Speranţe mari pentru TRADIŢIA ROMÂNEASCĂ
Sâmbătă şi duminică, peste cincizecişicinci de mii de români au celebrat şi s-au bucurat împreună de tot ce are România mai frumos, la cea de-a treia ediţie a Festivalului "RomânIA Autentică". Desfăşurat în paralel la Iaşi, Braşov şi Hobiţa, evenimentul de anvergură uriaşă a reunit zeci de ateliere de creaţie şi meşteşuguri tradiţionale româneşti, a fost prilej de prezentare a portului popular, muzică şi dans tradiţional.
Inima şi motorul acestui festival românesc de tradiţii şi obiceiuri, meşteşuguri, port popular, creativitate şi măiestrie artistică este doamna Cristina Chiriac. Fondatoare a brandului "Flori de IE", cunoscută ca promotoare a artei tradiţionale româneşti, ambasadoare a antreprenoriatului feminin din ţara noastră şi preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac crede cu adevărat în valorile autentice româneşti. "Un neam care îşi uită trecutul nu poate avea viitor!(...) RomânIA noastră este curată în suflet şi în simţire, cu drag de ai ei şi dor de autentic" - este afirmaţia care o ţine neobosită în mişcarea de promovare şi cultivare a tradiţiei româneşti.
Sunt onorată să o cunosc şi o onorez, la rândul meu, printr-un interviu de amploare pentru revista "Formula AS".
"Sunt musceleancă şi am fost crescută în spiritul valorilor"
"RomanIA Autentică" ediţia a III-a, Braşov
- M-am întrebat şi eu, deseori, mai ales în ultima perioadă, de ce Flori de IE? Îţi mărturisesc sincer că de fiecare dată găsesc un alt răspuns. Pe măsură ce Flori de IE se conturează şi capătă alte dimensiuni, tot aşa se schimbă şi perspectiva mea de a înţelege de unde am plecat şi unde vreau să ajung. Am fost crescută în spiritul valorilor, Muscelul, zona mea de origine, fiind recunoscut ca promotor în multe domenii, dar şi pepinieră de valori, aşa cum aveam să descopăr mai târziu.
Am plecat de acasă cu tolba plină de visuri şi cu încrederea sădită de ai mei că, orice aş vrea să fac în viaţă, pot! Aceasta este zestrea cea mai mare pe care am primit-o, alături de multe alte valori pe care ai mei le-au sădit în mine. Ceea ce eu sunt astăzi este doar coroana unui copac straşnic, la care au muncit câteva generaţii, şi poate tocmai de aceea Flori de IE înfloreşte atât de sănătos.
Primul contact cu costumul popular a fost în copilărie, în şcoala primară, şi pentru acest fapt trebuie să îi mulţumesc doamnei mele învăţătoare, Nicoleta Stefăniţă, cea care mi-a insuflat dragostea pentru port şi dansuri populare. Apoi a urmat o lungă perioadă în care toată energia mea a fost canalizată către economie şi antreprenoriat, şi abia mult mai târziu, pe la patruzeci de ani, mi-am dat timp să respir şi să mă regăsesc. Şi, deşi nu am renunţat nicio clipă la preocupările mele iniţiale, îţi pot spune sincer că dragostea pentru ie mi-a dat un alt sens în viaţă.
"Astăzi exportăm ia românească pe trei continente"
Mândri de portul lor popular
- Flori de IE s-a născut în anul 2014, ca un proiect menit să repună la locul cuvenit zestrea inestimabilă românească pe care o constituie costumele populare autentice; să conserve şi să perpetueze tot ceea ce strămoşii noştri ne-au lăsat ca moştenire. Apoi s-a adăugat şi componenta socială, noi străduindu-ne permanent să asigurăm un loc de muncă femeilor din mediul rural, pe care le încurajăm să se întoarcă la meşteşugurile vechi şi atât de frumoase. Apoi, pas cu pas, lucrurile au căpătat o amploare pe care nu mi-o puteam închipui la început: Florile de IE au devenit cunoscute, am început să primim invitaţii din toată lumea, la târguri de profil, la evenimente din diaspora. Astăzi exportăm ia românească pe trei continente, am expus la New York, Dubai, Moscova, Shanghai, Tokyo, Viena, Londra, Barcelona, Bari, Copenhaga, Ankara etc. Am reuşit să integrăm ia în ţinutele fashion şi suntem mândri că dragostea noastră pentru ie astăzi este virală. Peste tot pe unde am mers, am mai scris o pagină uluitoare din povestea nesfârşită a iei şi le suntem recunoscători tuturor.
- Cum s-a născut ideea Festivalului "RomânIA Autentică" şi ce scop are el, ca demers cultural?
