Încercaţi un tango
Când ne lăsăm cu totul furaţi de mişcare, psihicul îşi regăseşte echilibrul. Tangoul îi poate ajuta chiar şi pe pacienţii diagnosticaţi cu depresie, după cum a demonstrat psiholoaga australiană Rosa Pinninger, într-un studiu realizat pe această temă la Universitatea din New England. Explicaţia? În primul rând, paşii de tango impun dansatorului o concentrare absolută, care nu mai lasă loc pentru tristeţe. Apoi, faptul că se dansează în compania unui partener face să dispară sentimentul de singurătate. Şi nu în ultimul rând, dansul creează în general bună dispoziţie. De aceea, uneori este suficient să ne mişcăm spontan în ritmul unei melodii care ne place, pentru ca o zi nesuferită să devină dintr-o dată una frumoasă.
Băi de lumină
Vă creşte apetitul - în special de dulciuri - dar concomitent vă scade optimismul şi nivelul de energie? Deseori, cea care produce asemenea efecte în lunile noiembrie-martie este depresia sezonieră, cauzată de deficitul de lumină. Ea se poate trata comod, la domiciliu: aşezaţi-vă pentru o oră sau două, de preferinţă dimineaţa, la distanţă de o lungime de braţ de o lampă cu lumină de zi, având intensitatea de minimum 2.500 lucşi. În timpul şedinţei de fototerapie vă este permis să luaţi micul dejun, să citiţi o revistă, ori să lucraţi - după cum doriţi.
Apelaţi la puterea plantelor
Câteodată, lumina nu este de-ajuns pentru a vă risipi indispoziţia. Atunci luaţi zilnic, în completare, un preparat care conţine extract de sunătoare, cu concentraţia de 900 mg. Pot fi astfel ameliorate depresiile uşoare, până la cele de gravitate medie. Sunătoarea are o acţiune solid fundamentată ştiinţific, nu provoacă efecte secundare, obişnuinţă sau dependenţă. De aceea, tratamentul poate fi prelungit pe toată durata iernii. Acelaşi lucru se poate spune şi despre extractul de Rhodiola rosea. În calitatea ei de plantă adaptogenă, aceasta creşte rezistenţa nervoasă şi capacitatea de adaptare a organismului la diverse tipuri de stres. Este remediul cel mai indicat în situaţiile stresante, când ne simţim epuizaţi şi apăsaţi de gânduri negre.
Bucuraţi-vă de tot ce vă oferă afecţiune
Cele mai mari suferinţe sufleteşti sunt generate de prejudiciile aduse psihicului, vreme îndelungată, şi de teamă. Căci în asemenea împrejurări, hormonii stresului se menţin permanent la un nivel ridicat. Leacul salvator, capabil să inducă sentimente de fericire, este afecţiunea. Numeroase studii au demonstrat că ea ameliorează stările depresive şi chiar durerile fizice. Tot ce alină sufletul funcţionează ca un medicament: mângâierile primite de la o persoană iubită sau glumele unor prieteni care ne fac să râdem din toată inima. Şi nu numai atât. Cercetătorii de la State University of New York au constatat că şi un animal pe care îl îndrăgim ne poate dărui fericire: când ne jucăm cu un căţel, de exemplu, se poate observa, deja după 15 minute, o creştere a secreţiei de dopamină şi serotonină.
Suplimentaţi vitaminele B
Mulţi oameni simt nevoia de ceva dulce, în momentele când sunt stresaţi. Greşit. În loc să ne aducă fericirea, o supradoză de zahăr creează, dimpotrivă, o stare de moleşeală şi descurajare. Aceasta se întâmplă din pricină că zahărul este un mare "mâncător" de vitamina B1. În lipsa ei, nervii slăbesc şi nivelul de energie coboară dramatic. În general, o aprovizionare suficientă a organismului cu toate vitaminele din complexul B este importantă pentru menţinerea sănătăţii şi a bunei dispoziţii în perioadele stresante. Le găsim, printre altele, în produsele din făină integrală, carne, peşte, lactate, varză creaţă şi spanac. Însă dacă vă simţiţi deja obosiţi şi apatici, eventual aveţi şi probleme de concentrare, ar fi mai bine să vă compensaţi carenţa luând un supliment cu vitamine B.
Lăsaţi homeopatia să vă energizeze
Dacă stresul vă provoacă nervozitate în cursul zilei, iar noaptea vă trezeşte din somn, vă puteţi redobândi calmul cu remediul homeopatic Zincum metallicum D12 - câte 5 granule, de două ori pe zi. Sunteţi obosiţi şi vă concentraţi cu dificultate? În acest caz, luaţi Acidum phosphoricum D12.
Asiguraţi-vă aportul de fier
Dacă, uitându-vă în oglindă, vedeţi o faţă obosită şi tristă, pe care vă vine greu s-o mai recunoaşteţi, e cazul să vă faceţi o analiză de sânge pentru măsurarea valorii fierului, mai exact a feritinei. Când ea este redusă sub limita inferioară, aceasta indică faptul că organismul nu dispune de o cantitate suficientă de fier. Lipsa lui dă naştere unor stări depresive şi de extenuare, deoarece fierul este vehiculul care transportă oxigenul până la fiecare celulă din corp, inclusiv din creier. Astfel, privarea de oxigen echivalează cu o "sufocare" a creierului, care nu mai are posibilitatea să "respire" normal. În special vegetarienii şi veganii riscă o asemenea carenţă, întrucât fierul provenit din surse vegetale (cum sunt leguminoasele, sfecla, broccoli sau fulgii de ovăz) nu poate fi valorificat de către organism la fel de bine ca acela asimilat din carne. De regulă, deficitul se compensează rapid prin administrarea unui supliment cu fier, însă tratamentul ar trebui urmat numai cu avizul unui medic. Pentru că o supradozare poate declanşa simptome de intoxicaţie: diaree şi vomă.
