- În esenţă, decizia Congresului SUA este o palmă dată actualei coaliţii de guvernare de la Bucureşti, pentru devierea de la valorile şi practicile democraţiei. Creat în plin război rece pentru a asigura corecta informare a cetăţenilor din statele comuniste asupra situaţiei reale din Occident şi din propriile ţări, Radio Europa Liberă şi-a închis birourile din România şi Bulgaria, după ce aceste ţări au aderat la NATO şi la UE. Redeschiderea acestor birouri acum atestă dezaprobarea SUA faţă de recentele evoluţii politice, nocive pentru democraţie în cele două state. Nu este vorba de un război rece propriu-zis, ci de o încercare de a recupera doi aliaţi importanţi prin poziţia lor la frontiera estică a NATO. În comunicatul oficial de la Washington se vorbeşte, de altfel, de "îngrijorarea" exprimată de oameni politici, reprezentanţi ai societăţii civile şi ziarişti, că "dezinformarea, corupţia şi divizările sociale sunt pe cale să submineze sistemele lor politice." Este vorba, aşadar, de un gest politic menit să corecteze derapajele politice din România şi din Bulgaria. Condamnatul penal Dragnea şi slugile lui, la rândul lor cu dosare penale, nu mai pot acum sugera, în mod pervers, că politica lor în domeniul justiţiei are girul SUA, de vreme ce Congresul American le transmite că, în viziunea sa, România se îndepărtează de cerinţa întăririi statului de drept şi a combaterii corupţiei, ambele esenţiale pentru o alianţă creată pentru a apăra democraţia occidentală de agresiunea totalitarismului de sorginte sovietică. Totodată, americanii ştiu mai bine decât oricine (chiar decât europenii) că un sistem democratic funcţional presupune nu numai afirmarea formală a libertăţii de expresie, ci şi crearea condiţiilor practice pentru existenţa unor mass media independente, care să asigure informarea corectă a cetăţenilor şi să reflecte pluralitatea punctelor de vedere. Or, de aproape doi ani, în România, statul de drept se află nu numai sub asaltul politicienilor din PSD, ALDE şi UDMR, ci şi al televiziunilor private, deţinute de condamnaţi penali, ostile pe faţă independenţei justiţiei şi combaterii corupţiei, maestre ale dezinformării şi propagandei, care domină spaţiul mediatic şi sunt tratate cu îngăduinţă de un CNA extrem de politizat. Doar două televiziuni de ştiri se desprind de plutonul propagandiştilor puterii, ceea ce este destul de puţin. Dezbaterile autentice şi echilibrate între politicieni cu viziuni diferite lipsesc aproape cu desăvârşire. Totodată, trecerea posturilor publice de radio şi televiziune în subordinea guvernului nu va fi fost bine primită la Washington, unde o astfel de subordonare politică este de neconceput. Decis să stârpească orice voce critică la adresa sa, Dragnea ar putea încerca să şicaneze şi chiar să blocheze postul de radio Europa Liberă. El nu va putea însă schimba mesajul limpede de dezaprobare transmis de Congresul SUA la adresa politicii PSD-ALDE-UDMR. Depinde de societatea civilă să valorifice acest mesaj.
- Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a respins pe toţi cei patru procurori înscrişi la concursul pentru şefia DNA, deşi sunt profesionişti recunoscuţi, unul provenind din Parchetul General, iar ceilalţi chiar din DNA. Ministrul a declarat că se va relua procedura de selecţie, fără să spună de ce i-a respins pe cei care şi-au depus pînă acum dosarele. Care pot fi motivele lui de nemulţumire? Care să fie profilul candidatului preferat?
- Am asistat neputincioşi la o demonstraţie de voinţă politică a ministrului Toader, decis să subordoneze justiţia faţă de interesele politicienilor. El i-a blocat pe cei patru candidaţi din DNA şi de la Parchetul General, înainte să ajungă la CSM, unde toţi aveau şanse să fie aprobaţi. Totuşi, din simulacrul de justificare publicat ulterior de ministerul justiţiei, putem deduce criteriile domnului Toader. Astfel, candidaţilor li s-a reproşat că nu au reflectat corect în proiectele lor manageriale situaţia actuală din DNA şi nu au prezentat măsuri de îmbunătăţire. Având în vedere faptul că Marius Iacob a fost ani de zile adjunctul doamnei Kövesi, iar celelalte două candidate din DNA au instrumentat dosare grele de corupţie, era de aşteptat să susţină continuarea activităţii DNA, pe coordonatele de independenţă şi exigenţă de până acum. Să nu uităm că DNA a fost singura instituţie apreciată de rapoartele MCV şi de cele elaborate anual de Departamentul de Stat al SUA. Ca atare, ea nu are de ce să-şi schimbe cursul sau să-şi modifice practicile. Sigur că poate să-şi îmbunătăţească activitatea, dar nu să renunţe la principiile sale fundamentale. Din justificarea ministrului desprindem însă o echivalare a DNA cu "statul paralel", care, în cârdăşie cu serviciile, ar fi comis abuzuri la adresa bieţilor politicieni nevinovaţi. Ca atare, după decapitarea sa, prin revocarea doamnei Kövesi, ne aşteptăm ca ministrul să masacreze ce a mai rămas din DNA, cu ajutorul viitorului procuror şef. Nu este greu să ghicim tipul de personalitate preferat de Tudorel Toader pentru o astfel de poziţie, dacă plecăm de la precedentul de la DIICOT, unde tronează acum alesul puterii psd-iste, Felix Bănilă, lipsit de experienţa şi cunoştinţele elementare pentru a conduce o instituţie atât de complexă. Cum Bănilă i-a fost student lui Tudorel Toader, probabil că ministrul caută acum alţi discipoli de acelaşi calibru pe care să se bazeze în proiectul de destructurare a DNA. Ne aşteptăm ca preşedintele Iohannis să nu se opună unei astfel de numiri, oricât ar fi de scandaloasă, cum nu s-a opus nici în cazul lui Bănilă. Astfel, prin efortul conjugat al Parlamentului, dominat de PSD-ALDE-UDMR, al CCR şi al ministrului Toader, lupta anti-corupţie în România riscă să devină o amintire, iar statul de drept, o caricatură. Victoria infractorilor va fi deplină, iar marginalizarea noastră pe plan internaţional certă. Nu ne rămâne decât să exclamăm, odată cu Caragiale: bravos naţiune, halal să-ţi fie!