Fabrica de sânge din inimă
- Doamnă doctor, de ce este important să donăm sânge în mod constant?
- Donarea benevolă de sânge este, în primul rând, un gest umanitar, de salvare a unei vieți, dar este și un gest cultural și educațional. E foarte simplu: trebuie să ne gândim că nu poate fi donator decât o persoană altruistă, care se gândește la semeni, care-și iubește aproapele. E un gest educațional, pentru că trebuie să fii informat ca să știi în ce condiții poți să donezi sânge și, de asemenea, care sunt beneficiile pentru propria ta sănătate. În privința informației, cred că aici avem niște deficiențe. Nu sunt informați tinerii, nu se prea face nimic în școală, pentru a se conștientiza importanța donării de sânge. Noi, la nivelul județului, am încercat un protocol cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, astfel încât putem presupune că într-un viitor nu prea îndepărtat vom avea niște lecții educaționale la nivelul liceului, știut fiind că donarea de sânge începe de la 18 ani.
- Ce ar trebui să înțeleagă cei care pot și vor să doneze sânge?
- Potențialii donatori trebuie să înțeleagă și să conștientizeze că sângele este acel produs și țesut deosebit de prețios, pe care omul nu-l poate crea, l-a creat Dumnezeu, este o parte din viață, pe care noi, donatorii, îl dăm semenilor noștri. Nu există alte fabrici de sânge decât inimile noastre, deci dăm din inimă pentru inimă. Cu sângele pe care-l donezi, cu picătura ta de sânge, se pot salva trei bolnavi. Dintr-o dată, ai o mare deschidere către oameni. Și eu am spus mereu, din proprie experiență, că, dacă fiecare persoană sănătoasă din România ar dona sânge măcar o dată pe an, nu am mai avea de ce să vorbim despre crize de sânge.
"N-au scăzut donatorii, ci s-au înmulțit bolile"
- Criza e cauzată, deci, de numărul mic de persoane dispuse să doneze sânge?
- Nu. Criza de sânge nu e cauzată atât de scăderea numărului de donatori, sunt zone, și pot să mă refer la județul Hunedoara, unde, față de 2016, numărul donatorilor a crescut cu peste 30 la sută. Doar că numărul bolilor a crescut și el, pacienții sunt mult mai numeroși, cazuistica s-a diversificat, iar necesarul de sânge e aproape sută la sută. Accesibilitatea la mijloace moderne de tratament și chirurgie a fost extinsă și în spitalele județene, terapia oncologică s-a dezvoltat și, astfel, toți pacienții oncologici care fac terapie cu citostatice au nevoie de suplimentarea cu sânge, știut fiind că citostaticele au și aceste efecte secundare, provocând scăderea trombocitelor și a leucocitelor. De aceea, trebuie să-i ajutăm cu aceste produse pentru a putea să-și continue terapia. Am văzut succese în urma transfuziilor de sânge, și o spun cu bucurie, există pacienți pe care-i transfuzăm periodic, de 5-10-20 de ani, ceea ce înseamnă evident un progres al medicinei. Ce s-ar întâmpla dacă nu i-am mai putea ajuta cu produse de sânge? Au fost și situații în care s-a amânat terapia, pentru că nu aveam destul sânge, or, asta este clar în detrimentul stării de sănătate a pacientului.
- Ce se poate face pentru a se îmbunătăți oferta?
- Cel mai important pas ar fi să lărgim baza educațională, să încercăm să promovăm mai agresiv, cu ghilimelele de rigoare, donarea de sânge. Legea 282/1995 permite acest lucru, pentru că are un capitol în care se spune că promovarea donării benevole de sânge este gratuită. Tot aici se pune problema implicării factorului administrativ, a politicilor locale. Într-o măsură mai mare sau mai mică, dacă ne-am uni eforturile în mod mai concret, lucrurile s-ar putea remedia. Ar trebui lărgită această conștientizare a ce se întâmplă cu noi, cu pacienții, de ce trebuie să ne implicăm, de ce trebuie să fim permanent în alertă cu donarea de sânge. Pentru că s-ar putea ca azi să avem mult sânge, iar peste două zile să nu mai avem deloc. Sau sunt persoane care donează când are nevoie o persoană cunoscută, o rudă, un coleg, dar sunt atâția alții care nu au rude, cunoștințe, cu ei ce facem? Am cunoscut foarte mulți donatori care au venit pentru cineva anume și au revenit la donare, punându-și tocmai această problemă, că sunt mulți pentru care nu are cine să se mobilizeze, să doneze, dar și pentru că nu știuseră până atunci cât e de important gestul lor sau cât de mult bine se poate face cu acest simplu gest. Pentru o persoană sănătoasă nu e nicio problemă să doneze în mod constant sânge. Noi facem triajul, facem analize. Așa cum spuneam, dacă fiecare persoană sănătoasă din România ar dona sânge măcar o dată pe an, ar fi extraordinar.
