Merişoarele de munte - fructe mici, cu virtuţi imense pentru sănătate

În căutarea fructelor care nu mucegăiesc şi nu putrezesc

Merişoarele de munte (Vaccinium vitis-idaea), numite şi afine roşii, sunt bace mici (3-5 mm), de culoare roşie-lucioasă, cu multe seminţe în interior. Gustul merişoarelor de munte coapte este dulce-acrişor-astringent. Arbus­tul purtător se nu­meş­te merişor de munte, are o înălţime de 10-30 cm şi creş­te în zonele înalte ale Carpaţilor, ajungând până în zona alpină superioară. Se în­tâlneşte peste tot: în luminişuri, pajişti şi în pădurile de conifere.
Mă fascinează extraordinara rezistenţă la îngheţ şi longe­vita­tea merişorului de munte. Ier­nile mon­tane friguroase, cu ge­ruri nă­praz­­nice, de crapă pie­trele, con­feră parcă o rezistenţă spo­rită acestui arbust aparent neînsemnat şi plăpând, care îşi menţine frun­zele verzi tot tim­pul anului şi îşi permite să tră­iască până la 300 de ani. De ase­menea, sunt uimi­tă să con­stat că merişoarele de mun­te nu muce­găiesc şi nu pu­tre­zesc în apă. Ce-ar fi dacă şi omul ar dobândi o astfel de pla­toşă a rezistenţei, pereni­tă­ţii şi longe­vităţii? Se­cretul se află, pro­ba­bil, în compoziţia ingeni­oa­să, pe care Ma­rele Crea­tor a pus-o în meri­şoarele de munte.
Iată câteva dintre substanţele fitochimice iden­tifi­cate în aceste fructe minunate: antocianine, proan­­tocianine şi flavonoli (care au un efect anti­bac­­te­rian pronunţat), resveratrol (un polifenol cu o capacitate antioxidantă remarcabilă) acidul ursolic (care, ală­turi de proantocianine, inhibă proliferarea celuleror canceroase), quercitină (un antiinflama­tor şi un regulator hormonal redutabil), alţi acizi orga­nici (benzoic, hipuric, siringic, pomolic, cu­maric, sina­pic, cafeic, ferulic, elagic), vitamine: C, B1, B2, B3, provitamina A, minerale: potasiu, cal­ciu, mag­neziu, sulf, siliciu şi mangan. Nu vreau să credeţi că vreuna din aceste substanţe naturale ac­ţionează singular. Acţiunea lor binefăcătoare are un caracter sinergic, pozitiv doar în complexitatea compozi­ţională a fructul integral.
La noi, în Munţii Apuseni, merişoarele de mun­t­e încep să se coacă pe la jumătatea lunii au­gust şi pot fi găsite în locuri neumblate până la căderea zăpezii. Din păcate, în ultimii ani, locurile unde se fac merişoarele de munte sunt cotropite brutal de culegători neiniţiaţi, veniţi din altă parte, mânaţi de o grabă frenetică de a face bani cu orice preţ. Fruc­tele sunt culese necoapte şi apoi expuse la soare, în vederea coacerii forţate, pe nişte pre­late insalu­bre. Arbuştii de merişor de munte sunt realmente dis­truşi de greblele metalice, folosite de culegă­tori, care lasă în urmă un dezastru greu de ima­ginat. Atenţie mare, aşadar, de la cine şi ce fel de me­rişoare cumpăraţi! Cel mai bine ar fi să le cule­geţi singuri şi să vă înfruptaţi din plin din această nepreţuită porţie de sănătate.

Nu confundaţi merişoarele de munte cu merişoarele americane

Cineva mi-a spus că se tratează cu merişoare us­cate, care se găsesc din abun­denţă în pieţe şi în super­­marketuri, la un preţ convenabil. Am purtat o discuţie în contradictoriu şi i-am explicat că aces­te fructe care poartă numele de merişoare nu sunt nici­decum merişoare de munte. Deseori, merişoarele de munte (Vaccinium vitis-idaea) sunt confundate cu merişoarele americane (Vaccinium macro­car­pon), care provin din culturi imense, practicate în special în SUA, Canada, Argentina şi Chi­le. Me­rişorul american este un arbust care poate să ajungă până la 4 m, iar fructele lui sunt bace cu un diametru de 8-12 mm.
Fitoterapeutul german Mein­rad Sonderegger a fă­cut o compa­ra­ţie între cele două ti­puri de me­rişoare şi a ajuns la concluzia că, deşi asemănătoare din punct de vedere compo­zi­ţional, meri­şoa­re­le de munte pre­zintă avantajul unei canti­tăţi mult superioare de substanţe acti­ve binefăcă­toare. În plus, me­­rişoarele de munte cresc şi se dezvoltă în condiţii eco­­lo­gice, specifice florei săl­­­ba­tice, pe când merişoa­rele americane sunt culti­vate în con­diţii intensive, cu folosirea îngrăşă­mintelor chimice şi a pesticide­lor. Merişoarele americane sunt totuşi apreciate de con­sumatorul român pentru gustul lor agreabil, care prevalează în faţa altor caracteristici calitative. Din păcate, pe parcursul procesului teh­no­­logic de prepa­rare, meri­şoa­rele americane sunt imersate într-un sirop de za­hăr, iar apoi uscate la temperaturi mai mari de 40o C, pierzân­du-şi astfel cea mai mare par­te din vitamine şi enzime.

