Speranțe mari pentru TRADIȚIA ROMÂNEASCĂ
Sâmbătă și duminică, peste cincizecișicinci de mii de români au celebrat și s-au bucurat împreună de tot ce are România mai frumos, la cea de-a treia ediție a Festivalului "RomânIA Autentică". Desfășurat în paralel la Iași, Brașov și Hobița, evenimentul de anvergură uriașă a reunit zeci de ateliere de creație și meșteșuguri tradiționale românești, a fost prilej de prezentare a portului popular, muzică și dans tradițional.
Inima și motorul acestui festival românesc de tradiții și obiceiuri, meșteșuguri, port popular, creativitate și măiestrie artistică este doamna Cristina Chiriac. Fondatoare a brandului "Flori de IE", cunoscută ca promotoare a artei tradiționale românești, ambasadoare a antreprenoriatului feminin din țara noastră și președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac crede cu adevărat în valorile autentice românești. "Un neam care își uită trecutul nu poate avea viitor!(...) RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de autentic" - este afirmația care o ține neobosită în mișcarea de promovare și cultivare a tradiției românești.
Sunt onorată să o cunosc și o onorez, la rândul meu, printr-un interviu de amploare pentru revista "Formula AS".
"Sunt musceleancă și am fost crescută în spiritul valorilor"
- Dragă Cristina Chiriac, cum se întâmplă că faci aceste lucruri minunate? Care a fost declanșatorul acestor acțiuni, momentul de cotitură care te-a scos de pe șina economică și de antreprenoriat și te-a proiectat în mijlocul tradiției românești autentice? Când a început să te preocupe acest aspect?
- M-am întrebat și eu, deseori, mai ales în ultima perioadă, de ce Flori de IE? Îți mărturisesc sincer că de fiecare dată găsesc un alt răspuns. Pe măsură ce Flori de IE se conturează și capătă alte dimensiuni, tot așa se schimbă și perspectiva mea de a înțelege de unde am plecat și unde vreau să ajung. Am fost crescută în spiritul valorilor, Muscelul, zona mea de origine, fiind recunoscut ca promotor în multe domenii, dar și pepinieră de valori, așa cum aveam să descopăr mai târziu.
Am plecat de acasă cu tolba plină de visuri și cu încrederea sădită de ai mei că, orice aș vrea să fac în viață, pot! Aceasta este zestrea cea mai mare pe care am primit-o, alături de multe alte valori pe care ai mei le-au sădit în mine. Ceea ce eu sunt astăzi este doar coroana unui copac strașnic, la care au muncit câteva generații, și poate tocmai de aceea Flori de IE înflorește atât de sănătos.
Primul contact cu costumul popular a fost în copilărie, în școala primară, și pentru acest fapt trebuie să îi mulțumesc doamnei mele învățătoare, Nicoleta Stefăniță, cea care mi-a insuflat dragostea pentru port și dansuri populare. Apoi a urmat o lungă perioadă în care toată energia mea a fost canalizată către economie și antreprenoriat, și abia mult mai târziu, pe la patruzeci de ani, mi-am dat timp să respir și să mă regăsesc. Și, deși nu am renunțat nicio clipă la preocupările mele inițiale, îți pot spune sincer că dragostea pentru ie mi-a dat un alt sens în viață.
"Astăzi exportăm ia românească pe trei continente"
- Cum s-a materializat proiectul "Flori de IE"? În ce constă el, de când ființează și ce amploare a căpătat între timp?
- Flori de IE s-a născut în anul 2014, ca un proiect menit să repună la locul cuvenit zestrea inestimabilă românească pe care o constituie costumele populare autentice; să conserve și să perpetueze tot ceea ce strămoșii noștri ne-au lăsat ca moștenire. Apoi s-a adăugat și componenta socială, noi străduindu-ne permanent să asigurăm un loc de muncă femeilor din mediul rural, pe care le încurajăm să se întoarcă la meșteșugurile vechi și atât de frumoase. Apoi, pas cu pas, lucrurile au căpătat o amploare pe care nu mi-o puteam închipui la început: Florile de IE au devenit cunoscute, am început să primim invitații din toată lumea, la târguri de profil, la evenimente din diaspora. Astăzi exportăm ia românească pe trei continente, am expus la New York, Dubai, Moscova, Shanghai, Tokyo, Viena, Londra, Barcelona, Bari, Copenhaga, Ankara etc. Am reușit să integrăm ia în ținutele fashion și suntem mândri că dragostea noastră pentru ie astăzi este virală. Peste tot pe unde am mers, am mai scris o pagină uluitoare din povestea nesfârșită a iei și le suntem recunoscători tuturor.
- Cum s-a născut ideea Festivalului "RomânIA Autentică" și ce scop are el, ca demers cultural?