"Siguranța transfuzională începe la cabinet"
- Care e situația personalului medical din acest domeniu, a bazei materiale cu care lucrați?
- Baza noastră materială, rețeaua de transfuzie este foarte bună, cei care lucrează aici sunt persoane devotate, instruite, generația tânără e chiar deosebită, sunt foarte optimistă din acest punct de vedere. Aici, dacă ai greșit o analiză și ai etichetat greșit punga, ea se duce așa spre bolnav, iar consecințele sunt mai grave. Au înțeles cu toții și, din 1990, de când lucrez aici, nu am avut niciun fel de incidente regretabile. Avem trei centre de transfuzie, cu trei laboratoare mari, în municipiile Deva, Hunedoara și Petroșani, și puncte de lucru la Simeria, Brad, Hațeg, Orăștie, Vulcan și Lupeni, unde mergem periodic. Și, totuși, nu facem față necesarului de sânge, în mod clar e nevoie de mult mai mulți donatori.
- A existat vreo perioadă în care rezervele dvs. de sânge donat să fie mai mari decât cererea?
- Da, în 1999-2000, când s-a introdus plata efectivă a sângelui, a fost mai mult sânge decât necesar. Atunci, spitalul trebuia să ni-l plătească, să ne ramburseze prețul concret al sângelui, de aceea, consumul s-a mai raționalizat puțin.
- Azi e mai rău ca înainte de 2000?
- Au fost vremuri când erau donatori mai mulți, mai mult sânge decât solicitări locale. Acum facem eforturi supraomenești pentru bolnavii noștri care au nevoie de sânge, sunt foarte mulți pacienți, sunt cazuri complexe, patologia e foarte diversă. La trombocite, de exemplu, am avut o cerere explozivă: dacă până în 2017 erau aproximativ 280/an, în luna iunie 2018 am avut 480. Acesta e un produs care se folosește în cazuri foarte grave - leucemii, scădere de trombocite după citostatice sau boli foarte grave, iar aici nu există altă variantă.
- Există un profil al donatorului ideal?
- Noi ne străduim să-i fidelizăm pe cât mai mulți. Ne bazăm pe oameni serioși. Sângele se testează la fiecare donare, pentru hepatită B, C, HIV, virusul leucemiei, sifilis ș.a. În plus, începi să cunoști tot mai bine profilul psihologic al acestei persoane, donările sunt mai sigure și ai mai multă siguranță transfuzională. Dacă, de exemplu, donarea de sânge s-ar face pe bani, atunci ar exista tendința de a ascunde multe boli, crescând riscul de infecție a sângelui. De aceea este extrem de importantă calitatea donatorilor, selecția acestora, promovarea donării. Siguranța transfuzională începe aici, la cabinet.
Cât donezi:
La o donare se recoltează 450 ml-500 ml de sânge, cantitate ce se reface, ca volum, în 24 ore, iar celular, în aproximativ 12 săptămâni. Frecvența donărilor de sânge nu poate depăși: 5 donări pe an pentru bărbați și 4 donări pe an pentru femei. Intervalul între două donări este de cel puțin 8 săptămâni.
Beneficii pentru organism:
* Crește imunitatea organismului.
* Scade nivelul colesterolului în sânge.
* Riscul de paralizie și accident vascular cerebral se reduce cu 30%.
* Se ard calorii: o donare = 420 ml sânge = 650 kcal.
* Ajută la regenerarea celulei sanguine.
În ce condiții se poate dona sânge:
* Cetățenia română, cu domiciliul în România, sau cetățean al Uniunii Europene, cu reședința în România.
* Vârsta cuprinsă în intervalul 18-60 ani.
* Greutatea între 50-100 kg femeile și 60-110 kg bărbații.
* Tensiune arterială sistolică între 100 și 180 mmH.
* Să nu fi suferit în ultimele luni intervenții chirurgicale.
* Femeile să nu fie însărcinate, în perioada de lăuzie sau în perioada menstruală.
* Să nu consumați grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puțin 48 de ore înaintea donării.
* Să nu fi urmat vreun tratament cu medicamente (aspirină, anticoagulante, antibiotice etc.).
* Să nu ai afecțiuni cardiovasculare, ale sistemului nervos central, ale tractului gastrointestinal sau genitourinar, afecțiuni hematologice, renale, metabolice, endocrine sau ale sistemului respirator, afecțiuni reumatologice, imunologice sau dermatologice, tendința patologică la sângerare, alergii, boli profesionale, infecțioase sau parazitare, afecțiuni maligne, encefalopatie spongiformă transmisibilă.
E bine de știut:
* Trusa utilizată pentru fiecare donare este sterilă și de unică folosință.
* Nu există riscul contaminării cu HIV sau alte virusuri.
* Senzația de leșin sau de oboseală după donare este întâlnită rar.
* Poți dona doar dacă starea de sănătate îți permite și te simți bine.
* După donare este recomandat să nu faci efort fizic, să nu ridici greutăți în mâna din care s-a recoltat, să crești consumul de lichide în primele 24 de ore după donare.