Trei ani și nici o schimbare

Ciprian Rus
S-au făcut trei ani, zilele acestea, de la tragedia din clubul Colectiv.

S-au schimbat vreo cinci guverne de atunci, dar sentimentul este că, de fapt, asta e tot ce s-a schimbat între timp în Ro­mâ­nia. Cu­tre­murul puter­nic care a zgâlțâit re­cent Bucu­reștiul în noap­tea de 27 spre 28 octom­brie ne-a pus din nou față în față cu spaima că nu suntem pregătiți să facem față unor dezastre mari. Siste­mul de urgență și-a arătat limitele de câte ori a fost pus la încercare în ultima vreme, și în dramaticul caz al avio­nului căzut în Munții Apuseni, și în cazul incen­diu­lui din clubul Colectiv. La capitolul prevenție, nu stăm cu ni­mic mai bine. "Sute de cluburi func­ționează și azi fără avize de securitate în caz de in­cendiu", se arată într-un raport recent al Inspectoratului General pentru Si­tuații de Urgență! Între timp, procesul deschis în cazul Colectiv trenează și ar putea fi reluat de la zero, pentru că judecătorul s-a pensionat, pro­fitând de portițele deschise de ministrul Jus­tiției, Tudorel Toader. Un proces ra­pid, cu pedepse pe măsura dezas­trului, ar fi fost de natură să-i descurajeze pe cei ce încalcă legea. Dar, la câtă grijă are guvernul PSD-ALDE de penali, nici vorbă să mai spe­rie legea pe ci­neva! Și la fel ca la avizele de incen­diu se întâmplă și în cazul avizelor de construcție. La cât de prost s-a cons­truit în ultimii 30 de ani, cu încălcarea tuturor normelor de pro­tecție, Doam­ne ferește de un cutremur mai sus de 7 grade! Cât privește clă­dirile deja ex­pertizate cu risc seismic, nu am avan­sat cu nimic de la Revoluție în­coace. Primăria Bucureștiului sparge cu ne­sim­țire milioane și milioane de euro, pe tot felul de comicării care fură ochii electoratului, în timp ce nu e în stare să pună la punct un plan de re­novare a clădirilor cu probleme. Peste 2.000 de victime au calculat auto­ri­tățile, la recenta simulare a unui cutre­mur: numărul e mic în raport cu rea­litatea, dar chiar și așa, indolența ad­mi­nistrației locale e de-a dreptul cri­minală. Să știi că mii de oameni din oraș trăiesc de pe o zi pe alta, doar gra­­ție hazardului, și să nu faci din re­zolvarea acestei situații prioritatea nu­mărul 1, e imposibil de înțeles. Iar în loc ca aceste teme să fie permanent pe agenda publică, societatea își con­sumă energia în dispute politice care nu duc nicăieri. Trece și comemorarea victi­me­lor din Colectiv, trece și sus­pinul ge­neral de după cutremurul de sâmbătă noaptea și în trei zile vom re­veni la glumele pe seama inculturii oa­menilor din Guvern. Va mai zice Li­viu Dragnea vreo gogomănie, va mai in­venta Tu­do­rel Toader o aberație le­gis­lativă și vom uita cu totul de faptul că nu suntem deloc pregătiți în cazul unor calamități naturale care au devenit un coman­dament de urgență în Occident.Vor mai trece alți trei ani, se vor schimba alte guverne și tot nu vom învăța nimic din dramele prin care am trecut.