Se apreciază că circa o treime din totalitatea cazurilor de cancer sunt cauzate de o alimentaţie nesănătoasă. Odată cu hrana, asimilăm numeroase substanţe cancerigene, cum sunt nitrosaminele şi nitrosamidele din produsele din carne ţinute la saramură, peştele şi brânza afumată. Conţinutul de nitraţi al legumelor şi apei de băut creşte încontinuu.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă pentru persoanele adulte maximum 220 mg de nitraţi pe zi. Iar pentru nitraţii din apa de băut şi apa minerală, valorile să nu depăşească 50 g/l. Dacă nu ştiaţi, salata verde, lăptucile, spanacul, ridichile, hreanul şi sfecla roşie ating o concentraţie deosebit de mare de nitraţi (5000 mg/kg). Cea din brânzeturi, în schimb, este redusă: în brânza de vaci, de exemplu, nu se pot adăuga la producere mai mult de 60 mg de nitraţi la 1 kg. Cea mai eficientă măsură pentru prevenirea cancerului este regimul alimentar bazat pe produse din culturi biologice, fără îngrăşăminte. Dar oare există aşa ceva?
Lămâile împotriva nitraţilor
Specialiştii ne recomandă să adăugăm în apa limpede de la robinet câteva picături de zeamă de lămâie proaspăt stoarsă. În primul rând, pentru că lămâia ne ajută să slăbim, şi în al doilea rând, pentru că vitamina C din lămâie împiedică transformarea nitraţilor şi nitriţilor, posibil existenţi în apă, în nitrosamine cancerigene.
Utilitatea filtrelor de apă este contestată. Filtrele simple, nefolosite corespunzător, pot conţine germeni, înrăutăţind calitatea apei. Şi, în general, nu elimină nitraţii, azbestul şi sărurile anorganice. Şi dacă filtrul nu este schimbat suficient de des, substanţele dăunătoare acumulate pot ajunge în apă.
Substanţe protectoare din legume şi fructe
Ar trebui să consumăm zilnic 500 g de fructe şi 500 g de legume, şi anume de culoare roşie, galbenă, verde şi portocalie. Asemenea combinaţii nu numai că bucură ochiul, dar conţin şi numeroşi pigmenţi vegetali, care, introduşi în alimentaţia noastră obişnuită, au puteri vindecătoare. Cuercitina, o substanţă activă vegetală existentă în coacăzele negre, reduce, de pildă, riscul cancerului de colon. Produce bacterii intestinale pozitive, care inactivează substanţele cancerigene.
Roşu şi verde împotriva cancerului
Deosebit de interesantă este licopina, substanţa roşie din tomate. Fortifică inima şi circulaţia sanguină şi ne ajută să prevenim cancerul. Un exemplu: dacă mâncăm o bucată de slănină afumată sau cârnaţi prăjiţi, sărurile folosite la afumat sunt transformate în nitrosamine cancerigene. Licopina din roşii poate împiedica transformarea lor, indiferent dacă le consumăm crude sau fierte. În general, mâncăm roşiile crude, dar în Statele Unite s-a descoperit faptul că substanţa colorantă care întăreşte în mod evident inima şi circulaţia sângelui şi reduce riscul de cancer ajunge mai repede în organism şi acţionează mai intens dacă roşiile sunt încălzite (fierte uşor).
Mai ales oamenii din aglomerările urbane au în organism foarte multe toxine. Acestora li se recomandă să mănânce de două ori pe săptămână broccoli, pentru că sulforafanul pe care-l conţine oferă protecţie împotriva substanţelor dăunătoare din mediul înconjurător şi reduce riscul de cancer. Când se fierb, codiţele se pătrund la fel de repede ca bucheţelele, dacă le crestaţi (în cruce).
Ştim că vitaminele, substanţele minerale şi microelementele sunt importante pentru sănătatea noastră şi ne pot chiar proteja de cancer. În schimb, consumul frecvent de grăsimi animale sporeşte, după cum se ştie, riscul cancerului intestinal. Combateţi-l, mâncând regulat ceapă crudă, care reduce, şi ea, acest risc.
"Ura", pentru boabele de soia
Boabele de soia, folosite în diferite feluri, pot combate cancerul de intestin, iar la bărbaţi, riscul cancerului de prostată. Soia se găseşte fie sub formă de boabe întregi, fie ca uruială, pentru muesli. În magazine se găsesc o mulţime de produse de soia: lapte, tofu, şniţele, cârnăciori, băuturi, produse de patiserie etc. În plus, bărbaţii ar trebui să mănânce în mod regulat linte, năut, fasole, seminţe de in, tărâţe de ovăz şi toate soiurile posibile de varză. Pentru că substanţele pe care le conţin aceşti nutrienţi reduc pericolul îmbolnăvirii de cancer la prostată.
