Cum să facem rost de timp

Gilda Fildan
- Ne tot plângem că n-avem timp. Că muncim prea mult ca să ne mai ocupăm și de noi. Că n-avem vreme de sănătate, de prieteni, de familie, de plimbări în natură. Planul în trei etape pe care vi-l prezentăm vă va ajuta să câștigați ore întregi, zi de zi -

"Nu suntem stre­sați pentru că n-avem timp, ci n-avem timp pentru că sun­tem stresați"

În copilărie, zilele ni se păreau nesfârșit de lungi. Ele nu se măsurau în ceasuri, ci păreau o eternitate, în care își găseau locul o sumedenie de activități: joaca de-a v-ați ascunselea, cățăratul în copaci, plim­­bările cu bicicleta, construirea castelelor de ni­sip. Odată ajunși la vârsta adultă, timpul începe să se comprime și avem în permanență impresia că zilele sunt prea scur­te ca să ne putem ocupa de tot ce ne-am propus. Când ne deș­teptăm dimineața, ne vin imediat în minte lucrurile pe care nu le-am re­zolvat ieri, iar seara, ne ducem la culcare cu senti­men­tul apăsător că n-am reu­șit să facem tot ce aveam de gând. Avem, într-adevăr, prea pu­țin timp la dispoziție? Psihia­trul american Edward Hallowell e de părere că această presiune pe care o resimțim ne­contenit re­zultă mai puțin dintr-o lipsă efec­tivă de timp și că ea este cauzată mai curând de alți fac­tori: "Nu suntem stre­sați pentru că n-avem timp, ci n-avem timp pentru că sun­tem stresați", susține el.
Fiecare persoană își dorește mai mult timp liber pentru prieteni, ex­cursii, sport. Mai ales timpul acordat familiei este în pericol. Unul dintre motive constă în faptul că numeroase mame sunt active pro­fesional, deși treburile gospodărești se împart as­tăzi mai echitabil între parteneri decât în urmă cu un deceniu. În plus, în etapa de mijloc a vieții, în­tre 30 și 40 de ani, se concentrează foarte multe țeluri, pe care oamenii încearcă să le atingă: își doresc o viață de cuplu împlinită, copii și totodată tre­buie să pro­gre­seze profesional, pen­tru ca la un moment dat să-și poată cumpăra o casă, ori să-și realizeze alte visuri. Și, tocmai fiindcă acționează con­comitent pe mai multe planuri, există primej­dia ca acestea să-și pună frâne reciproc și să se ajungă la un blocaj.

Viața sub presiune

Când, în sfârșit, ni se ivește un mic răgaz, cons­ta­­tăm că ne devine din ce în ce mai greu să ne des­prin­dem de obsesia eficien­ței. Dispunem de timp liber și nu ne putem bucura de el. Trăind continuu la o turație înaltă, nu mai suntem ca­pa­bili să ne de­co­nec­tăm. Ni se pare chi­nuitor să nu producem și să gus­tăm pur și simplu clipa.
O consecință a presiunii timpului este aceea că suntem mai puțin atenți la nevoile corpului nostru. Fa­­cem eco­no­mie de timp bă­gând ceva în gură pe apu­­cate, ceva care, de regulă, e ori prea dulce, ori prea sărat, ori prea gras. Ca să putem bifa până la ca­păt lista noastră de ur­gențe, tă­iem cursul de yoga sau re­nun­țăm la jog­ging. Mun­cim mai târziu seara și po­tri­vim deștep­tătorul cu o ju­mătate de oră mai de­vreme. De­și o hrană echi­libra­tă, bogată în vita­mine, un pro­gram de sport ori de meditație și su­ficient somn ne-ar putea reduce stre­­sul mai eficient decât pretinsa eco­­no­mie de timp. Dacă vom fi rela­xați și con­cen­trați - în loc să ne cris­­păm și să avem prea puțin zahăr în sânge -, vom face față mai bine sar­ci­nilor noas­tre și le vom rezolva mai repede.

