Trei ani şi nici o schimbare

S-au făcut trei ani, zilele acestea, de la tragedia din clubul Colectiv.

S-au schimbat vreo cinci guverne de atunci, dar sentimentul este că, de fapt, asta e tot ce s-a schimbat între timp în Ro­mâ­nia. Cu­tre­murul puter­nic care a zgâlţâit re­cent Bucu­reştiul în noap­tea de 27 spre 28 octom­brie ne-a pus din nou faţă în faţă cu spaima că nu suntem pregătiţi să facem faţă unor dezastre mari. Siste­mul de urgenţă şi-a arătat limitele de câte ori a fost pus la încercare în ultima vreme, şi în dramaticul caz al avio­nului căzut în Munţii Apuseni, şi în cazul incen­diu­lui din clubul Colectiv. La capitolul prevenţie, nu stăm cu ni­mic mai bine. "Sute de cluburi func­ţionează şi azi fără avize de securitate în caz de in­cendiu", se arată într-un raport recent al Inspectoratului General pentru Si­tuaţii de Urgenţă! Între timp, procesul deschis în cazul Colectiv trenează şi ar putea fi reluat de la zero, pentru că judecătorul s-a pensionat, pro­fitând de portiţele deschise de ministrul Jus­tiţiei, Tudorel Toader. Un proces ra­pid, cu pedepse pe măsura dezas­trului, ar fi fost de natură să-i descurajeze pe cei ce încalcă legea. Dar, la câtă grijă are guvernul PSD-ALDE de penali, nici vorbă să mai spe­rie legea pe ci­neva! Şi la fel ca la avizele de incen­diu se întâmplă şi în cazul avizelor de construcţie. La cât de prost s-a cons­truit în ultimii 30 de ani, cu încălcarea tuturor normelor de pro­tecţie, Doam­ne fereşte de un cutremur mai sus de 7 grade! Cât priveşte clă­dirile deja ex­pertizate cu risc seismic, nu am avan­sat cu nimic de la Revoluţie în­coace. Primăria Bucureştiului sparge cu ne­sim­ţire milioane şi milioane de euro, pe tot felul de comicării care fură ochii electoratului, în timp ce nu e în stare să pună la punct un plan de re­novare a clădirilor cu probleme. Peste 2.000 de victime au calculat auto­ri­tăţile, la recenta simulare a unui cutre­mur: numărul e mic în raport cu rea­litatea, dar chiar şi aşa, indolenţa ad­mi­nistraţiei locale e de-a dreptul cri­minală. Să ştii că mii de oameni din oraş trăiesc de pe o zi pe alta, doar gra­­ţie hazardului, şi să nu faci din re­zolvarea acestei situaţii prioritatea nu­mărul 1, e imposibil de înţeles. Iar în loc ca aceste teme să fie permanent pe agenda publică, societatea îşi con­sumă energia în dispute politice care nu duc nicăieri. Trece şi comemorarea victi­me­lor din Colectiv, trece şi sus­pinul ge­neral de după cutremurul de sâmbătă noaptea şi în trei zile vom re­veni la glumele pe seama inculturii oa­menilor din Guvern. Va mai zice Li­viu Dragnea vreo gogomănie, va mai in­venta Tu­do­rel Toader o aberaţie le­gis­lativă şi vom uita cu totul de faptul că nu suntem deloc pregătiţi în cazul unor calamităţi naturale care au devenit un coman­dament de urgenţă în Occident.Vor mai trece alţi trei ani, se vor schimba alte guverne şi tot nu vom învăţa nimic din dramele prin care am trecut.