TIA ŞERBĂNESCU - "E limpede că PSD şi ALDE nu mai sunt în luna de miere, dar ştiu că nu pot guverna unul fără altul"

Analiza politică a lunii octombrie

"Coaliţia PSD-ALDE este aproape de a-şi îndeplini obiectivul îngenuncherii Justiţiei, dar mai are câteva mutări de făcut"

- Spre sfârşitul lunii Octombrie, am asistat la atacul final asupra ultimei redute a inde­pen­denţei Justiţiei, şi anume, la cererea de revocare din funcţia de procuror general a lui Augustin Lazăr, formulată de ministrul de resort, Tudorel Toader. La ora când vorbim, preşedintele Klaus Iohannis nu a semnat încă un decret privind de­miterea lui Lazăr. Însă, după precedentul Ko­vesi, cel mai probabil nu va avea de ales. Putem spune că PSD şi ALDE au învins în lupta pentru Justiţie?

- Procurorul general nu e chiar ultimul apă­rător al independenţei Justitiei, dar e penultimul, sau antepenultimul. Să ne amintim că alianţa PSD-ALDE are deja o lungă listă de victime, în drumul ei spre controlul absolut al Justiţiei, pe care nu i l-a putut opri nimeni, nici Opoziţia, nici protestele magistraţilor, nici criticile Comisiei Europene, nici avertismentele şi observaţiile Comisiei de la Veneţia. Întâi au anihilat ANI, apoi DIICOT, pe urmă DNA, acum urmează Parchetul General, iar după el vin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - al cărei preşedinte, Cristina Tarcea, a fost criticată şi avertizată, atât de Dragnea, cât şi de Tăriceanu - şi Preşedinţia României, preşedintele Klaus Iohannis putând fi suspendat şi chiar înlocuit, dacă se va opune acestor manevre. Putem spera că nu se va merge până la capăt doar dacă liderul PSD, Liviu Dragnea, va fi condamnat definitiv a doua oară şi va fi trimis să-şi ispăşească pedeapsa. Pen­tru că intensificarea ofensivei contra Justiţiei s-a petrecut din momentul în care Dragnea a fost în pericolul de a intra în închisoare. Evident, nu e singurul responsabil pentru tot ce s-a întâmplat, dar este omul care avea pârghiile să forţeze lucru­rile până aici. Şi a făcut-o! Bilanţul momentului ne arată că o parte dintre şefii magistraţilor care nu conveneau Puterii au fost îndepărtaţi, că proto­coalele de colaborare dintre Justiţie şi SRI au fost desfiinţate, ca să nu mai tremure corupţii că sunt urmăriţi şi prinşi furând, că legile Justiţiei au fost modificate în interesul corupţilor, că s-a dat o Ordonanţă de Urgenţă, cu nr. 92/2018, prin care a fost mărită vechimea necesară pentru procurorii care vor să acceadă în anumite Parchete, pentru a-i elimina pe cei mai tineri şi incoruptibili, şi, pe de altă parte, a scăzut vârsta de pensionare, pentru a-i putea scoate din instituţii şi pe cei cu expe­rienţă şi incoruptibili. Apropo, această Ordonanţă nu a provocat reacţiile pe care le-a avut societatea civilă la OUG 13, deşi ar fi meritat-o, pentru că pune Ministerul Public într-o situaţie extrem de dificilă. Rămâne de văzut dacă ea va fi sancţionată de Curtea Constituţională sau nu. În concluzie, coaliţia PSD-ALDE este aproape de a-şi îndeplini obiectivul îngenuncherii Justiţiei, dar mai are câteva mutări de făcut.

- Schimbările din legile Justiţiei au efecte ire­versibile? De pildă, odată pensionaţi ma­gis­traţii sau eliminaţi din anumite parchete, se va mai putea repara ceva dacă se va schimba Pute­rea?
- Nu doar că unele au efecte ireversibile, dar aceste modificări vor putea justifica altele, la fel de abuzive, ale unei puteri noi. Şi asta mi se pare şi mai grav. Pentru că politicienii, din orice tabără ar fi, nu ezită să tragă spuza pe turta lor, mai ales atunci când există un precedent scandalos. Dacă cei de acum au putut forţa Constituţia şi obliga CCR şi alte instituţii să accepte inacceptabilul, ce anume ne garantează că alţii, ajungând la butoane, nu vor folosi aceleaşi căi pentru alte excese?

"E un discurs dublu şi la Iohannis"

- Ordonanţa 92, ca şi solicitarea de revocare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr, vin după ce Curtea Constituţională a găsit peste 60 de articole neconstituţionale în noile legi ale Justiţiei, Comisia de la Veneţia ne-a atras atenţia asupra unor nereguli făcute de coaliţia guvernamentală în "revoluţia asupra Justiţiei", prim-ministrul Viorica Dăncilă a fost chemată să dea explicaţii la Strasbourg, iar preşedintele Klaus Iohannis a avut şi el un discurs în Parla­mentul European...