Fiecare cu ritmul lui

Pentru a fi mai organizați, ne pro­curăm o agendă nouă sau citim unul dintre ghidurile practice exis­tente pe ta­ra­be, care ne învață cum să valo­rifi­căm timpul la maximum. Însă, pe ter­men lung, rezultatul obținut cu ase­me­nea lecturi e îndoielnic. Edward Hallo­well caracterizează manage­men­tul timpului drept "o formă mo­dernă de dietă. Toți ar vrea să-l prac­tice, pu­țini îl practică cu succes și chiar și aceș­tia se întorc într-o bună zi la ve­chile deprinderi". Ne aduce mai mult folos să identificăm capcanele tim­pu­lui și să ne stabilim prioritățile. Pe cât posibil, ar fi bine ca fiecare să-și gă­seas­că un ritm personal pentru viața de zi cu zi. El ar trebui să asigu­re spa­țiul cuvenit muncii, familiei și destin­derii, alternând fa­zele agitate cu cele cal­me, fazele productivității cu cele ale dis­trac­ției. Cuantumul de timp pe care es­te cineva dispus să-l aloce di­ver­selor domenii ale exis­tenței sale di­fe­ră mult, în funcție de tipul in­dividual, și poate suferi modificări în decur­sul vie­ții. Dar veți observa că mi­cile pauze introduse în fluxul cotidian - de la cinci minute până la un week-end - nu înseamnă o pierdere, ci dimpo­tri­vă, un câștig de timp.


Să identificăm capcanele timpului

1. Lipsa unui plan
Adesea ajungem în criză de timp fiindcă ceilalți și-au făcut planul mai rapid decât noi și, mai grav încă, ne-au inclus și pe noi în el. Proiectele pro­fe­sio­nale, programele cu oră fixă, dar și festivitățile de familie ori călă­toriile ne pot da senzația că sun­tem presați de timp, atunci când nu ne-am fixat pro­priile noastre priori­tăți. În astfel de cazuri, ne dăm dintr-odată sea­ma că suntem captivi în pla­nu­rile altora. Stresul ia naștere în mo­mentul când nu mai avem po­sibili­tatea să controlăm o situație. Drept urmare, ne simțim hăituiți și nu ne mai fac plă­cere nici acele lu­cruri care ar trebui să ne des­tindă.

2. Activități paralele
A fi pluriactiv trece drept una dintre principalele însușiri care îți garan­tea­ză succesul pe piața mun­cii, în zilele noastre. Fals, afirmă neuro­logii. Creierul nostru nu e câ­tuși de puțin apt să urmă­rească mai multe acțiuni simultan, mai ales dacă ele sunt la fel de com­pli­cate. Atunci, neputându-și "pre­lucra" sar­cinile concomitent, el sare de la una la alta, din trei în trei secunde. Pluriactivitatea func­ționează doar în cazul în care una dintre sarcini este fie foarte ușoară, fie o chestiune de ruti­nă. De exem­plu: când gătim ori facem curățenie prin casă, putem foarte bine să as­cultăm o muzică antrenantă.

3. Pacostea internetului
Fără discuție, Internetul și tele­fo­­nul mobil sunt invenții extraor­di­nare, care ne aduc multe înlesniri. Pe de altă parte însă, datorită lor putem fi găsiți ori­unde ne-am afla și suntem întrerupți în momentele când am dori să ne concentrăm asu­pra altui lucru. Ele au, prin urmare, proprietatea pa­radoxală de a ne dărui timp și toto­dată de a ni-l lua înapoi. În plus, toate mij­loa­cele de comunicare dotate cu mo­ni­tor - tele­vizorul, computerul, jo­cu­rile video - pot deveni de-a dreptul cro­nofage: ele fac timpul să treacă re­pede, fiindcă ne stimulează simțurile și ne captează atenția. Totuși, la sfâr­șit, noi ră­mâ­nem cu prea puțin din cele vă­zu­te. E ca și cum o porțiune din viața noastră ar dispă­rea, înghițită într-o gaură nea­gră.

4. De câți bani am nevoie, de fapt?
Când se văd con­frun­tați cu nece­sitatea de a alege între alternativele "mai mulți bani" sau "mai mult timp liber", oa­me­nii optează în general pentru mai mulți bani. De aceea sunt atât de atractive gărzile și schimburile de noapte, deși cu timpul șubrezesc organismul: pen­tru că ele oferă un câștig mai mare. Ar trebui să ne întrebăm cu toată since­ri­tatea: de câți bani am nevoie, de fapt? Și ce înțeleg eu prin calitatea vieții? La ce aș putea să re­nunț, ca să obțin în schimb mai mult timp pentru mine, pentru copii și pentru tova­rășul meu de viață?

Să câștigăm timp

Cu ajutorul acestor principii veți conștien­tiza mai clar cum anu­me vă cheltuiți timpul. Aceasta vă va îndemna să vă rezervați timp pentru lu­crurile cu adevărat importante pen­tru dvs.