- RomânIA Autentică a fost o continuare firească a proiectului Flori de IE. Şi asta, pentru că, în demersul nostru, ne-am confruntat cu o mare problemă: din ce în ce mai puţine femei mai ştiu să coasă ii şi toate sunt trecute de 50 de ani. Iar cele mai tinere nu mai sunt dispuse să înveţe, magia vechilor meşteşuguri s-a pierdut în vâltoarea problemelor de zi cu zi, satele noastre sunt tot mai pustii, iar datinile şi obiceiurile sunt înlocuite încet, încet, cu alte sărbători.
RomânIA Autentică s-a născut din dorinţa de a pune în evidenţă meşteşugurile şi meşteşugarii de demult, să-i adune la un loc şi să arate românilor câtă bogăţie se ascunde în tradiţiile din moşi-strămoşi. În paralel, în fiecare an, biletul de intrare în spaţiul de festival a fost ia, şi în felul acesta, am determinat zeci de mii de români să caute prin lăzile vechi ori prin dulapurile uitate ale bunicilor şi să scoată la iveală piese minunate pe care să le poarte.
"Am prins în hora de Sânziene Oltenia, Transilvania şi Moldova"
Frumoasele din Drăguş
- Cum a decurs organizarea primei ediţii şi a următoarelor? Povestim, cu bune şi rele, cu emoţii implicate, cu piedici, cu greutăţi, cu bucurii, cu tot.
- Fiecare ediţie a fost unică şi a lăsat în urmă ecouri şi amintiri ce nu se vor şterge curând. Despre piedici şi greutăţi pot scrie o carte, însă, de departe, cea mai mare provocare a acestui festival, RomânIA Autentică, organizat de către Asociaţia Naţională a Antreprenorilor, doar cu sprijinul partenerilor şi coorganizatorilor, o reprezintă finanţarea. Apoi, am avut de dărâmat o altă barieră, cea a mentalului colectiv, legat de voluntariat şi eventualele motivaţii ascunse. Abia după cea de-a doua ediţie, lumea a început să înţeleagă beneficiile imense pe care un astfel de eveniment îl produce în comunitate. Dar toate aceste greutăţi şi multe altele... le uit în secunda în care festivalul începe şi văd bucuria şi strălucirea din ochii participanţilor. Când îi văd cum vibrează la horele şi doinele cântate pe scenă, când văd entuziasmul din atelierele de creaţie, printre meşteşugari, nu mai contează nimic altceva.
Dacă în anul 2016 am organizat prima ediţie într-un singur loc, la Hobiţa, invitându-i pe români să vină "Acasă la Brâncuşi", succesul răsunător şi faptul că am primit atâtea mesaje de la oameni din toate colţurile ţării, care nu au putut ajunge, ne-a dat curajul ca în anul următor să adăugăm Hobiţei şi Iaşiul. Şi aşa am umplut de cântec, joc şi meşteşuguri, piaţa din faţa minunatului Palat al Culturii. Şi pentru că orice provocare trecută te face să ţinteşti tot mai sus, 2018 a fost momentul triunghiului magic, momentul în care am prins în hora de Sânziene Oltenia, Transilvania şi Moldova, şi asta, pentru că, alături de Hobiţa şi Iaşi, a răspuns şi Braşovul chemării noastre către tradiţie şi autentic. Singurul meu regret e că nu am putut să mă rup în trei, pentru a fi parte din fiecare sărbătoare, fiindcă energia unică ce te cuprinde când eşti în mijlocul acestui festival al frumosului este inegalabilă şi merită orice efort.
- Nu e puţin lucru să pui cap la cap evenimente de aşa amploare. Ce oameni sunt alături de tine în aceste evenimente?
- Ştiu că, văzând câte lucruri minunate se întâmplă la aceste evenimente, oricine ar fi tentat să creadă că am o armată de oameni lângă mine. Însă nu e aşa. Am preferat să mă înconjor de oameni puţini, dar adevăraţi, alături de care poţi duce orice provocare la capăt, fără teamă. Am strâns lângă mine oameni care vibrează asemeni mie la frumos, oameni pe care mă bazez şi cărora le mulţumesc din suflet.
"RomânIA Autentică, molipsire naţională"
În vârtejul jocului
- Cei ce ajung la RomânIA Autentică o dată cu siguranţă vor veni an de an. Şi asta, pentru că vor redescoperi o altă RomânIE. Pe cei care ne vor călca pragul îi veţi vedea îmbrăcaţi în ie sau ţinând în mână o icoană pictată pe sticlă ori o brăţară împletită ca odinioară, iar în suflet poartă o întreagă zestre de emoţii minunate. Sentimentul pe care îl încerci, fiind în mijlocul meşteşugarilor, simţind în piept fiecare cântec, şi prinzându-te în horă alături de alţi români este unic şi, odată ce l-ai trăit, îţi vei dori să repeţi experienţa. Pleci acasă cu o fărâmă din moştenirea uriaşă pe care ne-au lăsat-o strămoşii noştri, iar acea fărâmă rodeşte. Şi îţi arată ce trebuie să laşi şi tu în urmă copiilor tăi.
