Ce fel de fasole verde folosim în terapie
Deşi titulatura "oficială" este de fasole verde, de regulă fasolea păstăi pe care o găsim în pieţe şi în magazine are culoarea... galbenă, mai rar verde sau verde cu dungi roşietice. Culoarea galbenă a păstăilor vine de la flavonoidele (substanţe cu efecte antiinflamatoare şi antioxidante) pe care le conţine; culoarea verde a păstăilor vine de la conţinutul mare de clorofilă (care are o acţiune depurativă, antitoxică); culoarea roşcată cu care este uneori împestriţată fasolea vine de la aşa-numiţii pigmenţi antocianici (cu efecte antitumorale şi antioxidante puternice). Aşadar, toate varietăţile de păstăi sunt bune în terapie, cu condiţia să fie sănătoase, fără brunificări, fără porţiuni deshidratate sau cu coloraţia schimbată. Cu cât fasolea are, indiferent de soiul său, o coloraţie mai vie, mai intensă, cu atât are o acţiune mai puternică.
Cum preparăm şi cum consumăm fasolea verde
De regulă, fasolea se consumă fiartă rapid în apă sau, mai bine, în abur, gătirea îndelungată distrugându-i mare parte dintre vitamine şi alte principii active. De asemenea, conservele cu fasole păstăi nu mai păstrează - conform studiilor nutriţioniştilor - aproape nimic din puterea curativă a păstăilor proaspăt gătite. Aceasta, spre deosebire de fasolea verde păstrată prin congelare, care continuă să aibă mai mult de 50% dintre calităţile nutritive şi terapeutice ale celei proaspete.
Fasolea verde fiartă rapid se obţine prin punerea păstăilor bine spălate şi curăţate de impurităţi într-o oală de inox, în care apa deja fierbe. Se lasă să clocotească la foc mic şi păstăile se înţeapă din timp în timp cu o furculiţă. În momentul în care ele au devenit moi şi furculiţa intră cu uşurinţă, fierberea s-a încheiat. Unii bucătari "profesionişti" adaugă bicarbonat de sodiu la fierbere, pentru a menţine culoare vie a păstăilor - este o greşeală, prin această metodă distrugându-se multe principii active. La fierberea păstăilor se poate adăuga spre final ulei, suc de roşii şi condimente, ori un sos alb (obţinut prin amestecarea unei linguri de făină cu un gălbenuş şi smântână) etc.
Fasolea verde fiartă în aburi se obţine cu ajutorul aşa-numitelor steamer-e (steam = abur în limba engleză), aparate electrice care se găsesc în comerţ. Înainte de a fierbe fasolea, păstăile se spală bine şi se curăţă. După expunerea la abur, fasolea se lasă să se răcească şi se poate consuma simplă (cu ulei de măsline şi cu sare) ori cu diferite sosuri (de busuioc, de măsline, de mentă, de ghimbir, de cimbru). Fierberea fasolei în abur este cea mai sănătoasă metodă de preparare termică descoperită până în prezent, prin care sunt păstrate foarte multe dintre vitaminele, mineralele în formă asimilabilă, pigmenţii şi celelalte substanţe active din această leguminoasă.
Fasolea verde şi diabetul
Fasolea verde, supragreutatea şi obezitatea
O porţie mare de păstăi (240 de grame), gătite cu puţin ulei, condimente şi ceapă verde, conţine mai puţin de 300 de calorii, în schimb, creează o senzaţie de saţietate durabilă, constituind un felul doi mai mult decât îndestulător. De aceea, acest aliment este un adevărat medicament de slăbit, recomandat cu atât mai mult cu cât stimulează tranzitul intestinal şi are proprietăţi diuretice, ajutând, astfel, la o scădere mai rapidă în greutate. Persoanele care au nevoie să slăbească şi să-şi stabilizeze rezultatele ar trebui neapărat să-şi introducă în dieta săptămânală fasolea verde. Aceasta poate fi deopotrivă garnitură sau fel principal de mâncare, diminuând cantitatea de calorii consumate la fiecare masă, împiedicând re-apariţia rapidă a senzaţiei de foame. Nu în ultimul rând, fasolea verde împiedică depunerea rapidă a excesului de glucoză, sub forma straturilor de grăsime, întrucât această legumă are un indice glicemic foarte scăzut.