Doar 5 sarcini pe zi
Nu vă alarmați, nu e necesar să pla­nificați fie­care minut al zilei. În schimb, este esențial să nu pier­deți din vedere obiectivele fixate pe termen lung. Prioritățile au mai mare însemnă­tate decât un plan ex­trem de minuțios, cu mul­te detalii. Ar trebui să vă puneți întrebarea: "Ce e important pen­tru mine?". Și începeți cu lu­crurile plăcute. Cât timp v-ați rezervat pentru partener și pen­tru copii? La ce program spor­tiv n-ați vrea cu niciun chip să renunțați? Gân­diți-vă mai de­parte. Ce trebuie făcut săptămâna asta? Dar până la sfârșitul lunii? Și nicio clipă nu trebuie să vă lip­sească privirea de ansamblu. Edward Hallowell ne sfătuiește să nu notăm în agendă mai mult de cinci sarcini pe zi.

Ceasul interior trebuie întors
Cronobiologii și som­nologii fac deosebire între "bufnițe" și "cio­câr­lii". "Bufnițele" sunt active noap­­tea, însă dimineața se dau cu mare greutate jos din pat. Spre deosebire de "cio­câr­lii", care se tre­zesc în zori și au chef de lu­cru mai ales di­mineața. Desigur că ne pu­tem căuta un loc de muncă potrivit tipului căruia îi apar­ți­nem, dar avem și posi­bili­tatea să ne distribuim sar­cinile pe durata zilei în așa fel încât să nu ne chi­nuim cu o problemă spi­noa­să toc­mai în intervalul când sun­tem lip­siți de energie. Rețineți: ceasul interior trebuie întors cu regu­la­ri­ta­te, la fel ca un ceas vechi, de buzunar. Pentru as­ta, ar trebui să beneficiați cât mai mult de lumina zilei. Ieșiți la soare ori de câte ori e posibil.

Trăiască rutina!
Cine obișnuiește să facă un lucru la o anumită oră sau într-o anumită zi a săptămânii - de pildă, ordine în ca­să ori curățenie - nu mai pierde timp inutil cu amânările și reprogra­mările. În felul acesta, evitați obligația de a hotărî din nou dacă și când veți face lucrurile respective, spune psi­hiatrul Edward Hallo­well. Pe măsură ce le transformăm într-o ru­tină, vom fi din ce în ce mai disponibili pentru a ne dedica altor lucruri, explică el.

Fiți buni cu dvs.
Când suntem stre­sați și anxioși, ne rezol­văm sarcinile cu difi­cul­tate și nu atât de bine cum ar trebui. Nu ne pu­tem concentra și asta ne face să in­trăm în criză de timp. În asemenea mo­mente, strădui­ți-vă să vă acordați cât mai multă atenție dvs. înșivă. Cău­tați-vă com­pen­sații pentru lucru­rile neplăcute și munciți cu gândul că va urma o pauză. Pur și simplu, fiți buni cu dvs. Mâncați ce vă place. Și, în primul rând, dormiți îndeajuns!
Dacă veți învăța să vă ascultați vocea inte­rioară, vă va fi mai ușor să vă găsiți ritmul. Când lucrați foarte bine? De cât somn aveți nevoie? Dacă veți găsi un ritm care vă convine, el vă va ajuta să rezis­tați și în perioadele de stres.

Eliminați mâncătorii de timp
Gândiți-vă ce anume trebuie într-adevăr făcut în gospodărie și la servi­ciu. Unele lucruri mănâncă timp, dar aduc puține beneficii. Acolo unde se poa­te, reduceți exigențele, renun­țați la perfec­țio­nism. Cât de bine trebuie să arate, la urma urmei, salata sau prăjitura pregătită pentru petrecerea prietenilor dvs.? Și oare ei v-ar lua-o în nume de rău, dacă le-ați aduce doar o mică atenție?
Câteodată ne cramponăm de unele lucruri, cu toate că n-ar fi necesar - numai pentru că ne-am angajat să le facem. Astfel ratăm șansa de a înde­plini ireproșabil altceva, poate chiar ceva mai im­portant. Însă nu tre­buie să priviți to­tul prin prisma efi­ci­enței. Poate că toc­mai voiați să încer­cați o rețetă nouă, iar petrecerea vă oferă pri­lejul nimerit. Sau cele mai inspi­rate idei vă vin în timp ce călcați, pen­tru că - nu-i așa? - călcatul vă amin­tește de vre­murile frumoase când erați copil și o priveați pe mama ne­te­zind rufele. Același lucru se poate spu­ne despre felul cum ză­boviți dimineața sub duș ori în fața oglinzii din baie. Aces­tea sunt mici răgazuri firești, pe care corpul și mintea noastră și le iau sin­gure, pentru a-și recăpăta liniștea sau creativitatea. Nu e cazul să vi le inter­ziceți.

