"Nu ne putem aştepta la o schimbare de guvern"
- De aproape doi ani, constatăm în rubrica "Spectator", tendinţele, gafele şi efectele guvernării PSD - Dragnea. Ne-am îngrijorat, ne-am amuzat, dar acum am ajuns într-un moment dramatic. Dovada: represiunea violentă a manifestaţiei de protest a Diasporei, de către Jandarmeria acţionată de reprezentanţi ai puterii. Ce e de făcut? Singura speranţă să stea tot în PSD, care ar putea instala un nou Cabinet, poate ceva mai competent şi mai puţin corupt?
- Nu ne putem aştepta la o schimbare de guvern. Şi în niciun caz ca PSD să propună o variantă mai bună de Cabinet. După cum s-a văzut, au mers din rău în mai rău. De altfel, imediat ce a fost lansată ideea schimbării componenţei guvernului, când chiar o "clasică" a PSD, să zic aşa, Ecaterina Andronescu, a cerut demiterea Cabinetului Dăncilă şi demisia din fruntea partidului a lui Liviu Dragnea, acesta din urmă a spus un "nu" hotărât. Retragerea lui Dragnea şi schimbarea lui Dăncilă ar fi fost o manevră de salvare a PSD, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Dar Dragnea nu vrea şi pace. El pare să nu mai aibă nici măcar un minim instinct de conservare. Dragnea a afirmat că Dăncilă va rămâne premier cel puţin până în 2020, şi nu se va face nicio remaniere a actualului guvern.
"Liviu Dragnea se înrăieşte pe zi ce trece"
- Totuşi, felul în care Jandarmeria a brutalizat manifestanţii pe 10 august, la mitingul Diasporei, are cel mai mare impact politic. Liderii PSD nu conştientizează că trebuie să răspundă cineva?
- La mitingul Diasporei din 10 august, PSD a silit Jandarmeria să reacţioneze atât de prost şi de disproporţionat, încât guvernarea s-a compromis definitiv. Represiunea sângeroasă a manifestaţiei de stradă a fost asimilată, atât la noi, cât şi în Occident, cu mineriada din 13-15 iunie 1990. Dragnea este văzut ca un nou Dracula, al doilea după Ceauşescu. Au apărut voci care se întreabă dacă România mai poate asigura, în aceste condiţii, preşedinţia Consiliului UE. Austria ne-a cerut explicaţii pentru rănirea unor jurnalişti, Israelul, pentru agresarea unor cetăţeni ai săi care erau turişti în Bucureşti, iar Liviu Dragnea, în loc să se calmeze, se înrăieşte pe zi ce trece. Şi supralicitează. Aşa încât a răspuns cu un miting anemic de "susţinere a Jandarmeriei", în fapt, contra preşedintelui Iohannis, la protestele din 10 august - pe care le consideră "o lovitură de stat eşuată". Într-adevăr, pare că am asistat la o tentativă de lovitură de stat, dar pusă la cale chiar de Dragnea. Opinia publică a fost pregătită, înaintea manifestaţiilor de protest, să accepte o corecţie a Diasporei, care a fost insultată în fel şi chip. Mai mult, analiza evenimentelor din 10 august ne arată că trupele de mardeiaşi provocatori au fost puse la cale de către Putere, pentru a justifica intervenţia în forţă a trupelor de jandarmi. Modelul este cel folosit la mineriade. Şi, mai aproape în timp, de Erdogan, în Turcia. Îi cam plăteşte degeaba Dragnea pe consilierii lui străini dacă îi vând reţete vechi. Represiunea din 10 august a avut două scopuri, din fericire neatinse: compromiterea Diasporei - care în majoritatea ei a votat mereu contra PSD - şi compromiterea oricărei manifestaţii de stradă ulterioare. Rezultatul este că PSD a scăzut în sondajele de opinie la 25%. Pare-se că sunt şi destui pesedişti care s-au simţit cel puţin jenaţi de represiunea aceasta.
- Liviu Dragnea a căutat să abată atenţia de la gravitatea intervenţiei violente a jandarmilor, plângându-se că a fost victima unei tentative de asasinat!
- Liviu Dragnea e pierdut cu totul în propriile scenarii fantasmagorice: manifestaţiile de protest sunt "tentative de lovitură de stat", împotriva lui se pun la cale atentate... Cum ar veni, avem o lovitură de stat eşuată, o tentativă de asasinat eşuată, o guvernare eşuată... Scenariul "asasinatului" a stârnit râsul întregii lumi. După mai bine de un an, Dragnea şi-a amintit brusc că a observat patru inşi care se uitau urât la el într-un restaurant şi că un prieten l-a avertizat că aceia sunt asasini plătiţi de Soros. Nu ne-a spus cum a scăpat din acest atentat cu "priviri asasine", nici de ce nu a sesizat autorităţile menite să cerceteze şi să ia măsuri. A fost un nou episod de autovictimizare, după cel în care Dragnea se plângea că e vânat de "statul paralel", care vrea să-l aresteze, să-l elimine din viaţa publică. Adică, un fel de a spune: "Eu v-am bătut în Piaţă de v-am smintit, dar eu sunt cel lovit". Eu dau, eu mă vaiet; eu dau, eu plâng...