* Prevenirea cancerului de colon - vitaminele şi pigmenţii din tecile păstăilor protejează celulele intestinului gros de acţiunea mutagenă a unor substanţe cancerigene găsite frecvent în alimentaţia modernă. Apoi, s-a demonstrat că fibrele alimentare conţinute de fasole reduc cu peste 50% posibilitatea de a face cancer de colon, dacă sunt consumate constant.
* Tulburări de memorie - vitamina B1, conţinută de fasolea verde, are un rol important în stimularea şi în menţinerea funcţiilor cognitive ale creierului, în special a memoriei. Ea participă la sinteza acetilcolinei, un neurotransmiţător esenţial pentru memorie, a cărui absenţă este corelată cu apariţia Alzheimer-ului.
* Osteoporoză, rahitism - fasolea este printre cele mai bogate alimente în vitamina K şi, în plus, prezintă avantajul că poate fi consumată în cantităţi mari. Or, vitamina K joacă un rol crucial în menţinerea sănătăţii sistemului osos. Un studiu german din 2003, făcut sub conducerea dr. S. Bügel, arată, de pildă, că femeile ajunse la menopauză şi care consumă regulat vitamina K din surse naturale, sunt mult mai puţin afectate de osteoporoză şi mult mai puţin susceptibile la fracturi. Această vitamină, conţinută din abundenţă de fasole, încetineşte acţiunea unor celule, numite osteoclaste, care sunt responsabile de pierderea de substanţă osoasă.
* Litiază biliară - consumul de fasole verde aduce în organism o cantitate importantă de fibre alimentare, adică de substanţe nedigerabile, care joacă un rol de "mătură" în organism, curăţând tubul digestiv. Ei bine, cercetările arată că un consum regulat al acestor fibre alimentare previne şi apariţia litiazei biliare.
* Hipertensiune arterială - magneziul şi potasiul din fasolea verde sunt două "medicamente" care fac un tandem redutabil în reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale. Se recomandă consumul a 240 de grame de fasole pe zi, vreme de măcar o lună, tratamentul fiind util şi pentru prevenirea unor complicaţii grave ale hipertensiunii arteriale, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral.
* Constipaţie - cercetătorii de la Facultatea de Medicină din Chicago au arătat că două porţii de fasole verde (aproximativ 280 de grame), consumate zilnic, conţin doza ideală de fibre alimentare insolubile, necesară pentru normalizarea tranzitului intestinal. Cele aproximativ 30 de grame de fibre alimentare conţinute în două porţii de fasole verde împing, precum un piston, materiile reziduale din colon, curăţă pereţii intestinului gros şi ajută la refacerea florei intestinale afectată de hrana nesănătoasă.
* Valori ridicate ale colesterolului şi ale trigliceridelor - aceleaşi fibre alimentare menţionate anterior intervin şi în scăderea nivelului grăsimilor şi al zahărului din sânge. Cercetătorii au arătat că doar 180 de grame de fasole verde, consumată zilnic vreme de 28 de zile, contribuie la o scădere a colesterolului negativ (LDL) cu 10-20%.
* Adjuvant în hepatită şi în ciroză - fasolea verde fiartă este printre mâncărurile cele mai bine tolerate de ficat, fiind recomandată în mod special persoanelor care suferă de hepatită cronică, mai ales cu evoluţie spre ciroză. Ea conţine proteine cu grad redus de toxicitate, vitamine care susţin activitatea ficatului, dar şi alte substanţe cu efect tonic hepatic. Doza zilnică de fasole păstăi recomandată este de 150-200 de grame.
* Astm - beta-carotenul şi flavonoidele conţinute din belşug de păstăile de culoare galben-intens, precum şi vitamina C, pe care o găsim în toate tipurile de fasole verde, au efecte antiinflamatoare puternice asupra căilor respiratorii şi reduc intensitatea reacţiei alergice. Pe timpul verii, se recomandă curele cu o durată de o lună, timp în care se consumă câte 250 de grame de fasole, de cinci ori pe săptămână.