Principiul capului limpede
Scriitorul Ernest Hemingway (1899-1961) spunea: "Întotdeauna am lucrat până când am avut sentimentul de a fi realizat ceva și m-am oprit când am știut ce urmează să se întâmple. Asta îmi dădea siguranța că pot con­ti­nua în ziua următoare". Senti­mentul plăcut de a fi realizat ceva ne permite să ne bucurăm de timpul nostru liber. Iar faptul că știm ce ne așteaptă a doua zi (sau după pauza de prânz) ne ajută să revenim liniștiți la locul de muncă.
În general, ar trebui să vă păstrați capul limpede, concentrându-vă asu­pra unei singure sarcini la un moment dat. În ce privește orice alte gânduri care încearcă să se insinueze între timp - fie că e vorba de o idee genială, fie de un gând referitor la cum­pă­ră­turile urgente sau la lecția de muzică a copiilor -, nu vă ocupați de ele ime­diat. Mulțumiți-vă să le notați. Apoi, eventual după un mic ocol (cum ar fi o scurtă privire pe Internet sau o ochea­dă spre ferestrele murdare, ce ar tre­bui spălate cât de curând - reveniți la ocupația dvs. de dinainte.

Părerea specialiștilor:
Pauzele protejează organismul


Orice om are nevoie de momente de relaxare în cursul zilei. Numărul lor di­fe­ră de la un individ la altul. De­seori, nici măcar nu suntem con­știenți de existența lor, organismul își ia sin­gur aceste pauze, fără ca noi să ne dăm seama. Așa sunt clipele când vi­săm cu ochii deschiși. De aceea, din punct de ve­dere medical, metodele de relaxare reprezintă ele­mente impor­tan­te în flu­xul de evenimente al zilei. Căci ele ne pot feri de bolile provocate de stres. Psi­hologii utilizează anumite tehnici, ca de exemplu relaxarea musculară pro­gresivă a lui Jacobson ori antre­na­men­tul autogen, parțial și masajele. Efi­cacitatea acestor tehnici este ates­tată științific. Dar în viața de toate zi­le­le sunt valabile alte reguli decât în me­dicină: aici, tot ce ne ajută să ne de­conectăm fără a ne dăuna e binevenit. Un studiu recent arată că antrena­men­tul de rezistență, practi­cat cu re­gu­laritate - de pildă, jogging-ul sau mer­sul pe jos în ritm susținut -, com­bate eficient depresiile.