Merişoarele de munte vindecă şi întineresc organismul

  Proprietăţile medicinale ale me­ri­şoa­relor de munte sunt cunoscute din timpuri străvechi. Ştiu sigur că moţii le foloseau din negura tim­pu­lui ca leac pentru dureri de gât, tul­burări digestive, infecţii urinare, dureri de oase şi pentru refacerea organismului în urma unor boli gra­ve. Erau apreciate, de asemenea, pentru a reda curajul bolnavilor aflaţi în suferinţă. Se spunea că da­că mănânci un pumn de merişoare de munte schimbi tristeţea în bucu­rie şi mânia în bunăvoinţă. În epoca modernă, atât merişoarele de mun­te, cât şi merişoarele americane au beneficiat de numeroase studii ştiinţifice, prin care au fost confirmate şi mul­tiplicate proprietăţile medicinale ale acestor fructe deosebite.
La noi în ţară, Facultatea de Farmacie şi Uni­versitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veteri­nară, ambele din Cluj-Napoca, au manifestat un interes remarcabil faţă de studiul merişoarelor de munte. Cercetările realizate se bucură de recunoaş­tere şi apreciere internaţională.
Vom vedea, în cele ce urmează, liniile principale de acţiune curativă a merişoarelor de munte în lupta cu boala, în refacerea sănătăţii şi în inversarea pro­cesului de îmbătrânire accelerată, mai ales în cazul femeilor.

Acţiunea antiinfecţioasă şi antibiotică naturală

Merişoarele de munte sunt cunoscute ca reme­diu natural eficient pentru tratarea infecţiilor urinare recidivante. Puţini ştiu însă că merişoarele de munte au o acţiune antibacteriană şi antibiotică la nivelul întregului organism. Un studiu finlandez, publicat în anul 2006, arată că merişoarele de munte inhibă puternic creşterea şi dezvoltarea unor bacterii şi ciu­perci patogene din organismul uman: Helicobacter pylori, Bacillus cereus, Campylo­bacter jejuni, Sta­phylococcus aureus, Salmonella enterica, Esche­richia coli şi Candida albicans. Se ştie că aceste bacterii produc un clei cu care se prind de ţesuturile umane mai sensibile, în vederea asimilării nutri­men­telor de care au nevoie pentru a se dezvolta, provocând infecţii şi generând boli supărătoare. Merişoarele de munte acţionează la nivelul acestor receptori cleioşi, împiedicând bac­teriile patogene să se lipească de ţesuturi. Astfel, graţie prociani­dinelor din compoziţia merişoarelor de munte, efec­tul de prindere a bacteriilor patogene pe ţesuturi este "ca nuca-n perete''.
* Acţiunea antibacteriană şi antibiotică a meri­şoarelor de munte începe cu cavitatea bucală, unde împiedică instalarea bacteriei Streptococcus mu­tans, care degradează dinţii. Aceasta este o bacterie care consumă zaharuri pe care le converteşte într-un acid care atacă smalţul dinţilor. De ase­menea, merişoarele de munte împiedică formarea tartrului şi apariţia bolii parodontale, boală care, la rândul ei, reprezintă un factor de risc pentru bolile cardio­vasculare.
* Infecţiile bacteriene ale faringelui şi căilor respira­to­rii sunt blocate de acţiunea an­tibiotică naturală a merişoa­relor de munte.
* La nivelul stomacului, merişoarele de munte anihi­lează cu succes temuta bac­terie Helicobacter pylori, care provoacă ulcerul gastric.
* Bolile intestinale, bac­teriene şi inflmatorii pot fi stopate eficient prin consumul de merişoare de munte.
* Cea mai cunoscută cali­tate a merişoa­relor de munte este combaterea eficientă a infecţiilor uri­­nare atât la a­dulţi, cât şi la copii. De obicei, in­fec­ţiile urinare apar atunci când anumite bacterii din uri­nă (în special bacteria Es­che­richia coli) depă­şesc nivelul normal, pro­vocând probleme care pot duce până la cistite sau afecţiuni ale pros­ta­tei. După doar două ore de la in­gestia meri­şoa­relor de mun­te, bac­teriile care cau­zează infecţia sunt desta­bilizate, iar acţiunea de dis­trugere a lor conti­nuă cca 10 ore, după care se im­pune ingestia unei noi doze de meri­şoare. Trata­men­tul con­tinuă până la dispariţia totală a simp­tomelor. În pa­ralel, trebuie căutate cauzele care conduc la infecţia urinară.

