TIA ȘERBĂNESCU - "E limpede că PSD și ALDE nu mai sunt în luna de miere, dar știu că nu pot guverna unul fără altul"

Analiza politică a lunii octombrie

"Coaliția PSD-ALDE este aproape de a-și îndeplini obiectivul îngenuncherii Justiției, dar mai are câteva mutări de făcut"

- Spre sfârșitul lunii Octombrie, am asistat la atacul final asupra ultimei redute a inde­pen­denței Justiției, și anume, la cererea de revocare din funcția de procuror general a lui Augustin Lazăr, formulată de ministrul de resort, Tudorel Toader. La ora când vorbim, președintele Klaus Iohannis nu a semnat încă un decret privind de­miterea lui Lazăr. Însă, după precedentul Ko­vesi, cel mai probabil nu va avea de ales. Putem spune că PSD și ALDE au învins în lupta pentru Justiție?

- Procurorul general nu e chiar ultimul apă­rător al independenței Justitiei, dar e penultimul, sau antepenultimul. Să ne amintim că alianța PSD-ALDE are deja o lungă listă de victime, în drumul ei spre controlul absolut al Justiției, pe care nu i l-a putut opri nimeni, nici Opoziția, nici protestele magistraților, nici criticile Comisiei Europene, nici avertismentele și observațiile Comisiei de la Veneția. Întâi au anihilat ANI, apoi DIICOT, pe urmă DNA, acum urmează Parchetul General, iar după el vin Înalta Curte de Casație și Justiție - al cărei președinte, Cristina Tarcea, a fost criticată și avertizată, atât de Dragnea, cât și de Tăriceanu - și Președinția României, președintele Klaus Iohannis putând fi suspendat și chiar înlocuit, dacă se va opune acestor manevre. Putem spera că nu se va merge până la capăt doar dacă liderul PSD, Liviu Dragnea, va fi condamnat definitiv a doua oară și va fi trimis să-și ispășească pedeapsa. Pen­tru că intensificarea ofensivei contra Justiției s-a petrecut din momentul în care Dragnea a fost în pericolul de a intra în închisoare. Evident, nu e singurul responsabil pentru tot ce s-a întâmplat, dar este omul care avea pârghiile să forțeze lucru­rile până aici. Și a făcut-o! Bilanțul momentului ne arată că o parte dintre șefii magistraților care nu conveneau Puterii au fost îndepărtați, că proto­coalele de colaborare dintre Justiție și SRI au fost desființate, ca să nu mai tremure corupții că sunt urmăriți și prinși furând, că legile Justiției au fost modificate în interesul corupților, că s-a dat o Ordonanță de Urgență, cu nr. 92/2018, prin care a fost mărită vechimea necesară pentru procurorii care vor să acceadă în anumite Parchete, pentru a-i elimina pe cei mai tineri și incoruptibili, și, pe de altă parte, a scăzut vârsta de pensionare, pentru a-i putea scoate din instituții și pe cei cu expe­riență și incoruptibili. Apropo, această Ordonanță nu a provocat reacțiile pe care le-a avut societatea civilă la OUG 13, deși ar fi meritat-o, pentru că pune Ministerul Public într-o situație extrem de dificilă. Rămâne de văzut dacă ea va fi sancționată de Curtea Constituțională sau nu. În concluzie, coaliția PSD-ALDE este aproape de a-și îndeplini obiectivul îngenuncherii Justiției, dar mai are câteva mutări de făcut.

- Schimbările din legile Justiției au efecte ire­versibile? De pildă, odată pensionați ma­gis­trații sau eliminați din anumite parchete, se va mai putea repara ceva dacă se va schimba Pute­rea?
- Nu doar că unele au efecte ireversibile, dar aceste modificări vor putea justifica altele, la fel de abuzive, ale unei puteri noi. Și asta mi se pare și mai grav. Pentru că politicienii, din orice tabără ar fi, nu ezită să tragă spuza pe turta lor, mai ales atunci când există un precedent scandalos. Dacă cei de acum au putut forța Constituția și obliga CCR și alte instituții să accepte inacceptabilul, ce anume ne garantează că alții, ajungând la butoane, nu vor folosi aceleași căi pentru alte excese?

"E un discurs dublu și la Iohannis"

- Ordonanța 92, ca și solicitarea de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr, vin după ce Curtea Constituțională a găsit peste 60 de articole neconstituționale în noile legi ale Justiției, Comisia de la Veneția ne-a atras atenția asupra unor nereguli făcute de coaliția guvernamentală în "revoluția asupra Justiției", prim-ministrul Viorica Dăncilă a fost chemată să dea explicații la Strasbourg, iar președintele Klaus Iohannis a avut și el un discurs în Parla­mentul European...