Cum să folosim timpul

Cine își îngăduie dese schim­bări de ritm evită pericolul de a-și crește tu­rația atât de mult, încât la un mo­ment dat să nu se mai poată deconec­ta. Pauzele mici pro­duc efecte mari.
5 minute. Deschideți fereastra și plim­bați-vă puțin prin cameră. După ce vă așezați, rezema­ți-vă co­mod de spă­tar și respirați profund, din abdo­men. Faceți rotații cu umerii, pentru a decontracta spa­tele. Beți un pahar de apă.
10 minute. Preparați-vă o cană cu ceai și beți cu în­ghițituri mici. În co­merț se găsesc diverse ames­tecuri cu efect calmant - pre­ferați un ceai fără aro­mă artificială. Sau amestecați flori de tei și frunze de mentă în pro­por­ții egale, din fie­care câte o lingu­riță rasă la o cană cu apă. Ceaiul vă încălzește, însă nu vă trage la somn. Sprijiniți pi­cioarele pe un taburet, pentru a destinde venele. Lăsați-vă în voia gân­durilor și visați puțin cu ochii deschiși.
10 minute. În orașele mari există ca­binete ce oferă scurte șe­dințe de ma­saj. Probabil că un trata­ment Shiatsu de zece minute nu va putea să vindece durerile de spate, dar va nor­maliza fluxurile ener­getice și - ceea ce este poate chiar mai impor­tant - vă va ajuta să vă concentrați asupra momentului pre­zent și a corpului dvs., deconec­tându-vă. Luați în calcul și drumul până la cabinet și înapoi, care trebuie de asemenea să contribuie la relaxa­rea dvs. Unii practicieni de Shiatsu sunt dispuși să vă viziteze la birou.
10 minute. Faceți un masaj al mâi­­ni­lor. Scoateți inelele, ungeți mâi­nile, punând de do­uă ori mai multă cremă ca de obicei, și masați-vă pe îndelete un deget după altul, până când crema intră în piele. Dacă mâi­nile vă rămân puțin lipi­cioa­­se, nici o problemă. Lă­sa­ți-le să se odih­nească o vreme în poală.
15 minute. Bucurați-vă de lo­cuința dvs. Priviți plantele din ghi­vece, tablourile de pe pereți. Sco­tociți prin rafturile cu cărți și cele cu CD-uri, răs­foiți un pic ici și colo. Veți fi surprinși de câte lucruri ați adunat în biblio­tecă. Poate vă vine cheful să ascultați un disc ori să deschideți o carte pe care ați cumpărat-o cândva și ați pus-o în raft, fără s-o citiți.
20 de minute. Meditați la un obiect, o lu­mâ­nare, o bucată de lemn sau o pia­tră. Studiați-i as­pec­tul. Ce culori apar în flacăra lumâ­nării? Pipăiți piatra, vedeți dacă are suprafața aspră sau netedă. Fixați-vă atenția, încercând să vă concentrați total asupra obiectului ales.
20 de minute. Plimbați-vă puțin pe lângă casă ori mergeți pe jos la cum­părături sau la o întâl­nire pe care ați stabilit-o. Lăsați ma­șina în parca­re! Ieșiți la aer proaspăt, fa­ceți mișca­re, iar lumina naturală a zilei vă va ajuta să vă reglați ceasul interior.
30 de minute. Dacă știți să cântați la un ins­tru­ment (și nu riscați să stârniți protestele veci­nilor), interpretați o bu­cată muzicală care vă place. Totul se va întâmpla de la sine: când vă con­cen­trați asupra muzicii, uitați de res­tul lumii.
30 de minute. O baie caldă la picioare e bine­venită. Picioarele se ră­cesc nu numai din pricina mer­­sului prin frig, ci și a statului înde­­lungat pe scaun. Baia la picioare acti­vează circulația locală, destinde tot corpul și previne răceala.
30 de minute. Ascultați o lectură. Une­le posturi de radio difuzează emi­­siuni literare, în cadrul că­rora se citeș­te o jumătate de oră din­tr-o operă con­­tem­­porană sau dintr-o creație clasi­că, aparținând litera­turii univer­sale. Cine nu prin­de un ase­menea post ori gă­sește că emisiu­nea se transmite la o oră nepotrivită își poate pro­cura o carte în format elec­tro­nic, pe care o va asculta în eta­pe, atunci când îi convine. Curgerea molco­mă a frazelor, vocea plăcută a ce­lui care ci­tește, imaginile poe­ti­ce, poate și un conținut captivant - toa­te acestea vă trans­portă pen­tru un timp într-o altă lume.
30 de minute. Trageți un pui de somn. Nimic nu deconectează așa de bine ca somnul. Doar cine doarme su­ficient e receptiv și ca­pabil să asimi­leze cunoștințe noi. To­tuși, n-ar trebui să dormiți mai mult de 30 de minute în cursul zilei. Dintr-un studiu recent, efectuat la Univer­sity of Mis­sou­ri (SUA) rezultă că nu este nevoie decât de o siestă cu durata de zece mi­nute, pentru a spori capa­ci­ta­tea de lucru. Cine doarme mai mult de o ju­mătate de oră, avertizează cer­ce­tă­torii, va fi mai puțin productiv du­pă aceea și s-ar putea să aibă insom­nie noaptea. Deci, mai bine puneți cea­sul să sune.