Verificaţi-vă tiroida
Când observaţi că melancolia apare simultan cu o oboseală nesfârşită şi o creştere inexplicabilă a greutăţii corporale, ar fi bine să solicitaţi o investigare amănunţită a tiroidei. Dacă glanda produce prea puţini hormoni, aproape toate procesele metabolice din organism se desfăşoară mai lent, ceea ce duce, deseori, la instalarea unei indispoziţii cu tendinţe depresive. În funcţie de cauza şi de gravitatea disfuncţiei tiroidiene, medicul va recomanda fie tratamentul cu o iodură, fie terapia de substituţie cu hormoni. Stabilirea unei doze corecte va avea drept efect reechilibrarea metabolismului, ca şi a psihicului.
Excludeţi eventualitatea infecţiei cu un virus
Aţi avut cu câteva săptămâni în urmă dureri în gât sau aţi tuşit? La adulţi, virusul Epstein-Barr se manifestă frecvent prin simptome identice cu acelea ale răcelii. De cele mai multe ori, persoana în cauză se simte lipsită de putere şi deprimată încă o lună sau două după aceea. În unele cazuri, virusul poate rămâne în organism în stare latentă, pentru o perioadă mai lungă. Când redevine activ, el influenţează din nou starea de spirit a purtătorului. Pentru a stabili dacă virusul Epstein-Barr există sau nu, este necesară o analiză de laborator. Dacă i se depistează prezenţa, pacientul e sfătuit să aibă răbdare şi să evite eforturile. Vitaminele C şi E, precum şi zincul şi seleniul, susţin organismul în lupta sa cu virusul. În scopul de a stimula mecanismele de autovindecare ale corpului, se poate apela şi la remediul homeopatic Penicillium glabrum D4.
Practicaţi un antrenament de rezistenţă
Un jogging în ritm ceva mai lent previne depresia, dar poate s-o şi amelioreze. Fiindcă determină creierul să-şi mărească producţia de dopamină, serotonină şi noradrenalină, neurotransmiţători care acţionează ca un veritabil tonic al sufletului. Mai multe studii ştiinţifice arată că, pentru a se obţine acest efect antidepresiv, sunt necesare trei sau patru antrenamente pe săptămână, fiecare având durata de 30-45 de minute, timp în care pulsul ar trebui să crească la circa 120 de bătăi pe minut. Cei ce nu pot alerga din motive de sănătate au la dispoziţie, ca alternativă, mersul pe bicicletă.
Exerciţii de atenţie
Omul percepe realitatea înconjurătoare cu ajutorul celor cinci simţuri: văzul, auzul, mirosul, gustul şi pipăitul, din care se nasc gândurile, senzaţiile, pe care le influenţează. Dar foarte puţini oameni îşi folosesc, în viaţa de toate zilele, forţa pozitivă a simţurilor. Cu ajutorul exerciţiilor de atenţie, ele pot fi din nou stimulate.
Atenţia se poate exersa oricând şi oriunde, pentru că ea înseamnă, de fapt, concentrarea pe ceea ce se întâmplă într-un anume moment, golindu-ţi mintea de alte gânduri. La masă, de pildă, atenţia presupune concentrarea pe felul în care arată bucatele, cum miros, ce consistenţă au, ce gustÖ Când mergi, nu te gândeşti la dosarul care te-aşteaptă la serviciu, pe birou, ci te concentrezi pe contactul tălpii şi piciorului cu pământul, de la călcâi şi până la vârf.
Cui i se recomandă? Oamenilor extrem de stresaţi, care nu mai bagă în seamă nimic din ceea ce îi înconjoară. Simţurile ascuţite deschid o nouă privelişte asupra lumii, care ne ajută să întâmpinăm greutăţile relaxaţi, să le interpretăm dintr-o perspectivă mai optimistă.
Exerciţiu pentru stăpânit nerăbdarea:
Face bine când trebuie să aştepţi multă vreme la o coadă, la supermarket, sau la doctor, în sala de aşteptare.
1. Încercaţi să conştientizaţi ce simţiţi în vreme ce aşteptaţi: plictiseală, nerăbdare, furie, nervozitate.
2. Aprofundaţi senzaţia şi gândiţi-vă cum acţionează asupra dvs.
3. Concentraţi-vă pe corp. Ce simte? Muşchii sunt încordaţi? O să simţiţi, pe loc, o relaxare binevenită.
Când devine situaţia cu adevărat gravă?
Dacă melancolia persistă cu variaţii nesemnificative pe o perioadă mai lungă şi nici evenimentele îmbucurătoare intervenite pe parcurs nu reuşesc s-o atenueze, ar putea fi vorba de o depresie clinică. În cazul când observaţi simptomele enumerate mai jos, ar fi nimerit să vă adresaţi unui medic.
* Proasta dispoziţie îşi face apariţia încă de dimineaţă, imediat ce v-aţi trezit. Este ca şi cum n-aţi întrevedea nicio rază de speranţă pentru ziua care abia începe.
* Lipsa totală de energie şi de iniţiativă vă face inactivi.
* Aproape că nu mai simţiţi reacţii afective, ca bucuria sau deznădejdea.
* Vă chinuie nesiguranţa şi frica.
* Apar dificultăţile de concentrare. Vă pierdeţi interesul pentru oamenii din preajma dvs. şi pentru ceea ce se petrece în jur.
* Cele mai mici eforturi provoacă stări de oboseală maximă. Vă simţiţi suprasolicitaţi.
* Aveţi tulburări de somn şi vă pierdeţi pofta de mâncare.
* V-a scăzut mult stima de sine.