* Osteoartrită, artrită reumatoidă - fasolea verde conţine, pe lângă antireumaticele clasice (vitamina A şi C, flavonoidele), un oligoelement mai puţin întâlnit: cuprul în formă organică, asimilabilă. O suplimentare a cuprului din dietă duce la o reducere semnificativă a simptomelor reumatismului (în special a durerii şi a rigidităţii articulare), efectele fiind durabile. Se recomandă ca atare curele de 3-6 săptămâni, timp în care se consumă minimum 1,6 kg de fasole păstăi săptămânal.
* Imunitate - se recomandă consumul păstăilor de culoare galben-intens sau verzi, cu pigmentaţii închise, roşietice. Aceste tipuri de fasole conţin numeroase substanţe active (vitamine, flavonoide, antociani) care stimulează producţia şi activează celulele sistemului imunitar. Persoanele care sunt sensibile la infecţii, care au predispoziţii spre afecţiuni tumorale, ar trebui să consume măcar o dată la două zile o porţie de fasole gătită la abur sau prin fierbere rapidă
* Convalescenţă, astenie - fasolea verde se consumă fiartă, adăugându-i-se doar sare şi condimente, puţin ulei şi suc de lămâie, aşa încât să fie uşor digerabilă. Este uşor de metabolizat, cu condiţia să nu aveţi intoleranţă digestivă la acest aliment, iar în plus, conţine, pe lângă o serie întreagă de minerale şi de vitamine, acid silicic, o substanţă cu proprietăţi energizante.
* Migrenă - riboflavina (vitamina B2), siliciul organic, flavonoidele conţinute de fasolea verde s-a demonstrat că reduc frecvenţa atacurilor de migrenă, indiferent de natura acestora. Persoanele care suferă de migrenă ar trebui să consume măcar de 4 ori pe săptămână acest aliment, mai ales în zilele în care trebuie să facă eforturi mari, psihice sau intelectuale.
* Fier - fasolea verde este una dintre cele mai bune surse vegetale de fier organic, conţinând un procentaj mai mare din acest oligoelement decât spanacul sau chiar decât urzica. Acest mineral este esenţial pentru transportul oxigenului de la plămâni către toate ţesuturile organismului, pentru producerea de energie în organism. În afară de fier, fasolea verde mai conţine alte două oligoelemente importante şi anume: cuprul şi zincul.
* Vitamina A - o porţie de fasole verde asigură în mod normal 30% din necesarul acestei vitamine, însă la fasolea de un galben intens se poate ajunge şi la 50%. Această vitamină este esenţială pentru vedere, pentru sistemul imunitar şi pentru protecţia organismului împotriva radicalilor liberi.
* Vitamine din complexul B - patru vitamine din acest complex, adică B1, B2, B3 şi B6 sunt conţinute în cantităţi considerabile de către păstăile de fasole. Sunt vitamine foarte importante pentru organism, esenţiale pentru sistemul nervos, pentru sistemul imunitar, pentru procesele de asimilaţie ale zaharurilor, proteinelor şi grăsimilor.
* Vitamina C - un sfert de kilogram de fasole consumată zilnic acoperă aproape 50% din necesarul zilnic din această vitamină. Vitamina C este esenţială pentru lupta organismului împotriva infecţiilor, pentru menţinerea sănătăţii aparatul cardiovascular, pentru echilibrul hormonal.
* Vitamina K - în acest domeniu, fasolea este pe podium, fiind printre cele mai bogate alimente în această vitamină. Doar 250 grame de păstăi acoperă aproape 100% necesarul de vitamina K, foarte importantă pentru rezistenţa oaselor (ajută la "sudarea" moleculelor de calciu din os), pentru procesele de coagulare şi de refacere a ţesuturilor distruse.
Precauţii şi contraindicaţii
Persoanele care suferă de litiază renală cu oxalaţi vor consuma cu prudenţă fasole verde, nu mai des de o dată pe săptămână. Aceasta, deoarece fasolea are un conţinut destul de ridicat de săruri ale acidului oxalic. În caz de dispepsie, de predispoziţie spre meteorism, fasolea verde se va consuma de preferinţă condimentată cu plante carminative, cum ar fi cimbrul, busuiocul, chimenul, oregano.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
