Afrodita, zeiţa născută dintr-o scoică, era de o frumuseţe orbitoare. Când a ieşit din valuri, bărbaţii nu-şi puteau lua privirile de la ea. Secretul acestei frumuseţi divine? Probabil că algele, nămolul, apa mării şi aerul sărat! Astăzi îi urmează exemplul Catherine Deneuve, Sharon Stone şi alte vedete care vor să-şi păstreze înfăţişarea seducătoare. În "L'Amour a la mer", un film francez realizat în 1963, personajul interpretat de Romy Schneider spera să-şi recâştige silueta suplă şi vitalitatea cu ajutorul unei cure marine. În anii '60, talasoterapia (denumită astfel după cuvântul grecesc "thalassa", care înseamnă "mare"), a luat un avânt deosebit, în special în Franţa. Dincolo de efectul de înfrumuseţare, această metodă atestată medical produce ameliorări semnificative în reumatism, dureri de spate şi articulaţii, boli ginecologice, astm, probleme dermatologice şi afecţiuni psihosomatice. Şi frumoasele Hollywoodului apelează cu încredere la produsele marine: acolo sunt la modă preparatele cu extracte din alge. De pildă, Heidi Klum înghite zilnic capsule cu astaxanthin, o substanţă obţinută din alge, ce oferă protecţie împotriva radiaţiilor solare şi susţine activitatea celulelor. Victoria Beckham preferă capsulele cu iarbă de mare, despre care se spune că ar accelera arderea grăsimilor.
Talasoterapia se foloseşte de acţiunea mai multor factori: apa sărată a mării, efectul terapeutic al aerului, vântul, intensitatea razelor ultraviolete, nămolul şi algele. De aceea, o asemenea cură nu poate da rezultate decât în imediata vecinătate a mării. "Nimic nu poate înlocui climatul marin, respectiv stimulii climatici foarte puternici: soarele, vântul şi apa, care au un efect curativ extrem de important", afirmă specialiştii francezi de la Institutul de medicină marină. În 1793, a luat fiinţă cea dintâi staţiune balneară maritimă. Doctorii erau convinşi deja la acea dată de faptul că marea poate avea o influenţă benefică asupra sănătăţii pacienţilor. Opinia lor se întemeia pe constatarea că locuitorii de pe litoral aveau mai rar de luptat cu infecţiile. Dar încă din antichitate, grecii şi egiptenii cunoşteau puterea tămăduitoare a apei de mare. Dramaturgul grec Euripide a remarcat: "Marea spală tot ce e rău". Medicii sunt de acord, iar în prezent pot explica şi cum anume se petrec aceste procese.
Apa mării conţine o serie de oligoelemente valoroase, de exemplu fier, iod şi mangan, ca şi minerale, printre care se numără sodiul, magneziul, potasiul şi stronţiul. Magneziul blochează producţia de factori inflamatori, seleniul măreşte rezistenţa tegumentelor la stresul oxidativ, distrugător pentru celule, iar stronţiul calmează iritaţiile pielii, care provoacă senzaţii de arsură ori mâncărime. Deoarece concentraţia sării în apa de mare o depăşeşte pe cea din sângele uman - organismul asimilează cu uşurinţă substanţele existente în ea, fie prin piele, fie pe căile respiratorii.
Şi aerul din proximitatea mării este unul special. Specialiştii explică: "Aici avem un mediu aproape cu totul lipsit de germeni şi de polen. Alergicii pot respira în sfârşit liber. Pe lângă aceasta, aerul se comportă ca un uriaş inhalator natural. Când bate vântul, el încarcă aerul cu sare marină. Prin inspiraţie, aerosolii marini se depun pe căile respiratorii şi le eliberează, desprinzând şi eliminând mucusul".
Salinitatea aerului depinde de înălţimea valurilor şi de viteza vântului. În general, concentraţia sării este maximă în zona unde valurile se rostogolesc şi se sparg de ţărm. De aceea este important să vă plimbaţi acolo, nu numai pe faleză.
