- Domnule doctor, diabetul este una dintre cele mai frecvente boli cu care se confruntă, la această oră, populaţia planetei. Ce ar trebui să ştim despre diabet, ca să îl putem evita?
- Diabetul de tip 1 şi de tip 2 (asociat aproape întotdeauna cu obezitatea) au o frecvenţă enormă în populaţia planetei şi se consideră că reprezintă cea mai mare epidemie de boli cronice din istoria umanităţii. Diabetul zaharat, când nu e tratat corect, e însoţit de foarte multe complicaţii. Costul diabetului în lume este de peste 1 trilion de dolari, iar pronosticul este şi mai îngrijorător. Practic, fără o intervenţie la nivelul prevenirii acestor boli, se va ajunge la o epidemie extraordinară, pe care nici un sistem de sănătate din lume nu o va putea combate. Acesta este motivul pentru care există atâta preocupare în momentul de faţă pentru diabetul zaharat. În România, sunt peste 1 milion de persoane afectate, iar 25 la sută dintre ele sunt dependente de insulină. Tratamentul diabetului încarcă enorm bugetul Ministerului Sănătăţii şi se fac eforturi mari pentru ca în România să se găsească toate medicamentele care există în lume, în tratamentul diabetului zaharat.
Obligatoriu - controlul glicemiei o dată pe an
- Se poate preveni diabetul?
- Diabetul zaharat poate fi prevenit atâta timp cât se reuşeşte depistarea lui într-o fază numită prediabet. Asta înseamnă că cei care sunt în zona de risc, obezi, supraponderali sau care au rude de grad 1 cu diabet în familie, să-şi controleze măcar o dată pe an glicemia. În momentul în care glicemia are valori pe care un medic ştie să le interpreteze, pacientul fiind inclus în grupa de prediabet, se vor lua măsuri corespunzătoare. Cea mai importantă măsură este scăderea în greutate cât se poate de mult, şi menţinerea, pe termen lung, practic toată viaţa, a unei greutăţi cât mai apropiate de normal.
- Care ar fi primul pas pe care trebuie să-l facem pentru depistarea din timp a diabetului zaharat?
- Femeile trebuie să-şi controleze funcţiile endocrine, ovarul polichistic şi funcţiile tiroidiene. Atât bărbaţii, cât şi femeile, când au probleme de glicemie, când apare diabetul zaharat, trebuie să se înregistreze imediat în evidenţa unui medic specialist, care ştie exact ce fel de investigaţii trebuie făcute pentru evitarea complicaţiilor. Măsura este valabilă şi în cazul persoanelor supraponderale şi obeze: când apare diabetul zaharat, marea majoritate a persoanelor cu diabet zaharat 2 au deja complicaţii pe diferite teritorii. Complicaţii care complică viaţa. Şi nu e un joc de cuvinte întâmplător. Complicaţiile - tulburări de vedere, infarct miocardic, hemoragie cerebrală, accident vascular cerebral, neuropatie, arteriopatie, lezarea rinichilor - nu doar că implică o creştere a costurilor, dar scurtează viaţa şi, atâta timp cât trăieşti, nu mai trăieşti normal. Sarcina medicului e să prevină diabetul şi, dacă totuşi acesta apare, pacientul să fie înregistrat, să fie aderent la programul de investigaţii care se fac pentru complicaţii, şi la regimul dietetic.
"Se poate trăi liniştit cu diabet!"
- Există câteva aspecte importante în tratamentul obezităţii. În primul rând, scăderea caloriilor alimentare, care se poate realiza prin mai multe metode, cele mai apropiate de natura românilor şi cel mai frecvent folosite fiind dieta mediteraneană şi regimul vegetarian. Cu o precizare importantă: dieta mediteraneană trebuie aplicată corect, cu puţine calorii, căci, dacă nu suntem atenţi la calorii şi dacă ne dăm drumul la mâncare, ne putem îngrăşa chiar şi cu această dietă.
Un al doilea aspect ar fi creşterea nivelului de activitate fizică. Asta înseamnă cel puţin o oră de activitate fizică pe zi, moderat. Nu trebuie neapărat mers la sală, mai ales acum, vara şi toamna, activitatea fizică poate fi făcută afară, e suficient să atingem nivelul de 10.000 paşi pe zi, care pot fi contorizaţi cu ajutorul unei aplicaţii a telefonului mobil sau printr-o brăţară specială. Aceasta e o măsură la îndemâna oricui, nu e nevoie să mergi la sală, să cheltui bani sau să-ţi rupi din timp.