- Da, după cum spuneam, nimic și nimeni nu pare a-i putea opri... Cât despre Dăncilă, s-a făcut din nou de râs, adoptând un ton țâfnos naționalist și spunând obișnuitele minciuni, într-un discurs pe care i l-a scris, probabil, Darius Vâlcov. Nu a lu­at-o nimeni în serios, dar continuă să fie pre­mier.
Pe de altă parte, Iohannis a vorbit cu sala goa­lă, ca dovadă de cât interes suscită România. Dar a fost mai bine așa, pentru că președintele a avut un cuvânt ciudat, lipsit de accente critice și plin de îndemnuri la pace socială, consens, solidaritate etc, care cădea alături de războiul de acasă. Parcă a vrut să arate că lucrurile nu sunt chiar atât de gra­­ve, că sunt mici neînțelegeri care pot fi depă­șite prin dialog, deși acasă își manifestă per­ma­nent în­grijorarea și cere demisia premierului, a mi­nis­trului Justiției... E un discurs dublu și la Iohannis.
Întors de la Parlamentul European, Iohannis a convocat partidele parlamentare la consultări, în spe­ranța că vor accepta să reia întregul proces le­gislativ asupra legilor Justiției, așa cum ne-a su­gerat Comisia Europeană. Păi, iluzie mai mare ca as­ta nu există! Cine să-și imagineze că PSD și ALDE consimt ca, într-o horă a unirii cu PNL, PMP, UDMR și USR, o iau de la cap și fac legi una și una? Las că nici nu era sigur că ieșeau le­gile mai bune. Experiența ne învață că mo­difi­cările făcute de acest Parlament sunt în general mai rele. Bineînțeles că președintele Iohannis nu a obținut nimic. Ba chiar a fost sfidat. Liviu Drag­nea a mers la Cotroceni însoțit de un "pluton de exe­cuție" a Justiției: Florin Iordache, Șerban Ni­colae și Eugen Nicolicea, ca să fie limpede me­sa­jul. Și, mai mult, condamnatul Dragnea i-a lăsat pre­ședintelui repu­blicii un set de zece principii și unul de șapte în­trebări. El chiar este omul prin­cipiilor și în situația de a-l lua la între­bări pe șeful statului.

"Tăriceanu nu va reuși să câștige președinția"

- Războiul pentru Justiție a ținut unite PSD și ALDE. Totuși, în ultima vreme, s-au înmulțit semnele unui divorț iminent. Sunt acestea rezultatul unor disensiuni reale, ori parte a unei strategii electorale, având în vedere că anul 2019 înseamnă un an al alegerilor europarlamentare și prezidențiale?

- Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, s-a remarcat, într-adevăr, în ultima vreme, cu o serie de critici și delimitări. Totuși, nu l-aș credita cu prea multă înțelepciune sau cu o bruscă aderare la valorile europene. El încearcă să se distanțeze de gre­șelile sau de faptele sancționabile ale guver­nării, în vederea candidaturii sale la prezidențiale. Este mult mai bine plasat în sondajele de opinie față de Dragnea, care nici nu se știe dacă va ajun­ge în libertate până la alegeri. Prin urmare, se vi­sează candidatul coaliției PSD-ALDE. Nu știm cât de întemeiată e presupunerea lui că va fi sus­ținut de partidul cel mai mare din coaliție, PSD, care, fără îndoială, ambiționează să aibă propriul candidat, cum e firesc și cum a avut mereu. Pe de altă parte, Tăriceanu probabil că intenționează să rupă voturi și de la PNL, și de la o parte din PSD, căci, la urma urmei, în unele privințe s-a dovedit a fi mai pesedit decât pesediștii, și de la electoratul nehotărât, dacă va candida numai din partea ALDE. Nu va reuși însă să câștige președinția. Nu poate înșela atâta lume. ALDE și PSD au făcut front comun mereu când interesul le-a dictat-o. Și trebuie să deconteze guvernarea împreună. Tări­ceanu, care se prezintă drept "adevăratul liberal", n-a fost deloc deranjat, de exemplu, de adoptarea unei prevederi legislative care impune un control financiar, aberant până la anihilare, asupra ONG-urilor, cu rolul de a elimina organizațiile care ridi­că vocea contra guvernului. De la această lege, prin­tr-un amendament special, sunt exceptate ONG-urile minorităților. Că așa a vrut UDMR, al cărei vot în Parlament contează încă pentru planu­rile PSD-ALDE.

- Prin urmare, nu ne putem aștepta la vreo surpriză, odată cu noua remaniere a guvernului sau dacă se va introduce mult așteptata moțiune de cenzură cerută de unii politicieni, dintre care cel mai insistent este Traian Băsescu?

- Nu. Remanierea va fi în acord cu prece­dentele, fără importanță asupra calității actului de guvernare și fără să însemne dizolvarea coaliției PSD-ALDE. Iar în privința depunerii unei moțiuni de cenzură, să nu ne îndoim că cele două for­ma­țiuni se vor mobiliza până la ultimul parla­mentar pentru a o respinge. E limpede că PSD și ALDE nu mai sunt de mult în "luna de miere", dar știu și că nu pot guverna unul fără altul; cel puțin nu deo­camdată. Până când va veni momentul adevăratei rupturi, dacă va veni, toate declarațiile din plato­urile de televiziune și micile hârjoneli din Parla­ment, care dau impresia, pentru câteva minute, că nu mai există o majoritate PSD-ALDE, nu în­seam­nă nimic.