Fabrica de sânge din inimă
- Doamnă doctor, de ce este important să donăm sânge în mod constant?
- Donarea benevolă de sânge este, în primul rând, un gest umanitar, de salvare a unei vieţi, dar este şi un gest cultural şi educaţional. E foarte simplu: trebuie să ne gândim că nu poate fi donator decât o persoană altruistă, care se gândeşte la semeni, care-şi iubeşte aproapele. E un gest educaţional, pentru că trebuie să fii informat ca să ştii în ce condiţii poţi să donezi sânge şi, de asemenea, care sunt beneficiile pentru propria ta sănătate. În privinţa informaţiei, cred că aici avem nişte deficienţe. Nu sunt informaţi tinerii, nu se prea face nimic în şcoală, pentru a se conştientiza importanţa donării de sânge. Noi, la nivelul judeţului, am încercat un protocol cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, astfel încât putem presupune că într-un viitor nu prea îndepărtat vom avea nişte lecţii educaţionale la nivelul liceului, ştiut fiind că donarea de sânge începe de la 18 ani.
- Ce ar trebui să înţeleagă cei care pot şi vor să doneze sânge?
- Potenţialii donatori trebuie să înţeleagă şi să conştientizeze că sângele este acel produs şi ţesut deosebit de preţios, pe care omul nu-l poate crea, l-a creat Dumnezeu, este o parte din viaţă, pe care noi, donatorii, îl dăm semenilor noştri. Nu există alte fabrici de sânge decât inimile noastre, deci dăm din inimă pentru inimă. Cu sângele pe care-l donezi, cu picătura ta de sânge, se pot salva trei bolnavi. Dintr-o dată, ai o mare deschidere către oameni. Şi eu am spus mereu, din proprie experienţă, că, dacă fiecare persoană sănătoasă din România ar dona sânge măcar o dată pe an, nu am mai avea de ce să vorbim despre crize de sânge.
"N-au scăzut donatorii, ci s-au înmulţit bolile"
- Criza e cauzată, deci, de numărul mic de persoane dispuse să doneze sânge?
- Nu. Criza de sânge nu e cauzată atât de scăderea numărului de donatori, sunt zone, şi pot să mă refer la judeţul Hunedoara, unde, faţă de 2016, numărul donatorilor a crescut cu peste 30 la sută. Doar că numărul bolilor a crescut şi el, pacienţii sunt mult mai numeroşi, cazuistica s-a diversificat, iar necesarul de sânge e aproape sută la sută. Accesibilitatea la mijloace moderne de tratament şi chirurgie a fost extinsă şi în spitalele judeţene, terapia oncologică s-a dezvoltat şi, astfel, toţi pacienţii oncologici care fac terapie cu citostatice au nevoie de suplimentarea cu sânge, ştiut fiind că citostaticele au şi aceste efecte secundare, provocând scăderea trombocitelor şi a leucocitelor. De aceea, trebuie să-i ajutăm cu aceste produse pentru a putea să-şi continue terapia. Am văzut succese în urma transfuziilor de sânge, şi o spun cu bucurie, există pacienţi pe care-i transfuzăm periodic, de 5-10-20 de ani, ceea ce înseamnă evident un progres al medicinei. Ce s-ar întâmpla dacă nu i-am mai putea ajuta cu produse de sânge? Au fost şi situaţii în care s-a amânat terapia, pentru că nu aveam destul sânge, or, asta este clar în detrimentul stării de sănătate a pacientului.
- Ce se poate face pentru a se îmbunătăţi oferta?
- Cel mai important pas ar fi să lărgim baza educaţională, să încercăm să promovăm mai agresiv, cu ghilimelele de rigoare, donarea de sânge. Legea 282/1995 permite acest lucru, pentru că are un capitol în care se spune că promovarea donării benevole de sânge este gratuită. Tot aici se pune problema implicării factorului administrativ, a politicilor locale. Într-o măsură mai mare sau mai mică, dacă ne-am uni eforturile în mod mai concret, lucrurile s-ar putea remedia. Ar trebui lărgită această conştientizare a ce se întâmplă cu noi, cu pacienţii, de ce trebuie să ne implicăm, de ce trebuie să fim permanent în alertă cu donarea de sânge. Pentru că s-ar putea ca azi să avem mult sânge, iar peste două zile să nu mai avem deloc. Sau sunt persoane care donează când are nevoie o persoană cunoscută, o rudă, un coleg, dar sunt atâţia alţii care nu au rude, cunoştinţe, cu ei ce facem? Am cunoscut foarte mulţi donatori care au venit pentru cineva anume şi au revenit la donare, punându-şi tocmai această problemă, că sunt mulţi pentru care nu are cine să se mobilizeze, să doneze, dar şi pentru că nu ştiuseră până atunci cât e de important gestul lor sau cât de mult bine se poate face cu acest simplu gest. Pentru o persoană sănătoasă nu e nicio problemă să doneze în mod constant sânge. Noi facem triajul, facem analize. Aşa cum spuneam, dacă fiecare persoană sănătoasă din România ar dona sânge măcar o dată pe an, ar fi extraordinar.
