Ce fel de fasole verde folosim în terapie
Deși titulatura "oficială" este de fasole verde, de regulă fasolea păstăi pe care o găsim în piețe și în magazine are culoarea... galbenă, mai rar verde sau verde cu dungi roșietice. Culoarea galbenă a păstăilor vine de la flavonoidele (substanțe cu efecte antiinflamatoare și antioxidante) pe care le conține; culoarea verde a păstăilor vine de la conținutul mare de clorofilă (care are o acțiune depurativă, antitoxică); culoarea roșcată cu care este uneori împestrițată fasolea vine de la așa-numiții pigmenți antocianici (cu efecte antitumorale și antioxidante puternice). Așadar, toate varietățile de păstăi sunt bune în terapie, cu condiția să fie sănătoase, fără brunificări, fără porțiuni deshidratate sau cu colorația schimbată. Cu cât fasolea are, indiferent de soiul său, o colorație mai vie, mai intensă, cu atât are o acțiune mai puternică.
Cum preparăm și cum consumăm fasolea verde
De regulă, fasolea se consumă fiartă rapid în apă sau, mai bine, în abur, gătirea îndelungată distrugându-i mare parte dintre vitamine și alte principii active. De asemenea, conservele cu fasole păstăi nu mai păstrează - conform studiilor nutriționiștilor - aproape nimic din puterea curativă a păstăilor proaspăt gătite. Aceasta, spre deosebire de fasolea verde păstrată prin congelare, care continuă să aibă mai mult de 50% dintre calitățile nutritive și terapeutice ale celei proaspete.
Fasolea verde fiartă rapid se obține prin punerea păstăilor bine spălate și curățate de impurități într-o oală de inox, în care apa deja fierbe. Se lasă să clocotească la foc mic și păstăile se înțeapă din timp în timp cu o furculiță. În momentul în care ele au devenit moi și furculița intră cu ușurință, fierberea s-a încheiat. Unii bucătari "profesioniști" adaugă bicarbonat de sodiu la fierbere, pentru a menține culoare vie a păstăilor - este o greșeală, prin această metodă distrugându-se multe principii active. La fierberea păstăilor se poate adăuga spre final ulei, suc de roșii și condimente, ori un sos alb (obținut prin amestecarea unei linguri de făină cu un gălbenuș și smântână) etc.
Fasolea verde fiartă în aburi se obține cu ajutorul așa-numitelor steamer-e (steam = abur în limba engleză), aparate electrice care se găsesc în comerț. Înainte de a fierbe fasolea, păstăile se spală bine și se curăță. După expunerea la abur, fasolea se lasă să se răcească și se poate consuma simplă (cu ulei de măsline și cu sare) ori cu diferite sosuri (de busuioc, de măsline, de mentă, de ghimbir, de cimbru). Fierberea fasolei în abur este cea mai sănătoasă metodă de preparare termică descoperită până în prezent, prin care sunt păstrate foarte multe dintre vitaminele, mineralele în formă asimilabilă, pigmenții și celelalte substanțe active din această leguminoasă.
Fasolea verde și diabetul
Un consum ridicat de fasole verde încetinește asimilarea zaharurilor, datorită conținutului de fibre alimentare al acestei leguminoase, ceea ce menține constantă glicemia și protejează pancreasul. În sezon, se recomandă curele cu o durată de o lună, timp în care se consumă 5-6 zile pe săptămână acest aliment. Din fericire, pe timpul sezonului rece, poate fi consumată fasolea păstăi conservată prin congelare, care are efecte la fel de bune în ținerea sub control a diabetului. Consumul frecvent de fasole verde este de natură să scadă glicemia prin acțiune directă (tecile de fasole conțin substanțe hipoglicemiante), dar și prin stimularea activității pancreasului. Ca atare, se recomandă consumarea, de măcar trei ori pe săptămână, a unei porții de fasole verde, dacă suferiți de diabet de tip 1 sau 2. Beneficiile sale sunt prevenirea complicațiilor acestei boli (neuropatie, nefropatie, tulburări cardiovasculare), scăderea sau menținerea dozelor de insulină la un nivel acceptabil în cazul în care boala este insulino-tratată.
Fasolea verde, supragreutatea și obezitatea
O porție mare de păstăi (240 de grame), gătite cu puțin ulei, condimente și ceapă verde, conține mai puțin de 300 de calorii, în schimb, creează o senzație de sațietate durabilă, constituind un felul doi mai mult decât îndestulător. De aceea, acest aliment este un adevărat medicament de slăbit, recomandat cu atât mai mult cu cât stimulează tranzitul intestinal și are proprietăți diuretice, ajutând, astfel, la o scădere mai rapidă în greutate. Persoanele care au nevoie să slăbească și să-și stabilizeze rezultatele ar trebui neapărat să-și introducă în dieta săptămânală fasolea verde. Aceasta poate fi deopotrivă garnitură sau fel principal de mâncare, diminuând cantitatea de calorii consumate la fiecare masă, împiedicând re-apariția rapidă a senzației de foame. Nu în ultimul rând, fasolea verde împiedică depunerea rapidă a excesului de glucoză, sub forma straturilor de grăsime, întrucât această legumă are un indice glicemic foarte scăzut.