- Da, după cum spuneam, nimic şi nimeni nu pare a-i putea opri... Cât despre Dăncilă, s-a făcut din nou de râs, adoptând un ton ţâfnos naţionalist şi spunând obişnuitele minciuni, într-un discurs pe care i l-a scris, probabil, Darius Vâlcov. Nu a lu­at-o nimeni în serios, dar continuă să fie pre­mier.
Pe de altă parte, Iohannis a vorbit cu sala goa­lă, ca dovadă de cât interes suscită România. Dar a fost mai bine aşa, pentru că preşedintele a avut un cuvânt ciudat, lipsit de accente critice şi plin de îndemnuri la pace socială, consens, solidaritate etc, care cădea alături de războiul de acasă. Parcă a vrut să arate că lucrurile nu sunt chiar atât de gra­­ve, că sunt mici neînţelegeri care pot fi depă­şite prin dialog, deşi acasă îşi manifestă per­ma­nent în­grijorarea şi cere demisia premierului, a mi­nis­trului Justiţiei... E un discurs dublu şi la Iohannis.
Întors de la Parlamentul European, Iohannis a convocat partidele parlamentare la consultări, în spe­ranţa că vor accepta să reia întregul proces le­gislativ asupra legilor Justiţiei, aşa cum ne-a su­gerat Comisia Europeană. Păi, iluzie mai mare ca as­ta nu există! Cine să-şi imagineze că PSD şi ALDE consimt ca, într-o horă a unirii cu PNL, PMP, UDMR şi USR, o iau de la cap şi fac legi una şi una? Las că nici nu era sigur că ieşeau le­gile mai bune. Experienţa ne învaţă că mo­difi­cările făcute de acest Parlament sunt în general mai rele. Bineînţeles că preşedintele Iohannis nu a obţinut nimic. Ba chiar a fost sfidat. Liviu Drag­nea a mers la Cotroceni însoţit de un "pluton de exe­cuţie" a Justiţiei: Florin Iordache, Şerban Ni­colae şi Eugen Nicolicea, ca să fie limpede me­sa­jul. Şi, mai mult, condamnatul Dragnea i-a lăsat pre­şedintelui repu­blicii un set de zece principii şi unul de şapte în­trebări. El chiar este omul prin­cipiilor şi în situaţia de a-l lua la între­bări pe şeful statului.

"Tăriceanu nu va reuşi să câştige preşedinţia"

- Războiul pentru Justiţie a ţinut unite PSD şi ALDE. Totuşi, în ultima vreme, s-au înmulţit semnele unui divorţ iminent. Sunt acestea rezultatul unor disensiuni reale, ori parte a unei strategii electorale, având în vedere că anul 2019 înseamnă un an al alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale?

- Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, s-a remarcat, într-adevăr, în ultima vreme, cu o serie de critici şi delimitări. Totuşi, nu l-aş credita cu prea multă înţelepciune sau cu o bruscă aderare la valorile europene. El încearcă să se distanţeze de gre­şelile sau de faptele sancţionabile ale guver­nării, în vederea candidaturii sale la prezidenţiale. Este mult mai bine plasat în sondajele de opinie faţă de Dragnea, care nici nu se ştie dacă va ajun­ge în libertate până la alegeri. Prin urmare, se vi­sează candidatul coaliţiei PSD-ALDE. Nu ştim cât de întemeiată e presupunerea lui că va fi sus­ţinut de partidul cel mai mare din coaliţie, PSD, care, fără îndoială, ambiţionează să aibă propriul candidat, cum e firesc şi cum a avut mereu. Pe de altă parte, Tăriceanu probabil că intenţionează să rupă voturi şi de la PNL, şi de la o parte din PSD, căci, la urma urmei, în unele privinţe s-a dovedit a fi mai pesedit decât pesediştii, şi de la electoratul nehotărât, dacă va candida numai din partea ALDE. Nu va reuşi însă să câştige preşedinţia. Nu poate înşela atâta lume. ALDE şi PSD au făcut front comun mereu când interesul le-a dictat-o. Şi trebuie să deconteze guvernarea împreună. Tări­ceanu, care se prezintă drept "adevăratul liberal", n-a fost deloc deranjat, de exemplu, de adoptarea unei prevederi legislative care impune un control financiar, aberant până la anihilare, asupra ONG-urilor, cu rolul de a elimina organizaţiile care ridi­că vocea contra guvernului. De la această lege, prin­tr-un amendament special, sunt exceptate ONG-urile minorităţilor. Că aşa a vrut UDMR, al cărei vot în Parlament contează încă pentru planu­rile PSD-ALDE.

- Prin urmare, nu ne putem aştepta la vreo surpriză, odată cu noua remaniere a guvernului sau dacă se va introduce mult aşteptata moţiune de cenzură cerută de unii politicieni, dintre care cel mai insistent este Traian Băsescu?

- Nu. Remanierea va fi în acord cu prece­dentele, fără importanţă asupra calităţii actului de guvernare şi fără să însemne dizolvarea coaliţiei PSD-ALDE. Iar în privinţa depunerii unei moţiuni de cenzură, să nu ne îndoim că cele două for­ma­ţiuni se vor mobiliza până la ultimul parla­mentar pentru a o respinge. E limpede că PSD şi ALDE nu mai sunt de mult în "luna de miere", dar ştiu şi că nu pot guverna unul fără altul; cel puţin nu deo­camdată. Până când va veni momentul adevăratei rupturi, dacă va veni, toate declaraţiile din plato­urile de televiziune şi micile hârjoneli din Parla­ment, care dau impresia, pentru câteva minute, că nu mai există o majoritate PSD-ALDE, nu în­seam­nă nimic.