Specialistul german în talasoterapie, dr. Stefan Hummel, a încheiat, de curând, un studiu pilot despre practicarea procedurilor Kneipp la Marea Baltică. În cursul sezonului rece, de la finele lunii octombrie până la începutul lui mai, medicul s-a deplasat de două ori pe săptămână la Marea Baltică, luând cu sine câţiva pacienţi suferinzi de hipertensiune, astm şi afecţiuni psihosomatice. După o fază de încălzire la mal, participanţii la studiu şi-au făcut curaj şi s-au cufundat până la gât în apa rece ca gheaţa, timp de zece secunde. Apoi au suflat cu forţă într-un mic tub ataşat la un aparat care trebuia să le măsoare diverse valori. De ce? Dr. Hummel: "Stimulul rece al apei cu o temperatură sub zece grade deschide vasele de sânge şi activează circulaţia. După baie, s-a înregistrat la astmatici o scădere vizibilă a valorii ce indică nivelul inflamaţiei şi, în afară de aceasta, la toţi subiecţii s-a constatat o creştere consistentă a endorfinelor, substanţe care generează în psihicul uman starea de fericire".
Alături de alte proceduri, ca inhalaţiile, antrenamentul muscular şi exerciţiile de respiraţie, medicul utilizează în tratamentul său şi aşa-numitul antrenament de teren: mersul de voie, nordic walking sau plimbările în pas alert prin pădurea învecinată, unde acţiunea terapeutică a sării aflate în suspensie în aer se conjugă cu aceea a climatului specific al pădurii. Pe această temă se află în desfăşurare, în momentul de faţă, un proiect de cercetare al Universităţii Rostock.
Marea ajută la alinarea suferinţelor, dar o atenţie din ce în ce mai mare trebuie acordată şi prevenţiei. Specialiştii balneologi au observat că după un sejur la mare, oamenii pleacă acasă revigoraţi şi energizaţi. Cei ce petrec trei săptămâni pe litoral scapă de stres şi îşi întăresc sistemul imunitar. Expunerea repetată la stimuli reci, prin băile în mare şi prezenţa vântului, învaţă din nou corpul, lenevit de obişnuinţa de a se afla permanent în ambianţe încălzite artificial, să-şi regleze singur echilibrul termic. În consecinţă, el va fi mai puţin vulnerabil la infecţii.
Imaginaţi-vă că sunteţi pe malul mării!
În acelaşi timp însă, marea inspiră şi poftă de mişcare, ajutându-ne astfel să ne antrenăm corpul, fie aruncându-ne în valuri, fie doar opunând rezistenţă la presiunea apei care vine spre noi cu putere. De mare folos este să mergem, în pas vioi şi cu o îmbrăcăminte cât mai sumară, pe fâşia de nisip umezită mereu de apa mării: în timpul acestui exerciţiu de rezistenţă, efortul depus şi stimulii reci măresc volumul respirator.
Dar o vacanţă pe ţărmul mării mai produce un efect colateral absolut minunat: "Marea ne face fericiţi. Spaţiile largi, vântul, nisipul moale sub tălpi - toate acestea sunt bune pentru suflet".
Cât de bune pot fi, asta o ştiu mai ales puţinii oameni care au avut curajul să-şi înjghebeze case înălţate pe piloni de lemn, ca măsură de siguranţă contra inundaţiilor, pe micuţele insule aluvionare formate în largul mării. Posesoarea unei asemenea locuinţe a fost întrebată de un reporter dacă nu se simte uneori foarte singură trăind acolo, înconjurată de apele care o găzduiesc, dar o şi ameninţă cu furia lor imprevizibilă. Mirată, femeia a răspuns: "Cred că orăşenii ar trebui să se simtă singuri. Noi avem marea".
Terapia marină - o combinaţie care alină suferinţele articulaţiilor, ale căilor respiratorii şi pielii
Sarea - Prezentă atât în apă, cât şi în aer, eliberează căile respiratorii, îndepărtează din piele enzimele care favorizează inflamaţia şi are un efect exfoliant.
Algele - Sunt bogate în vitamine, aminoacizi şi oligoelemente. Unele consolidează sistemul imunitar şi încetinesc procesul de îmbătrânire.
Nămolul - Compus din argilă şi acid silicic, el activează microcirculaţia, accelerează metabolismul şi decontractează musculatura.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