Acţiunea antiinflamatoare

Medicina tradiţională suedeză foloseşte me­ri­şoa­rele de munte pentru tratarea inflamaţiei, a du­re­rilor reumatismale, a artritei, a pietrelor la ri­nichi şi a febrei. Cercetătorii Tunon H., Olavs­dotter C. şi Bohlin L. demonstrează, într-un studiu publi­cat în anul 1995, că merişoarele de munte au certe calităţi antiinflamatoare. Micuţele fructe de merişor de munte sunt un medicament antiinfla­mator per­fect, graţie conţinutului mare de flavo­noide.

Acţiunea antioxidantă şi anticancerigenă

Merişoarele de munte sunt plasate de specia­lişti în topul fructelor cu conţinutul cel mai mare de antioxidanţi. Aceştia ne pot proteja organis­mul de radicali liberi, care, se ştie, dau naştere la boli cronice, dar şi la boli grave, precum cancerul şi leucemia.
Legat de acest aspect, epidemiologii au recu­noscut că ratele de cancer de sân sunt mai mici în ţările în care sunt consumate în mod regulat meri­şoare de munte. De asemenea, cercetătorii ameri­cani au constatat că substanţele active din meri­şoarele de munte pot induce apoptoza (moartea) celulelor canceroase aferente leucemiei.

Acţiunea antidiabetică

Pornind de la utilizarea tradiţională a meri­şoarelor de munte pentru tratarea diabetului tip 2, cercetătorii de la Uni­versitatea din Montreal au efectuat un studiu, publicat în anul 2014, cu privire la efectele fructelor de merişor de munte asupra bolii. S-a constatat că merişoarele de munte au îmbunătăţit absorbţia glu­cozei în celulele muscu­lare, au scăzut sem­nificativ glicemia şi au amelio­rat stea­toza hepatică prin scăderea nivelului tri­gliceridelor hepatice. Pe de altă parte, cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au demonstrat că merişoarele de munte, adăugate în dieta zilnică, diminuează glicemia, sta­bilizează insulina şi con­tribuie la slăbit.

 Acţiunea de întinerire a organismului feminin

Merişoarele de munte sunt recomandate pentru curăţarea deşeurilor depuse pe ţesuturile aparatului uro-genital şi sunt recunoscute pentru menţinerea tinereţii feminine. Studiile medicale din ultimii ani confirmă faptul că merişoarele de munte sunt efi­ciente în tratarea fibroamelor şi chisturilor ovariene. În cazul tulburărilor de menopauză şi postme­nopau­ză, intervine quercitina din merişoare, care este un fitohormon cu însuşirea de a acţiona la fel ca estro­genul din organismul feminin, dar fără efecte secun­dare. Sunt astfel înlăturate simptomele speci­fice menopauzei (bufeuri, tulburări nervoase, trans­pira­ţii nocturne), precum şi demineralizarea siste­mului osos (osteoporoza).
Flavonoidele din merişoarele de munte participă intens la întârzierea procesului de îmbătrânire celu­lară şi la reînnoirea sănătoasă a ţesuturilor, prin efec­tul lor puternic antioxidant. Funcţia detoxifiantă şi regeneratoare a merişoarelor de munte are efecte pozitive asupra tenului, care devine mai curat şi mai sănătos.
Merişoare de munte sub formă de pulbere mineralizată
Convinşi de efectele binefăcătoare ale merişoa­relor de munte, ne întrebăm, pe bună dreptate, de unde şi cum putem să le luăm. Cel mai bine ar fi să le căutăm în natură, la munte, şi să le mân­căm crude. Din păcate, am avea la dis­po­ziţie doar câteva săptămâni pe an. Pe de altă parte, ne-am îndepărtat atât de mult de natură, încât ne ima­gi­năm că alimen­tele noastre cresc în su­per­mar­ket. Ce-i drept, oferta acestor spa­ţii comerciale este bogată, inclusiv în me­rişoare. Gă­sim aşa-zisul suc natu­ral de merişoare, care este diluat cu fruc­toză, pentru a transforma gustul acrişor, natu­ral al me­rişoarelor, într-un lichid dulce, cu urme de merişoare. Des­pre aditivi, să nu mai vorbim! Găsim şi merişoarele ameri­cane, despre care am scris deja...
Gândindu-ne la toate astea, noi am conceput pul­berea mineralizată de merişoare, culese din flora sălbatică a Munţilor Apuseni, un produs ino­vativ, natural 100%, fără adaosuri de substanţe chimice de sinteză.
Se ia cu linguriţa, de trei ori pe zi, înaintea me­selor principale. În fiecare linguriţă de pulbere se ascunde savoarea şi puterea dătătoare de sănătate şi tinereţe a merişoarelor din munţii noştri.

GEORGIANA CĂUCEAN
consilier nutriţie Alimente geriatrice - SRL, Poiana Horea, tel.: 0729/66.81.08, e-mail: info@alimente-geriatrice.ro, www.alimente-geriatrice.ro