Şi de băut?
Nu doar mâncărurile ne pot fi de folos în lupta împotriva cancerului, ci şi anumite băuturi, benefice pentru sănătatea noastră. În primul rând, ceaiul verde, care poate fi utilizat pentru prevenirea multor afecţiuni, dar mai ales pentru combaterea cancerului. Riscul cancerului gastric, al celui de piele şi de plămâni poate fi redus cu ajutorul ceaiului verde. Catehinele pe care le conţine stopează formarea metastazelor, împiedicând producerea de vase sanguine în zona tumorii.
S-a constatat, în plus, că şi berea poate micşora riscul de cancer. Bioflavonoidele din hamei protejează organismul de substanţele agresive, cancerigene.
Cercetătorii japonezi au descoperit faptul că zeama de orz are un efect medical extraordinar: neutralizează în organism substanţele cancerigene ce se produc din cauza fumului de tutun, a cărnii şi a peştelui fripte pe grătar.
Şi strugurii conţin cantităţi mari de substanţe protectoare împotriva "radicalilor liberi", substanţe agresive care atacă celulele, provoacă boli şi grăbesc procesul de îmbătrânire. Un rol important îl joacă, în acest sens, resveratrolul, existent în coaja strugurilor negri, dar şi într-un păhărel de vin roşu.
Frână tutunului!
Ţigările îmbătrânesc şi îmbolnăvesc
Dacă vă preocupă cu adevărat starea sănătăţii dvs., ar trebui, în primul rând, să vă lăsaţi de fumat. Este adevărat că el stimulează, în primele minute, puterea de concentrare, dar ulterior îi "răpeşte" creierului oxigenul, blocându-l.
Fumatul afectează plămânii - mai ales vara, la temperaturi ridicate, tutunul devine o povară pentru ei - şi sporeşte riscul de cancer pulmonar. Sunt lucruri pe care le ştim cu toţii. Dar cercetătorii britanici au descoperit, între timp, şi alte aspecte: cei ce fumează peste 15 ţigări pe zi vor fi supuşi, mai târziu, unui risc sporit de fractură de femur, deoarece fumatul stopează producerea hormonilor responsabili pentru consistenţa şi rezistenţa oaselor. În plus, tutunul împiedică oxigenarea creierului, iar pe măsură ce îmbătrânim, lezează nu doar plămânii, ci şi capacitatea de a gândi, pentru că îngustează vasele sanguine, oprind astfel sângele să ajungă la creier.
Reţetă
V-aţi propus, a câta oară, să vă lăsaţi de fumat şi vă îndoiţi că veţi reuşi? Folosiţi trucul următor: procuraţi-vă tinctură de genţiană (galbenă), puneţi 30 de picături într-un pahar cu apă călduţă şi faceţi gargară de mai multe ori pe zi. Pofta de fumat o să dispară. Sau: mâncaţi, din când în când, pe parcursul zilei (cât mai des), ardei gras crud.
Împotriva simptomelor produse de abţinerea de la fumat
Dacă vreţi să renunţaţi la fumat, pentru a combate efectele neplăcute care apar, introduceţi în meniul dvs. cât mai des posibil roşii, vinete, cartofi şi conopidă. Sunt legume care conţin cantităţi mici de nicotină, dar fără substanţele dăunătoare existente în ţigări.
O altă posibilitate: luaţi câte o bucăţică de glucoză pe zi. Glucoza hrăneşte nervii şi, în plus, potoleşte pofta de dulce, care creşte în această perioadă. Iar cei care devin nervoşi pot mesteca fructe uscate, care conţin o cantitate mare de magneziu, substanţă minerală antistres.
Şi încă un sfat ce vă poate fi de ajutor: încercaţi să optaţi pentru culori, în funcţie de aspectele sănătăţii, atât în ceea ce priveşte garderoba, cât şi în amenajarea spaţiului în care locuiţi. Culoarea maro are efect calmant. Verdele are efect energizant, violetul relaxează şi linişteşte sistemul nervos. Verdele închis întăreşte sistemul imunitar. În schimb, roşul este o culoare pe care persoanele nervoase ar trebui să o evite.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