- RomânIA Autentică a fost o continuare firească a proiectului Flori de IE. Și asta, pentru că, în demersul nostru, ne-am confruntat cu o mare problemă: din ce în ce mai puține femei mai știu să coasă ii și toate sunt trecute de 50 de ani. Iar cele mai tinere nu mai sunt dispuse să învețe, magia vechilor meșteșuguri s-a pierdut în vâltoarea problemelor de zi cu zi, satele noastre sunt tot mai pustii, iar datinile și obiceiurile sunt înlocuite încet, încet, cu alte sărbători.
RomânIA Autentică s-a născut din dorința de a pune în evidență meșteșugurile și meșteșugarii de demult, să-i adune la un loc și să arate românilor câtă bogăție se ascunde în tradițiile din moși-strămoși. În paralel, în fiecare an, biletul de intrare în spațiul de festival a fost ia, și în felul acesta, am determinat zeci de mii de români să caute prin lăzile vechi ori prin dulapurile uitate ale bunicilor și să scoată la iveală piese minunate pe care să le poarte.
"Am prins în hora de Sânziene Oltenia, Transilvania și Moldova"
- Cum a decurs organizarea primei ediții și a următoarelor? Povestim, cu bune și rele, cu emoții implicate, cu piedici, cu greutăți, cu bucurii, cu tot.
- Fiecare ediție a fost unică și a lăsat în urmă ecouri și amintiri ce nu se vor șterge curând. Despre piedici și greutăți pot scrie o carte, însă, de departe, cea mai mare provocare a acestui festival, RomânIA Autentică, organizat de către Asociația Națională a Antreprenorilor, doar cu sprijinul partenerilor și coorganizatorilor, o reprezintă finanțarea. Apoi, am avut de dărâmat o altă barieră, cea a mentalului colectiv, legat de voluntariat și eventualele motivații ascunse. Abia după cea de-a doua ediție, lumea a început să înțeleagă beneficiile imense pe care un astfel de eveniment îl produce în comunitate. Dar toate aceste greutăți și multe altele... le uit în secunda în care festivalul începe și văd bucuria și strălucirea din ochii participanților. Când îi văd cum vibrează la horele și doinele cântate pe scenă, când văd entuziasmul din atelierele de creație, printre meșteșugari, nu mai contează nimic altceva.
Dacă în anul 2016 am organizat prima ediție într-un singur loc, la Hobița, invitându-i pe români să vină "Acasă la Brâncuși", succesul răsunător și faptul că am primit atâtea mesaje de la oameni din toate colțurile țării, care nu au putut ajunge, ne-a dat curajul ca în anul următor să adăugăm Hobiței și Iașiul. Și așa am umplut de cântec, joc și meșteșuguri, piața din fața minunatului Palat al Culturii. Și pentru că orice provocare trecută te face să țintești tot mai sus, 2018 a fost momentul triunghiului magic, momentul în care am prins în hora de Sânziene Oltenia, Transilvania și Moldova, și asta, pentru că, alături de Hobița și Iași, a răspuns și Brașovul chemării noastre către tradiție și autentic. Singurul meu regret e că nu am putut să mă rup în trei, pentru a fi parte din fiecare sărbătoare, fiindcă energia unică ce te cuprinde când ești în mijlocul acestui festival al frumosului este inegalabilă și merită orice efort.
- Nu e puțin lucru să pui cap la cap evenimente de așa amploare. Ce oameni sunt alături de tine în aceste evenimente?
- Știu că, văzând câte lucruri minunate se întâmplă la aceste evenimente, oricine ar fi tentat să creadă că am o armată de oameni lângă mine. Însă nu e așa. Am preferat să mă înconjor de oameni puțini, dar adevărați, alături de care poți duce orice provocare la capăt, fără teamă. Am strâns lângă mine oameni care vibrează asemeni mie la frumos, oameni pe care mă bazez și cărora le mulțumesc din suflet.
"RomânIA Autentică, molipsire națională"
- Ce roade culeg oamenii prin participarea la Festivalul "RomânIA Autentică"? Cu ce rămân, cu ce pleacă acasă? Și, cel mai important, ce duc mai departe?
- Cei ce ajung la RomânIA Autentică o dată cu siguranță vor veni an de an. Și asta, pentru că vor redescoperi o altă RomânIE. Pe cei care ne vor călca pragul îi veți vedea îmbrăcați în ie sau ținând în mână o icoană pictată pe sticlă ori o brățară împletită ca odinioară, iar în suflet poartă o întreagă zestre de emoții minunate. Sentimentul pe care îl încerci, fiind în mijlocul meșteșugarilor, simțind în piept fiecare cântec, și prinzându-te în horă alături de alți români este unic și, odată ce l-ai trăit, îți vei dori să repeți experiența. Pleci acasă cu o fărâmă din moștenirea uriașă pe care ne-au lăsat-o strămoșii noștri, iar acea fărâmă rodește. Și îți arată ce trebuie să lași și tu în urmă copiilor tăi.
