Nu vorbim de 2-3 kilometri, acolo, ci de un segment de aproape 30 de kilometri, străbătut zilnic de zeci de mii de autovehicule pe varianta "criminală", plină de accidente, a drumului clasic, cu o singură bandă pe sens, dintre Alba şi Cluj-Napoca. Deşi totul era pus la punct, până la dotările din toaletele de pe drum, lucrarea nu a fost acceptată de reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Protestele oamenilor din zonă şi ale societăţilor non-profit specializate în infrastructură nu au servit la nimic. "Planeitate", "rugozitate" şi alţi termeni tehnici sau juridici au fost scoşi la înaintare ca să justifice întârzierea, în vreme ce fotografiile de la sol şi filmările de la bordul maşinilor gonind cu 130 km/h pe toată lungimea tronsonului arătau clar, încă de la începutul anului, că autostrada era practicabilă. Remedieri minore, cum ar fi alunecări de taluz, puteau fi executate în regim de trafic, aşa cum se întâmplă zilnic la alte autostrăzi aflate în circulaţie, nu doar la noi, ci şi peste tot prin Europa. "Greu de spus cum poate guvernul unui stat aflat pe ultimul loc în Europa în clasamentul siguranţei rutiere, să stea să se uite la 26 km de şosea de 5-7 ori mai sigură (măsurat în victime pe osie şi kilometru parcurs) decât drumul naţional paralel", sunt de părere specialiştii. Cert e că, aşa târziu cum au fost daţi în exploatare, cei 26 de kilometri de autostradă dintre Turda - Aiud sunt primii deschişi în 2018. Slabe şanse să urmeze şi alţii în anul Centenarului. Iar în timp ce Guvernul Dăncilă se împiedică în recepţia a 26 de kilometri de autostradă, la 40 de kilometri de România, la Debrecen, colosul auto BMW tocmai anunţă investiţii de 1 miliard de euro într-o fabrică nouă. La fel ca Mercedes în 2008, BMW putea, foarte bine, să aleagă România, după cum Renault, care cere de ani de zile autostrăzi spre Uniunea Europeană, ca să-şi poată vinde maşinile, putea să deschidă noi facilităţi de producţie în ţara noastră, şi nu în Maroc. Putea, dar nu în condiţiile acestei bătăi de joc....
Iar pentru ca lovitura să fie şi mai dureroasă, premierul maghiar Viktor Orban vine în România şi o ţine din aroganţă în aroganţă. "Avem resurse, avem curaj şi am arătat vecinilor noştri că aceia care colaborează cu ungurii fac bine. Avem o ofertă pentru vecinii noştri, care se concentrează în ideea să legăm între noi ţările noastre cu autostrăzi, cu căi ferate şi reţele energetice", a transmis Viktor Orban, la cea de-a 29-a ediţie a Universităţii de Vară "Tusvanyos", organizată de Fundaţia Pro Minoritate din Ungaria şi Consiliul Tineretului Maghiar din România. La câteva săptămâni după ce un înalt oficial maghiar se întreba ce putem noi face cu gazul din Marea Neagră, că doar nu o să îi dăm foc, Orban sugerează, mai finuţ, că ne ajută ei cu infrastructura, dacă nu ne descurcăm. Între timp, vicepremierul Semjén Zsolt ne invită, "frumos", tot de la Băile Tuşnad, să recitim declaraţia de la Alba Iulia, de la 1918, unde a găsit el nişte subtilităţi legate de autonomie. Noroc că avem un istoric preşedinte al Academiei, ardelean serios, care i-a răspuns imediat! Căci dacă aşteptam după doamna Dăncilă, trimiteam răspunsul peste vreo 7 luni. Şi nu e sigur că ajungea unde trebuie: putea ajunge ba la Belgrad, ba la Pristina, ba la Podgorica. Sau mai rău, că s-au mai văzut unii care au confundat Budapesta cu Bucureştiul...
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