"Siguranţa transfuzională începe la cabinet"
- Care e situaţia personalului medical din acest domeniu, a bazei materiale cu care lucraţi?
- Baza noastră materială, reţeaua de transfuzie este foarte bună, cei care lucrează aici sunt persoane devotate, instruite, generaţia tânără e chiar deosebită, sunt foarte optimistă din acest punct de vedere. Aici, dacă ai greşit o analiză şi ai etichetat greşit punga, ea se duce aşa spre bolnav, iar consecinţele sunt mai grave. Au înţeles cu toţii şi, din 1990, de când lucrez aici, nu am avut niciun fel de incidente regretabile. Avem trei centre de transfuzie, cu trei laboratoare mari, în municipiile Deva, Hunedoara şi Petroşani, şi puncte de lucru la Simeria, Brad, Haţeg, Orăştie, Vulcan şi Lupeni, unde mergem periodic. Şi, totuşi, nu facem faţă necesarului de sânge, în mod clar e nevoie de mult mai mulţi donatori.
- A existat vreo perioadă în care rezervele dvs. de sânge donat să fie mai mari decât cererea?
- Da, în 1999-2000, când s-a introdus plata efectivă a sângelui, a fost mai mult sânge decât necesar. Atunci, spitalul trebuia să ni-l plătească, să ne ramburseze preţul concret al sângelui, de aceea, consumul s-a mai raţionalizat puţin.
- Azi e mai rău ca înainte de 2000?
- Au fost vremuri când erau donatori mai mulţi, mai mult sânge decât solicitări locale. Acum facem eforturi supraomeneşti pentru bolnavii noştri care au nevoie de sânge, sunt foarte mulţi pacienţi, sunt cazuri complexe, patologia e foarte diversă. La trombocite, de exemplu, am avut o cerere explozivă: dacă până în 2017 erau aproximativ 280/an, în luna iunie 2018 am avut 480. Acesta e un produs care se foloseşte în cazuri foarte grave - leucemii, scădere de trombocite după citostatice sau boli foarte grave, iar aici nu există altă variantă.
- Există un profil al donatorului ideal?
- Noi ne străduim să-i fidelizăm pe cât mai mulţi. Ne bazăm pe oameni serioşi. Sângele se testează la fiecare donare, pentru hepatită B, C, HIV, virusul leucemiei, sifilis ş.a. În plus, începi să cunoşti tot mai bine profilul psihologic al acestei persoane, donările sunt mai sigure şi ai mai multă siguranţă transfuzională. Dacă, de exemplu, donarea de sânge s-ar face pe bani, atunci ar exista tendinţa de a ascunde multe boli, crescând riscul de infecţie a sângelui. De aceea este extrem de importantă calitatea donatorilor, selecţia acestora, promovarea donării. Siguranţa transfuzională începe aici, la cabinet.
Cât donezi:
La o donare se recoltează 450 ml-500 ml de sânge, cantitate ce se reface, ca volum, în 24 ore, iar celular, în aproximativ 12 săptămâni. Frecvenţa donărilor de sânge nu poate depăşi: 5 donări pe an pentru bărbaţi şi 4 donări pe an pentru femei. Intervalul între două donări este de cel puţin 8 săptămâni.
Beneficii pentru organism:
* Creşte imunitatea organismului.
* Scade nivelul colesterolului în sânge.
* Riscul de paralizie şi accident vascular cerebral se reduce cu 30%.
* Se ard calorii: o donare = 420 ml sânge = 650 kcal.
* Ajută la regenerarea celulei sanguine.
În ce condiţii se poate dona sânge:
* Cetăţenia română, cu domiciliul în România, sau cetăţean al Uniunii Europene, cu reşedinţa în România.
* Vârsta cuprinsă în intervalul 18-60 ani.
* Greutatea între 50-100 kg femeile şi 60-110 kg bărbaţii.
* Tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmH.
* Să nu fi suferit în ultimele luni intervenţii chirurgicale.
* Femeile să nu fie însărcinate, în perioada de lăuzie sau în perioada menstruală.
* Să nu consumaţi grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 48 de ore înaintea donării.
* Să nu fi urmat vreun tratament cu medicamente (aspirină, anticoagulante, antibiotice etc.).
* Să nu ai afecţiuni cardiovasculare, ale sistemului nervos central, ale tractului gastrointestinal sau genitourinar, afecţiuni hematologice, renale, metabolice, endocrine sau ale sistemului respirator, afecţiuni reumatologice, imunologice sau dermatologice, tendinţa patologică la sângerare, alergii, boli profesionale, infecţioase sau parazitare, afecţiuni maligne, encefalopatie spongiformă transmisibilă.
E bine de ştiut:
* Trusa utilizată pentru fiecare donare este sterilă şi de unică folosinţă.
* Nu există riscul contaminării cu HIV sau alte virusuri.
* Senzaţia de leşin sau de oboseală după donare este întâlnită rar.
* Poţi dona doar dacă starea de sănătate îţi permite şi te simţi bine.
* După donare este recomandat să nu faci efort fizic, să nu ridici greutăţi în mâna din care s-a recoltat, să creşti consumul de lichide în primele 24 de ore după donare.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