45 de minute. Faceți un peeling pe tot cor­pul. Dacă nu vă veți zgârci nici cu timpul, nici cu pro­du­­sul cosmetic pen­tru peeling, veți pro­fita încă multă vre­me de aici înainte de aceste 45 de mi­nute. Fiecare por­țiu­ne a pielii tre­buie tratată cu multă cre­mă exfolian­tă, apăsând ușor, timp de un minut. Apoi intrați sub duș, iar la sfârșit, rămâneți câ­te­va clipe în­fă­șurați în halatul de baie, pentru a gus­ta sen­­zația minu­nată a pielii îm­pros­pă­tate și mătă­soase.
1 oră. Mergeți la un bazin, ca să îno­tați o jumătate de ceas. S-a de­mons­trat că înotul este sportul de rezis­tență ideal pentru relaxare: automat respi­răm mai calm, ne găsim ritmul propriu, zgomo­tele ajung la noi estom­pate. Totodată se întă­reș­te mus­cu­latura spa­te­lui și se elimină apa din țesu­turi.
1 oră. Citiți câteva pa­gini din­tr-un ro­man. Sugestia re­­dac­ției: "Dragoste virtuală", de Daniel Glat­tauer. Una dintre cele mai cap­ti­vante povești de dragoste scrise în ul­ti­ma vreme. Eroul primește din gre­șeală un e-mail de la o necu­nos­cută, o femeie căsătorită. Cei doi se apropie din ce în ce mai mult, dar ar trebui ei într-adevăr să se întâlneas­că? Spiri­tual, lejer, surprinzător.
2 ore. O plimbare în par­cul din apro­piere. Per­cepeți deliberat schim­­bările petrecute în na­tură. Mai există sloiuri de gheață pe lac? Au apărut muguri pe crengile co­pa­cilor? Cum variază cu­loa­rea nori­lor? Așa vă con­cen­trați cu totul asu­pra clipei pre­zente.
2 ore. O vizită la muzeu vă poate scoa­te din rutina zilnică. Exis­tă și po­sibilitatea de a fi înso­țiți de un ghid, astfel încât chiar și ochiul neavizat va descoperi o mul­ți­me de lucruri în picturile expuse. A lă­sa privirea să stă­ruie pe tablouri re­pre­zintă un bun exercițiu de con­cen­trare. Cel mai frumos va fi să mergeți îm­preună cu cineva, iar apoi să schimbați păreri despre cele văzute.
2 ore. Nu exagerați cu viteza la jogging, așa încât frecvența bătăilor ini­mii să fie mode­rată. După aceea, faceți-vă timp să întindeți bine muș­chii și să vă relaxați cu un duș cald.
3 ore. Un timp rezervat copiilor. Secretele bucă­tăriei fac parte din pre­gătirea pentru viață a ti­nerei ge­ne­rații, dar după cum se constată în zile­le noas­tre, "calificarea" ei în această direcție are tot mai multe lacune. Drept urmare, 72% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani nu se descurcă singuri și ră­mân etern abonați la "pensiunea ma­ma". Tocmai de aceea, nu este lipsit de însemnă­tate să le arătați cât de distractiv poate fi să tai legumele pen­tru supă, să amesteci condimentele într-un sos ori să încerci o rețetă nouă de prăjitu­ră. Pentru ca acțiunea să nu dege­ne­reze în haos, desfășurați-o me­todic și planificați destul timp, ca să faceți ordine după aceea.
3 ore. N-aveți cum să vă grăbiți la saună, deci nu vă calculați prea strâns intervalul de timp. Numai astfel vă puteți aban­dona ritmului lent de aco­lo. Veți face mai multe ședințe de sau­nă. Odihniți-vă după fiecare din ele, aceasta va spori efectul de relaxare, iar băile alter­native calde și reci la pi­cioare vor activa circulația cu blân­dețe. Nu uitați acasă șosetele groase!
1/2 zi. Atât vă este de ajuns pen­tru o mini-excursie. Faceți o plim­bare lungă, în pas în­tins, apoi tra­geți-vă sufletul în atmo­sfera tihnită a unei cafenele. Dacă vremea e caldă, vă puteți așeza la sfârșit și într-o gră­dină-restaurant.
1 zi. O zi întreagă fără obligații! Cel mai bine te poți detașa de ru­tina zilnică, atunci când pără­sești me­diul obișnuit. Schimbați deco­rul, mergeți în natură, faceți o dru­meție - poate chiar în zăpadă, da­că e iarnă. Dar vă puteți deconecta și aca­să, răsfă­țându-vă cu o baie caldă, citind sau gătind felurile care vă plac în mod deosebit.
1 weekend. Timpul necesar pen­tru un scurt con­cediu. Dar, după ce ați sosit la destinație, insta­lați-vă fără grabă și nu vă lansați imediat în tot felul de activități pripite. Preferați, de pildă, o plimbare lungă pe faleză ori prin pă­dure.