"Patronat în rândul femeilor"
- Nu pot să nu te întreb despre proiectele proaspăt lansatei Confederaţii Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Ce este acest "organism"? Cum s-a născut el şi ce efecte produce în lumea românească?
- CONAF reprezintă primul proiect confederativ, o entitate unitară ce are ca obictiv principal reprezentativitatea patronatului în rândul femeilor, o forţă pentru interese şi valori comune, deopotrivă feminine şi masculine. După mai bine de o sută de ani se conturează şi în România prima entitate confederativă care militează pentru reprezentativitate la nivel naţional şi european şi care adună sub aceeaşi umbrelă asociaţii, fundaţii, patronate şi chiar federaţii, cu scopul de a genera valoare adăugată în economia românească.
- Vorbeşte-mi, te rog, despre evenimentul din Bucovina, de la Suceava, şi despre evenimentul său geamăn, precedent, care s-a petrecut la Bucureşti, de 8 martie 2018.
- Anul acesta, pe 8 Martie, am lansat Federaţia patronatelor Femeilor Antreprenor. Am ales această dată ca omagiu adus tuturor femeilor curajoase din România, pentru că îţi trebuie curaj să fii antreprenoare, şi am ales Palatul Parlamentului, pentru că acolo este casa legilor şi noi ne dorim legi bune şi corecte, aşa cum trebuie să fie şi viitorul acestei ţări. A fost un eveniment copleşitor, prin numărul uriaş de femei şi de susţinători ai lor care ni s-au alăturat şi care au făcut ca iniţiativa noastră să capete exact anvergura pe care ne-o doream.
La Suceava, tot pe un 8, dar de data asta iunie, am lansat Federaţia Femeilor de Afaceri din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi, în prezenţa a peste 300 de invitaţi, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, personalităţi din mediul universitar sucevean, figuri marcante ale patronatelor femeilor de afaceri din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din Republica Moldova şi Ucraina, am pecetluit constituirea Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, prin unirea noii entităţi cu cea lansată în martie, la Bucureşti. Mesajul principal al acestei confederaţii este cel de unitate, o unitate care să asigure forţă şi reprezentativitate pentru antreprenoriatul feminin din România, lucruri care să se concretizeze mai ales din punct de vedere al puterii de decizie, al transpunerii intereselor şi valorilor noastre în proiecte legislative.
Fii mândră!
Bucurie mare, pe braşoveni
- Vom continua să ducem Florile de IE în toată lumea, ca să le facem cunoscute şi astfel să facem să se vorbească despre România cu admiraţie şi respect. Cu siguranţă ne vom revedea la anul şi în anii care urmează, în alte şi alte locuri minunate din ţara aceasta, la RomânIA Autentică, până când nu va mai rămâne niciun colţişor de ţară neatins de magia pe care o exercită costumul popular românesc şi meşteşugurile tradiţionale.
În ceea ce priveşte Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, vom continua să construim pentru a ne îndeplini crezul nostru, şi anume, să arătăm potenţialul antreprenorial din România şi să reuşim să transformăm toată această forţă şi toate aceste iniţiative în propuneri legislative.
- Ce mai este nevoie să fie spus? Ce mesaj ai de transmis cititorilor revistei "Formula AS"?
- Aş vrea să le spun tuturor românilor un lucru pe care mi l-a spus şi mie, culmea, un străin, la unul dintre ultimele evenimente din străinătate, la care Florile de IE au fost vedeta. Eram la Copenhaga, la invitaţia ES Ambasadorului României în Danemarca, şi după defilarea costumelor populare, un fotograf danez s-a apropiat de mine, mi-a strâns mâna cu putere şi a spus doar două cuvinte: "Be proud!" (Fii mândră!). Acela a fost momentul în care am realizat încă o dată că fac bine ce fac şi că acest îndemn trebuie să ne fie far călăuzitor nouă, românilor. Trebuie să fim mândri de tot ce avem şi să nu uităm niciodată că datoria pe care o avem faţă de strămoşi e să dăm mai departe copiilor noştri minunata zestre ce ne-a fost încredinţată.
CARTE DE VIZITĂ
Fondatoarea proiectului "Flori de IE"
Fondatoarea festivalului "RomânIA autentică
Presedinta Federaţiei Patronatelor Femeilor Antreprenor din Regiunea de Centru
CONAF - Confederaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor din Romania
Mentor la Comisia Europeană
Fost director General la World Trade Center Bucureşti
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