"PSD a devenit o sursă fantastică de inspiraţie pentru umorul românesc"
- Dragnea nu e singurul care se plânge că viaţa îi e în pericol. O fac şi alţi lideri PSD, parcă într-o întrecere de partid...
- Da, pentru că demagogia e la fel de molipsitoare ca pesta porcină - care, apropo, face ravagii în România, din pricina incompetenţei şi indolenţei acestei guvernări. Drept care, a sărit şi Darius Vâlcov, consilierul penal al prim-ministrului Dăncilă, aducându-şi aminte că, prin 2015, Cozmin Guşă a încercat să-l racoleze la KGB (desfiinţat de vreo 30 de ani) şi să-l pună premier al unei părţi din PSD. Acţiunea s-ar fi petrecut tot într-un restaurant, de faţă cu mai multe persoane. Ceea ce ne prilejuieşte o primă observaţie: ori erau toţi de la KGB, ori KGB-ului i-a luat Dumnezeu minţile, de a încercat o racolare cu public, ori Vâlcov nu mai ştie ce vorbeşte. Această ultimă variantă a fost întărită de Victor Ponta, care a spus că Dragnea şi Vâlcov iau aceleaşi droguri. Iar fostul premier ştie ce spune, că doar se alimentează cu toţii din aceeaşi sursă.
Cu astfel de scenarii, PSD a devenit o sursă fantastică de inspiraţie pentru umorul românesc. După ani de stagnare la cote mici, în timpul guvernelor Dragnea nivelul bancului românesc a ajuns din nou la cel din timpul lui Ceauşescu. Ceea ce arată şi o asemănare a celor două regimuri, mai evidentă decât orice declaraţie, cel puţin în privinţa prostiei ajunsă la putere. Problema este că noi ne amuzăm, dar statele occidentale cu care suntem în relaţii apropiate, nu. Să nu uităm că Viorica Dăncilă a trimis la Bruxelles o scrisoare în care reclamă o "tentativă de lovitură de stat", pusă la cale de preşedintele Klaus Iohannis cu sprijinul serviciilor secrete interne.
"Din fericire, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, nu vrea suspendarea preşedintelui"
- Pentru PSD, orice critică este inadmisibilă, orice protest, inacceptabil, de vreme ce a preluat puterea legitim, prin vot.
- Asta trădează o gândire totalitară. În regimurile democratice, guvernele, oricât ar fi de legitime, mai şi cad, dacă se abat de la programele lor şi stârnesc revolta electoratului. E ca şi cum un soţ ar fi îndreptăţit să se poarte rău cu soţia sa, să o bată, să o umilească, să o ţină înfometată, de vreme ce ea a spus "da" de bună voie. Mai există şi divorţ, domne! În logica asta, faptul că PSD şi-a dărâmat singur două guverne, Grindeanu şi Tudose, înseamnă că a dat două lovituri de stat? Tot incitat de Iohannis, tot ajutat de serviciile secrete şi tot plătit de Soros? Klaus Iohannis a şi ieşit cu o declaraţie de bun simţ: că PSD abuzează de victoria în alegeri pentru a ataca cetăţenii, a ataca Justiţia şi a scoate România de pe calea europeană. De asemenea, a făcut mai multe apeluri. La societatea civilă - să nu se lase descurajată. La Opoziţie - să se unească, pentru că, este evident pentru toată lumea, nu are altfel nicio şansă să învingă PSD. Şi, în sfârşit, un apel la PSD - să se debaraseze de această conducere nocivă. Ceea ce l-a făcut pe Dragnea să îl acuze pe Iohannis că a incitat la violenţă şi că a încălcat Constituţia, drept pentru care trebuie să fie suspendat. Din fericire, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, nu vrea suspendarea preşedintelui, nu din simpatie pentru Iohannis sau pentru că ar fi un apărător al statului de drept, ci din instinct de conservare. El ştie că un astfel de gest ar pune capac, că n-ar mai putea scoate capul nicăieri în lume şi că presupune costuri enorme pentru întreaga ţară.
"Preşedintele Iohannis ar putea fi factorul coagulant al opoziţiei"
- În mod normal, unificarea forţelor anti-PSD nu se poate petrece decât în jurul PNL. Vrea însă PNL în unanimitate acest memers?
- Este o bună întrebare, căci în PNL sunt forţe antagonice, elemente din toate partidele existente vreodată în Parlament, interese obscure şi tovărăşii vinovate. Iar felul în care s-a comportat în ultimii ani a slăbit foarte tare încrederea în el. Din păcate, nici celelalte forţe de opoziţie, USR, PMP, sau Mişcarea lui Cioloş nu prezintă vreun punct de atracţie, ca să preia iniţiativa. Oricum, nu e sigur că Opoziţia ar câştiga alegerile, nici dacă s-ar uni formal, căci ciocnirile de orgolii şi de interese ar putea să boicoteze unitatea ei. Dar ar fi o şansă, totuşi. Au nevoie rapid de un program clar, raţional şi ofertant (precum a fost altă dată cota unică de impozitare de 16%) şi de lideri convingători. Preşedintele Iohannis ar putea fi, într-o astfel de ecuaţie, factorul coagulant, având în vedere că el are o poziţie corectă în raport cu statul de drept, în interior, şi o bună reputaţie externă, că e susţinut deja, pentru un nou mandat, de către PNL şi că n-au altul mai bun.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
