Stimată publicaţie "Formula AS",
Am fost sfătuit să mă adresez dumneavoastră, cu nădejdea că prin voia divină, voi găsi sprijin pentru a mai spera la viaţă. Mă numesc Mireuţă Viorel, pensionar, singur şi diagnosticat cu carcinom scuamos laringian. Boala m-a secătuit de puteri, rana urâtă de la gât abia o privesc chiar şi medicii, dar eu cred încă în viaţă. Ştiţi, cu siguranţă, ce înseamnă să nu ai bani, să te lupţi cu sistemul sanitar şi cu ignoranţa semenilor. Lunar ar trebui să cheltui câte 1500 lei pe supravieţuire la limită! Tratamente, drumuri la spitale, bandaje, leacuri naturiste, puţină hrană şi multe altele. Nu am decât jumătate din această sumă - pensia, şi nici un alt ajutor, decât din partea unui fost coleg, care mă susţine şi mă mai ajută. Aş vrea să am posibilitatea să cumpăr mai multe tratamente, să merg la alte clinici, să fac investigaţiile care mi se recomandă de mai mult timp, să încerc tot ce se mai poate, dar sunt limitat de neputinţa fizică şi cea financiară, în special. Nu ştiu câte zile mai am de la Dumnezeu! Unii doctori mi-au dat foarte puţin timp, dar eu, indiferent cum aş fi, merg înainte şi cred şi mă lupt cu durerea şi neputinţa trupului, nădăjduind să am cele necesare la limită pentru tratament, supravieţuire şi lupta cu boala. Aproape mi-am pierdut şi vocea, dar încă mai am puterea să vă şoptesc cu durere şi lacrimi: ajutaţi-mă, fraţii mei. Pe lângă programările şi tratamentul gratuit pe care-l aştept la mila celor din sistem, am de făcut şi unele investigaţii cu plată, de încercat unele tratamente naturiste pentru cancer, să îmi cumpăr ceva pentru iarnă de îmbrăcat şi încălţat. Mă chinui să strâng măcar o mie-două de lei, pentru aceste mici planuri de viitor prin care visez, şi eu, să mă agăţ de viaţă, dar credeţi-mă că rămân nemâncat uneori, şi tot nu reuşesc să strâng. Nu visez să ajung la clinici private şi scumpe, ci să prind anul 2019 şi să trăiesc cu demnitate, atâtea zile câte voi mai avea de Sus.
Am deschis conturi la Banca B.C.R., sucursala Dorohoi pe numele MIREUŢĂ VIOREL:
Cont lei: RO25RNCB0044160007220003
Cont euro: RO41RNCB0044160007220006
Cont dolari: RO14RNCB0044160007220007
(Vă las toate documentele medicale necesare, contactele medicilor de la oncologie Iaşi, care îmi cunosc starea, date de la primărie.)
Multă sănătate şi bucurii! Le mulţumesc tuturor de înţelegere şi ajutor, Dumnezeu să vă apere şi să vă ajute!
MIREUŢĂ VIOREL
"La 79 şi 84 de ani sunt greu încercaţi de viaţă"
Stimată doamnă Sânziana Pop,
Sunt o fidelă cititoare a revistei "Formula AS", încă de la apariţia ei, şi văzând nenumărate cazuri umanitare rezolvate prin bunătatea dvs. şi a cititorilor revistei, mi-am luat inima în dinţi şi m-am hotărât să vă scriu despre cazul dramatic al unor bătrâni care trăiesc în cartierul Titan din Bucureşti. Este vorba despre două persoane în vârstă de 79, respectiv 84 de ani, cu o poveste de viaţă extrem de nefericită şi plină de greutăţi. Sunt împreună de peste 40 de ani, s-au cunoscut în tinereţe şi i-a unit trecutul fiecăruia, plin de lipsuri şi de nevoi. Destinele lor parcă sunt copiate la indigo. Bărbatul, Gheorghe Cristea, orfan de ambii părinţi, a venit din Moldova, de la Bacău, şi după ce a fost căsătorit şi a rămas văduv, a încercat să-şi facă un viitor în Capitală, unde a lucrat la început ca muncitor necalificat, dar şi ca zilier. Pe-atunci era înalt şi chipeş, cu talent pentru dansurile populare, aşa că a fost scos din producţie şi inclus în echipa artistică a fabricii unde lucra. Toate erau bune şi frumoase la vârsta aceea, când nici nu-ţi trece prin cap că anii trec, îmbătrâneşti, iar necazurile te pot cotropi. După Revoluţie, a fost disponibilizat din echipa de dansuri unde activa, dar cum nu suporta să stea degeaba, a lucrat ca vânzător pe la diverşi patroni, apoi fiind un om foarte credincios, a lucrat şi ca paznic la o biserică. În majoritatea locurilor a fost acceptat fără carte de muncă (practică curentă în acei ani), astfel că bietul om nu are în prezent, oficial, decât 5 ani dovediţi ca vechime în muncă. Arhivele fabricilor pe unde a lucrat ca zilier s-au desfiinţat şi nu a putut beneficia de niciun fel de pensie. Totodată, nu poate avea calitatea de asigurat, deci nu are nici card de sănătate şi nu este luat în evidenţele vreunui medic de familie. Ai zice că nu există, că este o fantomă vie. În prezent, situaţia este şi mai tragică, căci Gheorghe s-a îmbolnăvit. Singura persoană pe care se poate baza este jumătatea vieţii lui, Emilia, care încearcă din răsputeri să-l ajute cum poate. Şi povestea vieţii ei seamănă cu a lui Gheorghe. Emilia Lungu venea dintr-o familie dezmembrată şi foarte săracă, încât nu a putut face prea multă şcoală; s-a mulţumit să lucreze într-o cofetărie, într-un coafor, apoi în urma unui accident, s-a ales şi cu o infirmitate la un picior. A lucrat atât cât s-a putut la Cooperativa de Invalizi, de unde s-a pensionat medical. În prezent, ea are pensia minimă pe economie, în valoare de 640 lei. Gheorghe şi Emilia s-au cunoscut, s-au plăcut şi, neavând niciunul din ei vreo rudă de sânge, şi-au alăturat destinele cu mulţi ani în urmă, numai că, îmbătrânind, s-au jenat să-şi mai oficializeze relaţia. Au trăit în concubinaj, aşa încât el nu a putut dobândi calitatea de coasigurat la această pensie mizeră a ei. În prezent, el este grav bolnav, aproape paralizat la pat, şi în urma unei spitalizări scurte, neavând calitatea de asigurat, a fost trimis acasă. În prezent, pentru că stă nemişcat, într-o singură poziţie, a făcut escare. Situaţia este disperată! Nu au bani pentru medicamente, pansamente, unguente. Puţinii bani sunt drămuiţi între cheltuielile de întreţinere ale garsonierei în care stau, şi alimente. Prin bunăvoinţa vecinilor au fost ajutaţi cât de cât, dar situaţia se agravează de zi la zi. Nici ea nu este sănătoasă, are multe afecţiuni netratate, tot din lipsa banilor. Doamnă Sânziana Pop, vă rog din suflet să publicaţi chemarea mea de ajutor, în numele lor, şi Bunul Dumnezeu să vă răsplătească bunătatea!
Cu mulţumiri şi speranţă,
MARIANA NAFTAN - e-mail: mariana.naftan@gmail.com
Cei doi oameni în vârstă ar putea fi ajutaţi pe numele LUNGU EMILIA - Bucureşti, str. Postăvarul nr. 22, bl. 12, sc. 1, etaj 10, ap. 100, sector 3, cod poştal 032425