TRATAMENTE INTERNE
* Ateroscleroza - foarte multe dintre substanțele active conținute de fasolea verde au o acțiune demonstrată de prevenire a formării plăcilor de aterom pe artere. Vitaminele A și C, magneziul, potasiul, acizii grași conținuți în păstăile de fasole, toate contribuie la acest efect anti-aterosclerotic, scăzând procentul de colesterol negativ (LDL) și împiedicând oxidarea și depunerea acestuia pe pereții vaselor de sânge.
* Prevenirea cancerului de colon - vitaminele și pigmenții din tecile păstăilor protejează celulele intestinului gros de acțiunea mutagenă a unor substanțe cancerigene găsite frecvent în alimentația modernă. Apoi, s-a demonstrat că fibrele alimentare conținute de fasole reduc cu peste 50% posibilitatea de a face cancer de colon, dacă sunt consumate constant.
* Tulburări de memorie - vitamina B1, conținută de fasolea verde, are un rol important în stimularea și în menținerea funcțiilor cognitive ale creierului, în special a memoriei. Ea participă la sinteza acetilcolinei, un neurotransmițător esențial pentru memorie, a cărui absență este corelată cu apariția Alzheimer-ului.
* Osteoporoză, rahitism - fasolea este printre cele mai bogate alimente în vitamina K și, în plus, prezintă avantajul că poate fi consumată în cantități mari. Or, vitamina K joacă un rol crucial în menținerea sănătății sistemului osos. Un studiu german din 2003, făcut sub conducerea dr. S. Bügel, arată, de pildă, că femeile ajunse la menopauză și care consumă regulat vitamina K din surse naturale, sunt mult mai puțin afectate de osteoporoză și mult mai puțin susceptibile la fracturi. Această vitamină, conținută din abundență de fasole, încetinește acțiunea unor celule, numite osteoclaste, care sunt responsabile de pierderea de substanță osoasă.
* Litiază biliară - consumul de fasole verde aduce în organism o cantitate importantă de fibre alimentare, adică de substanțe nedigerabile, care joacă un rol de "mătură" în organism, curățând tubul digestiv. Ei bine, cercetările arată că un consum regulat al acestor fibre alimentare previne și apariția litiazei biliare.
* Hipertensiune arterială - magneziul și potasiul din fasolea verde sunt două "medicamente" care fac un tandem redutabil în reducerea și stabilizarea tensiunii arteriale. Se recomandă consumul a 240 de grame de fasole pe zi, vreme de măcar o lună, tratamentul fiind util și pentru prevenirea unor complicații grave ale hipertensiunii arteriale, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral.
* Constipație - cercetătorii de la Facultatea de Medicină din Chicago au arătat că două porții de fasole verde (aproximativ 280 de grame), consumate zilnic, conțin doza ideală de fibre alimentare insolubile, necesară pentru normalizarea tranzitului intestinal. Cele aproximativ 30 de grame de fibre alimentare conținute în două porții de fasole verde împing, precum un piston, materiile reziduale din colon, curăță pereții intestinului gros și ajută la refacerea florei intestinale afectată de hrana nesănătoasă.
* Valori ridicate ale colesterolului și ale trigliceridelor - aceleași fibre alimentare menționate anterior intervin și în scăderea nivelului grăsimilor și al zahărului din sânge. Cercetătorii au arătat că doar 180 de grame de fasole verde, consumată zilnic vreme de 28 de zile, contribuie la o scădere a colesterolului negativ (LDL) cu 10-20%.
* Adjuvant în hepatită și în ciroză - fasolea verde fiartă este printre mâncărurile cele mai bine tolerate de ficat, fiind recomandată în mod special persoanelor care suferă de hepatită cronică, mai ales cu evoluție spre ciroză. Ea conține proteine cu grad redus de toxicitate, vitamine care susțin activitatea ficatului, dar și alte substanțe cu efect tonic hepatic. Doza zilnică de fasole păstăi recomandată este de 150-200 de grame.
* Astm - beta-carotenul și flavonoidele conținute din belșug de păstăile de culoare galben-intens, precum și vitamina C, pe care o găsim în toate tipurile de fasole verde, au efecte antiinflamatoare puternice asupra căilor respiratorii și reduc intensitatea reacției alergice. Pe timpul verii, se recomandă curele cu o durată de o lună, timp în care se consumă câte 250 de grame de fasole, de cinci ori pe săptămână.