Un al treilea aspect de care trebuie ţinut cont în tratamentul obezităţii este un somn odihnitor şi suficient, adică şapte-opt ore pe zi. Nu sub şase ore şi nu peste opt.
Agravante în fenomenul obezităţii sunt abuzul de alcool şi fumatul. Ţigara nu ajută la slăbire, iar cei care fumează ca să-şi menţină silueta fac o greşeală imensă şi-şi adaugă alt factor de risc enorm care favorizează apariţia diabetului, a bolilor cardiovasculare, ca să nu mai vorbim de cancer şi alte tulburări.
- Bolnavii de diabet trebuie să urmeze şi un regim alimentar special?
- Regimul dietetic trebuie să fie centrat pe scăderea în greutate, căci marea majoritate a bolnavilor de diabet sunt supraponderali. Nu există o dietă pentru persoanele cu diabet, acest aspect trebuie subliniat şi chiar doresc ca în revista dvs. să accentuez acest lucru: persoanele cu diabet au exact acelaşi regim ca persoanele care nu au diabet. Nici persoanele sănătoase, care nu au diabet, nu trebuie să mănânce zahăr, să bea alcool în exces sau să aibă o alimentaţie haotică şi nesănătoasă. În diabet, legat de dietă, trebuie mare atenţie la corelarea acesteia cu modalitatea de tratament, mai ales pentru cei ajunşi la tratamentul cu insulină. Aici trebuie atenţie: conţinutul dietei este acelaşi, dar timpul în care se mănâncă, corelat cu timpul în care se administrează insulina e o problemă care depăşeşte cadrul discuţiei noastre.
Dar insist să subliniez expres acest aspect: nu există o dietă pentru persoanele cu diabet! Persoanele cu diabet trebuie să urmeze o dietă prescrisă de medic, în primul rând în funcţie de greutatea corporală, de aici porneşte totul. Pacientului i se indică un număr de calorii, iar dieta trebuie să conţină alimente sănătoase într-un meniu sănătos, exact ca pentru un om sănătos. Alimentaţiei i se adaugă medicaţia şi este foarte important ca persoanele cu diabet să respecte toate astea.
Din păcate, s-a constatat că, la nivel mondial, persoanele cu diabet nu prea sunt aderente la recomandările medicului, ceea ce, pe de o parte, înseamnă că medicamentele se aruncă la gunoi, iar, pe de altă parte, se aşteaptă să apară efecte pozitive care n-au cum să existe. Atunci apar complicaţiile, care costă enorm de mult şi, pentru că nu există aderenţă suficientă la tratament, pe plan mondial deficitul este estimat la miliarde de dolari, pentru că nu se respectă tratamentul, nici dieta, nici medicaţia.
- Se poate trăi normal, suferind de diabet?
- Toate persoanele cu diabet trebuie să urmeze un program de educare, adică să fie instruite. Persoana cu diabetul zaharat care ştie mai multe despre boală trăieşte mult mai bine. Tot ceea ce se face în diabet în momentul de faţă se face pentru evitarea complicaţiilor şi pentru ca persoana cu diabet să trăiască o viaţă cu boala, fără să fie bolnavă. Poţi trăi liniştit cu diabetul. Dacă nu apar complicaţii, nici nu ştii că-l ai. Abia când apar complicaţii devii bolnav. Noi şi spunem că persoana cu diabet fără complicaţii este un sănătos condiţionat. Condiţionat de un stil de viaţă sănătos şi de aderenţa la programul de tratament.
- Ce se întâmplă în cazul diabetului zaharat la copii?
- În România există 3500 de copii cu diabet zaharat. Dacă diabetul zaharat de tip 2 este o problemă populaţională, diabetul zaharat de tip 2 la copii, pe lângă faptul că trebuie tratat cu mare atenţie, include şi o componentă emoţională fantastică. Dacă apare la o vârstă la care copilul nu se poate îngriji singur, practic dezechilibrează o familie întreagă, necesitând supraveghere permanentă. E o problemă de mare sensibilitate, de mare importanţă. Alimentaţia e aceeaşi ca a unui copil sănătos, dar trebuie respectaţi timpii de administrare a insulinei, să se verifice permanent valorile glicemice. La foarte mulţi copii, injecţiile de insulină se înlocuiesc cu un aparat mic, o pompă de insulină. Dar asta e doar pentru copiii peste 10 ani, care ştiu să-şi gestioneze singuri această pompă. Şi în România, posibilităţile de a trata copiii cu diabet zaharat s-au înmulţit, se pot asigura metodele cele mai moderne pentru toţi, dacă familiile vor şi conştientizează acest lucru.
