Construit în 1975, Spitalul de urgență din Târgu Jiu a primit numele abstract de... "Spitalul 700". Ce semnificație are cifra care ține loc de nume? Răspuns: 700 era numărul de paturi! Așa cum au demolat o mare parte din centrul vechi al orașului, cu splendidele case de epocă, activiștii comuniști s-au dovedit la fel de neinspirați și la botezarea unui mare centru medical. De ce nu i-au zis spitalul 100, după numărul de ferestre, spitalul 90, după numărul de trepte ale scărilor, spitalul 2000, după numărul de țigle de pe acoperiș?! Cum de nu s-a gândit nimeni să pună pe frontispiciu numele unui mare medic din câți au activat în orașul lui Brâncuși? Au venit zilele democrației, iar în Gorj, parcă mai mult decât în restul țării, tabăra comunistă a rămas încă viguroasă. Cine era să schimbe numele aberant "700"? În zadar s-au zbătut ani de zile profesorul Ștefan Stăiculescu, din Târgu Cărbunești, și medicul Cornel Munteanu, din Bărbătești. În 29 de ani, nici o mișcare. După opinia lor, doctorul al cărui nume trebuia pus pe fațada spitalului încă din anii '90 era: Nicolae Hasnaș - o legendă din prima jumătate a secolului trecut. Moldovean din Salcia, județul Botoșani, a venit ca medic chirurg la Târgu Jiu în anul 1907, și acolo a rămas. Deși străin de Gorj, Nicolae Hasnaș a fost un binefăcător, un om de mare inițiativă, care aducea mereu ceva nou, transforma în bine tot ce făcea. A ajuns vestit, în scurt timp, prin priceperea lui medicală, venea lumea la el din toată Oltenia. Și unde au construit comuniștii spitalul 700 ? Chiar în locul fostului spital construit de Hasnaș, în mare parte cu bani proprii. Nefiind locuri suficiente, și-a cedat chiar și locuința la care avea dreptul, pentru amenajarea maternității cu 40 de paturi. În paralel cu medicina, s-a implicat și în jurnalistică și cultură: dă în folosință Școala de Notari din Târgu Jiu, participă cu fonduri proprii la construirea Școlii Normale, a Liceului Comercial, a Școlii de Meserii, precum și la transformarea gimnaziului "Tudor Vladimirescu" în liceu. Prima baie publică din oraș o construiește tot cu banii săi. Înființează biblioteca orașului, cu 1500 de volume, și acordă, din fonduri proprii, 15 burse pentru elevii săraci și merituoși. Îngrijindu-se de studenții care plecau la București, a contribuit la amenajarea și utilarea unui cămin al studenților gorjeni, fiind și un susținător al înființării universității din Craiova, pentru care a donat o importantă sumă de bani. S-a retras din activitate în anul 1959, la vârsta de 84 de ani. În 1966, la 91 de ani, celebrul chirurg a plecat în ceruri. Puțini medici de azi ar mai putea să ajungă la performanțele sale. Și-a dedicat activitatea comunității, i-a îngrijit pe săraci, a participat intens la dezvoltarea orașului. Fapte extraordinare pe care, măcar acum, în ajunul Crăciunului, noile autorități ar trebui să le cinstească cum se cuvine. Numele adevărat al spitalului 700 este: "Spitalul Nicolae Hasnaș". Domnul să-l miluiască pe marele fondator. Și să-i învrednicească pe cei care-i vor cinsti memoria.