"Spitalul 700"

Construit în 1975, Spitalul de urgenţă din Târgu Jiu a primit numele abstract de... "Spitalul 700". Ce semnificaţie are cifra care ţine loc de nume? Răspuns: 700 era numărul de paturi! Aşa cum au demolat o mare parte din centrul vechi al oraşului, cu splendidele case de epocă, activiştii co­munişti s-au dovedit la fel de neinspiraţi şi la botezarea unui mare centru medical. De ce nu i-au zis spitalul 100, după nu­mărul de ferestre, spitalul 90, după nu­mărul de trepte ale scărilor, spitalul 2000, după numărul de ţigle de pe acoperiş?! Cum de nu s-a gândit nimeni să pună pe frontispiciu numele unui mare medic din câţi au activat în oraşul lui Brâncuşi? Au venit zilele democraţiei, iar în Gorj, parcă mai mult decât în restul ţării, tabăra comunistă a rămas încă viguroasă. Cine era să schimbe numele aberant "700"? În zadar s-au zbătut ani de zile pro­fesorul Ştefan Stăiculescu, din Târgu Cărbuneşti, şi medicul Cornel Munteanu, din Bărbăteşti. În 29 de ani, nici o mişcare. După opinia lor, doctorul al cărui nume trebuia pus pe faţada spitalului încă din anii '90 era: Nicolae Hasnaş - o legendă din prima jumătate a se­colului trecut. Moldovean din Salcia, judeţul Botoşani, a venit ca medic chirurg la Târgu Jiu în anul 1907, şi acolo a rămas. Deşi străin de Gorj, Nicolae Hasnaş a fost un binefăcător, un om de mare iniţiativă, care adu­cea mereu ceva nou, transforma în bine tot ce făcea. A ajuns vestit, în scurt timp, prin priceperea lui medicală, venea lumea la el din toată Oltenia. Şi unde au construit comuniştii spitalul 700 ? Chiar în locul fostului spital construit de Hasnaş, în mare parte cu bani proprii. Nefiind locuri suficiente, şi-a cedat chiar şi locuinţa la care avea dreptul, pentru amenajarea maternităţii cu 40 de paturi. În paralel cu medicina, s-a implicat şi în jurnalistică şi cultură: dă în folosinţă Şcoala de Notari din Târgu Jiu, participă cu fonduri pro­­prii la construirea Şcolii Normale, a Liceului Co­mercial, a Şcolii de Meserii, precum şi la trans­for­marea gimnaziului "Tudor Vladimirescu" în liceu. Pri­ma baie publică din oraş o construieşte tot cu banii săi. Înfiinţează biblioteca oraşului, cu 1500 de volume, şi acor­dă, din fonduri proprii, 15 burse pentru elevii să­raci şi merituoşi. Îngrijindu-se de studenţii care plecau la Bucureşti, a contribuit la amenajarea şi utilarea unui cămin al studenţilor gorjeni, fiind şi un susţinător al înfiinţării universităţii din Craiova, pentru care a donat o importantă sumă de bani. S-a retras din activitate în anul 1959, la vârsta de 84 de ani. În 1966, la 91 de ani, celebrul chirurg a plecat în ceruri. Puţini medici de azi ar mai putea să ajungă la performanţele sale. Şi-a dedicat activitatea comunităţii, i-a îngrijit pe săraci, a par­ticipat intens la dezvoltarea oraşului. Fapte extraor­dinare pe care, măcar acum, în ajunul Crăciunului, noile autorităţi ar trebui să le cinstească cum se cuvine. Nu­mele adevărat al spitalului 700 este: "Spitalul Ni­co­lae Hasnaş". Domnul să-l miluiască pe marele fon­dator. Şi să-i învrednicească pe cei care-i vor cinsti memoria.