"Nu putem elimina stresul!"
- Stresul poate fi considerat factor agravant în apariţia diabetului şi a obezităţii?
- Toată lumea se leagă de stres. Cu toată responsabilitatea vă spun: noi nu putem să eliminăm stresul din viaţa noastră. Şi atunci trebuie să coabităm cu el, ceea ce înseamnă un stil de viaţă sănătos. Alimentaţia, despre care v-am vorbit, activitatea fizică, abandonarea fumatului, categoric astea fac parte din lupta antistres.
- Ne-aţi vorbit despre alimentaţia sănătoasă, dar ce facem cu consumul ocazional de alcool şi cu cafeaua de fiecare zi? Ne fac ele chiar atât de mult rău pe cât se spune?
- Alcoolul nu face parte din alimentaţia sănătoasă, dar chiar dacă suntem tentaţi, că suntem oameni, atunci e preferabil vin sau bere, la masă sau după-masă. Băuturile tari trebuie excluse cât de mult posibil. Cafea se poate bea, două, trei, chiar patru ceşti pe zi, dar neîndulcite. Cafeaua trebuie să fie amăruie, căci aceasta e savoarea ei. Amăreala se poate reduce cu un vârf de linguriţă de zahăr sau puţină miere, nicidecum s-o transformăm într-o băutură dulce. Asta este împotriva filozofiei cafelei, iar marii cafegii ştiu asta. Sănătoasă e cea făcută la filtru sau expresor; s-a constatat că, făcută la ibric, cafeaua are o serie de substanţe care afectează inima şi arterele şi care, prin procedeele moderne de preparare (filtru etc.), se elimină.
Măsură în toate
- Nu excludem nimic. Este interzis să interzicem. Dar trebuie o măsură în toate. Din când în când, se poate bea şi cola, dar nu câte cinci zilnic. Aristotel spunea că trebuie să existe moderaţie în toate şi asta se-ntâmpla în antichitate. Moderaţia şi lucrurile făcute cu măsură trebuie să coordoneze viaţa fiecăruia. Poţi să mănânci slănină cu ceapă sau cu roşii, dar nu în fiecare zi şi nu multă. Şi, apropo de slănină, vă spun cu toată responsabilitatea, că prefer o slănină ardelenească, decât mezelurile de tip parizer, în care nici producătorul nu mai ştie ce pune. Am avut multe confruntări cu producătorii din acest punct de vedere. Un producător de mezeluri mi-a spus: "Dacă aş face parizer cum se făcea acum 40 de ani, aş da faliment!". Şi atunci, pentru a nu intra el şi alţii ca el în faliment, ne pun nouă la dispoziţie alimente despre care ei ştiu clar că nu sunt sănătoase. Cei care promovează astfel de lucruri se încadrează în ceea ce se cheamă "nutriţia comercială", pe care o combatem cu toate mijloacele, sub toate aspectele şi cu toată fermitatea.
- Aţi putea sintetiza, pentru cei bolnavi de diabet, câteva recomandări?
- Trebuie să se ştie că diabetul trebuie tratat la un medic diabetolog şi, oricât ar suna de ciudat, trebuie să fie tratat cu foarte mult respect. Pe scaunul pe care staţi dvs. a stat marele actor Mircea Albulescu, care spunea: "La diabet, trebuie să-i spui Dumneavoastră şi nu Bă!". Cu alte cuvinte, îl respecţi, şi el te respectă, dacă nu... Lipsa de respect reciprocă duce la dezastrul biologic al persoanei cu diabet. La Mircea Albulescu s-a produs acest dezastru, după 35-40 de ani de diabet. Într-un fel, e ca o căsnicie. Te obişnuieşti cu celălalt, apoi aproape uiţi că-l ai, iar această uitare duce la a uita de anumite măsuri de care ar trebui să ţii cont, de aceea, contactul permanent cu medicul este foarte important. Şi controlul, controlul, controlul, monitorizarea glicemiei! Asta înseamnă ca fiecare persoană să aibă acel aparat de măsurare a glicemiei, să ştie să-şi interpreteze valorile, sau cabinetele medicale să aibă posibilitatea unor examinări ale glicemiei din timp şi permanent, o monitorizare continuă. Am fost foarte încântat să aflu că tocmai s-a luat o decizie la nivelul Ministerului Sănătăţii, ca să existe mai multe centre în România, în care aceste monitorizări să poată fi făcute gratuit, în cadrul unui program naţional.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