* Osteoartrită, artrită reumatoidă - fasolea verde conține, pe lângă antireumaticele clasice (vitamina A și C, flavonoidele), un oligoelement mai puțin întâlnit: cuprul în formă organică, asimilabilă. O suplimentare a cuprului din dietă duce la o reducere semnificativă a simptomelor reumatismului (în special a durerii și a rigidității articulare), efectele fiind durabile. Se recomandă ca atare curele de 3-6 săptămâni, timp în care se consumă minimum 1,6 kg de fasole păstăi săptămânal.
* Imunitate - se recomandă consumul păstăilor de culoare galben-intens sau verzi, cu pigmentații închise, roșietice. Aceste tipuri de fasole conțin numeroase substanțe active (vitamine, flavonoide, antociani) care stimulează producția și activează celulele sistemului imunitar. Persoanele care sunt sensibile la infecții, care au predispoziții spre afecțiuni tumorale, ar trebui să consume măcar o dată la două zile o porție de fasole gătită la abur sau prin fierbere rapidă
* Convalescență, astenie - fasolea verde se consumă fiartă, adăugându-i-se doar sare și condimente, puțin ulei și suc de lămâie, așa încât să fie ușor digerabilă. Este ușor de metabolizat, cu condiția să nu aveți intoleranță digestivă la acest aliment, iar în plus, conține, pe lângă o serie întreagă de minerale și de vitamine, acid silicic, o substanță cu proprietăți energizante.
* Migrenă - riboflavina (vitamina B2), siliciul organic, flavonoidele conținute de fasolea verde s-a demonstrat că reduc frecvența atacurilor de migrenă, indiferent de natura acestora. Persoanele care suferă de migrenă ar trebui să consume măcar de 4 ori pe săptămână acest aliment, mai ales în zilele în care trebuie să facă eforturi mari, psihice sau intelectuale.
* Magneziu și calciu - 250 de grame de fasole păstăi asigură aproape un sfert din necesarul zilnic din aceste două minerale constitutive. Mai puțin de 25% din necesarul de calciu sau de magneziu nu pare să fie mult, însă cercetările au demonstrat că mineralele primite din diferite surse naturale sunt mult mai eficient asimilate și folosite de către organism, decât cele primite dintr-o sursă unică, cum ar fi lactatele ori tabletele cu calciu. Astfel, fasolea verde, deși nu este o campioană a acestor minerale, este foarte importantă, deoarece ajută la diversificarea surselor din care acestea provin.
* Fier - fasolea verde este una dintre cele mai bune surse vegetale de fier organic, conținând un procentaj mai mare din acest oligoelement decât spanacul sau chiar decât urzica. Acest mineral este esențial pentru transportul oxigenului de la plămâni către toate țesuturile organismului, pentru producerea de energie în organism. În afară de fier, fasolea verde mai conține alte două oligoelemente importante și anume: cuprul și zincul.
* Vitamina A - o porție de fasole verde asigură în mod normal 30% din necesarul acestei vitamine, însă la fasolea de un galben intens se poate ajunge și la 50%. Această vitamină este esențială pentru vedere, pentru sistemul imunitar și pentru protecția organismului împotriva radicalilor liberi.
* Vitamine din complexul B - patru vitamine din acest complex, adică B1, B2, B3 și B6 sunt conținute în cantități considerabile de către păstăile de fasole. Sunt vitamine foarte importante pentru organism, esențiale pentru sistemul nervos, pentru sistemul imunitar, pentru procesele de asimilație ale zaharurilor, proteinelor și grăsimilor.
* Vitamina C - un sfert de kilogram de fasole consumată zilnic acoperă aproape 50% din necesarul zilnic din această vitamină. Vitamina C este esențială pentru lupta organismului împotriva infecțiilor, pentru menținerea sănătății aparatul cardiovascular, pentru echilibrul hormonal.
* Vitamina K - în acest domeniu, fasolea este pe podium, fiind printre cele mai bogate alimente în această vitamină. Doar 250 grame de păstăi acoperă aproape 100% necesarul de vitamina K, foarte importantă pentru rezistența oaselor (ajută la "sudarea" moleculelor de calciu din os), pentru procesele de coagulare și de refacere a țesuturilor distruse.
Precauții și contraindicații
Persoanele care suferă de litiază renală cu oxalați vor consuma cu prudență fasole verde, nu mai des de o dată pe săptămână. Aceasta, deoarece fasolea are un conținut destul de ridicat de săruri ale acidului oxalic. În caz de dispepsie, de predispoziție spre meteorism, fasolea verde se va consuma de preferință condimentată cu plante carminative, cum ar fi cimbrul, busuiocul, chimenul, oregano.