"Patronat în rândul femeilor"
- Nu pot să nu te întreb despre proiectele proaspăt lansatei Confederații Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Ce este acest "organism"? Cum s-a născut el și ce efecte produce în lumea românească?
- CONAF reprezintă primul proiect confederativ, o entitate unitară ce are ca obictiv principal reprezentativitatea patronatului în rândul femeilor, o forță pentru interese și valori comune, deopotrivă feminine și masculine. După mai bine de o sută de ani se conturează și în România prima entitate confederativă care militează pentru reprezentativitate la nivel național și european și care adună sub aceeași umbrelă asociații, fundații, patronate și chiar federații, cu scopul de a genera valoare adăugată în economia românească.
- Vorbește-mi, te rog, despre evenimentul din Bucovina, de la Suceava, și despre evenimentul său geamăn, precedent, care s-a petrecut la București, de 8 martie 2018.
- Anul acesta, pe 8 Martie, am lansat Federația patronatelor Femeilor Antreprenor. Am ales această dată ca omagiu adus tuturor femeilor curajoase din România, pentru că îți trebuie curaj să fii antreprenoare, și am ales Palatul Parlamentului, pentru că acolo este casa legilor și noi ne dorim legi bune și corecte, așa cum trebuie să fie și viitorul acestei țări. A fost un eveniment copleșitor, prin numărul uriaș de femei și de susținători ai lor care ni s-au alăturat și care au făcut ca inițiativa noastră să capete exact anvergura pe care ne-o doream.
La Suceava, tot pe un 8, dar de data asta iunie, am lansat Federația Femeilor de Afaceri din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și, în prezența a peste 300 de invitați, reprezentanți ai autorităților publice locale și județene, personalități din mediul universitar sucevean, figuri marcante ale patronatelor femeilor de afaceri din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din Republica Moldova și Ucraina, am pecetluit constituirea Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin, prin unirea noii entități cu cea lansată în martie, la București. Mesajul principal al acestei confederații este cel de unitate, o unitate care să asigure forță și reprezentativitate pentru antreprenoriatul feminin din România, lucruri care să se concretizeze mai ales din punct de vedere al puterii de decizie, al transpunerii intereselor și valorilor noastre în proiecte legislative.
Fii mândră!
- Ce proiecte urmează și cine va putea culege roade din această muncă unită a femeilor antreprenor?
- Vom continua să ducem Florile de IE în toată lumea, ca să le facem cunoscute și astfel să facem să se vorbească despre România cu admirație și respect. Cu siguranță ne vom revedea la anul și în anii care urmează, în alte și alte locuri minunate din țara aceasta, la RomânIA Autentică, până când nu va mai rămâne niciun colțișor de țară neatins de magia pe care o exercită costumul popular românesc și meșteșugurile tradiționale.
În ceea ce privește Federația Patronatelor Femeilor Antreprenor, vom continua să construim pentru a ne îndeplini crezul nostru, și anume, să arătăm potențialul antreprenorial din România și să reușim să transformăm toată această forță și toate aceste inițiative în propuneri legislative.
- Ce mai este nevoie să fie spus? Ce mesaj ai de transmis cititorilor revistei "Formula AS"?
- Aș vrea să le spun tuturor românilor un lucru pe care mi l-a spus și mie, culmea, un străin, la unul dintre ultimele evenimente din străinătate, la care Florile de IE au fost vedeta. Eram la Copenhaga, la invitația ES Ambasadorului României în Danemarca, și după defilarea costumelor populare, un fotograf danez s-a apropiat de mine, mi-a strâns mâna cu putere și a spus doar două cuvinte: "Be proud!" (Fii mândră!). Acela a fost momentul în care am realizat încă o dată că fac bine ce fac și că acest îndemn trebuie să ne fie far călăuzitor nouă, românilor. Trebuie să fim mândri de tot ce avem și să nu uităm niciodată că datoria pe care o avem față de strămoși e să dăm mai departe copiilor noștri minunata zestre ce ne-a fost încredințată.
CARTE DE VIZITĂ
• Fondatoarea proiectului "Flori de IE"
• Fondatoarea festivalului "RomânIA autentică
• Presedinta Federației Patronatelor Femeilor Antreprenor din Regiunea de Centru
• CONAF - Confederația Patronatelor Femeilor Antreprenor din Romania
• Mentor la Comisia Europeană
• Fost director General la World Trade Center București