Dintre toate alimentele, în Biblie, pâinea este menţionată de mai mult de 450 de ori. De mii de ani, pe toată suprafaţa pământului, ea este cel mai important aliment.
* La romani, pâinea era preparată din făină integrală de grâu (sau cea mai modestă, din orz). În general, se punea foarte puţină plămadă (pregătită din făină de mei amestecată cu must de struguri) şi astfel pâinea era mai densă, neagră şi mai grea.
* La greci, lipia era hrana principală. Dimineaţa se consuma cu câteva măsline şi smochine. Lipia se prepara în casă, din orz, secară, ovăz sau grâu (măcinate integral), fără a fi necesară plămădeala.
* În Egiptul antic, primul aliment cerut de poporul lui Faraon a fost pâinea, iar documentele istorice consemnează utilizarea a peste 40 de sortimente de pâine. În plus, toată lumea ştie că grâul din piramidele faraonilor, descoperit după atâta timp, pus în pământ, încolţeşte.
* Pizza, un aliment tipic culturilor mediteraneene, atât de răspândit şi apreciat, nu este nimic altceva decât un sortiment de lipie (integrală la origine), coaptă pe vatră, pe deasupra cu diverse ingrediente. Celebrul nume l-a primit însă abia în secolul al XVIII-lea, de la regina Margherita, soţia regelui Umberto I, cu ocazia unei călătorii pe care aceasta o făcea în regatul său.
Nu întâmplător, în rugăciunea Tatăl Nostru, singura pe care am primit-o direct de la Iisus, se spune: "Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi", iar de secole, bucăţica aceea mică de pâine - anafura - face parte din ritualul de împărtăşanie al oricărui creştin. Din aceste paralele spirituale şi... istorice, reiese că pâinea este primul nostru aliment, indiferent de statutul social pe care-l avem, şi de aceea, copii sau vârstnici, sănătoşi sau bolnavi, prin gustul şi calităţile ei nutriţionale remarcabile, ar trebui să ne simţim uniţi şi egali toţi oamenii.
Iată, în continuare, câteva reţete de turtiţe inedite, pe care le putem consuma la micul dejun, dar şi în timpul zilei:
1. Turtiţe de grâu - se macină cu o râşniţă de cafea 400 g de grâu spălat bine cu apă rece şi uscat la soare. Se frământă cu apă plată călduţă şi puţină sare, 2-3 minute. Se poate adăuga, după preferinţă, puţină drojdie (5 grame - o linguriţă) sau plămădeală (20 grame - 2 linguriţe pline). Se mai frământă puţin şi se lasă 2-3 ore amestecul la soare sau la căldură, acoperit cu o pânză curată. Apoi se porţionează în turte, se crestează cu cuţitul "semnătura" şi se coc la cuptor, timp de 20-30 minute, la temperatură medie.
2. Turtiţe de grâu cu orez - 300 g grâu măcinat se frământă cu 50 g orez fiert. Sau, cu alte cuvinte, la o cantitate de grâu măcinat se adaugă 20-30% orez fiert. Astfel, turtiţele ies mai afânate, fără să fie nevoie să se adauge drojdie. Se coc puţin mai mult, la foc mediu. Orezul este mai moale, mai uşor de mestecat şi mai emolient, mai ales pentru copii şi persoane în vârstă. Este antidiareic şi mai potrivit pentru cei cu enterită, colită sau meteorism, dar şi pentru litiază renală şi edem cardiac.
3. Turtiţe de grâu, orez şi mei - 300 g grâu măcinat se frământă cu 20% (comparativ cu cantitatea pe care o reprezintă grâul) orez fiert, 10% mei decorticat fiert şi puţină sare grunjoasă. Meiul este bogat în acid salicic, bun pentru păr, unghii şi dinţi. Este bogat în fier şi ajută la refacerea hemoglobinei. Se recomandă în colici abdominale şi surmenaj psihic.
4. Turtiţe de grâu, orez şi hrişcă - 300 g grâu măcinat, 20% orez fiert şi 20% hrişcă crudă înmuiată în apă 3-4 ore şi puţină sare. Sau direct 300 g grâu măcinat, frământat cu aproximativ 200 g hrişcă crudă înmuiată în apă şi ies turtiţe de hrişcă. În ambele variante, se lasă 20 de minute la căldură şi apoi se coc la cuptorul bine încins. Hrişca, cereala sarazinilor, adusă în Europa de către cruciaţi, este excelentă şi necesară pentru a da o cantitate robustă. Este foarte eficientă în tratarea tuturor formelor de cancer. Vitalizează şi dă rezultate în tuberculoza rinichilor.
5. Turtiţe de secară - 200 g grâu măcinat şi 300 g secară măcinată (60%) se frământă cu apă călduţă şi sare. Se adaugă 5 g de drojdie sau 20 g plămădeală şi după ce se mai frământă puţin, se lasă 2-3 ore la dospit, la soare. Se porţionează în turtiţe de mărimea unor chifle sau batoane şi se coc la cuptorul bine încins, 20-30 minute, până când acestea capătă o culoare brună caracteristică. Secara protejează pereţii vaselor sanguine, elimină plăcile de aterom şi vindecă ateroscleroza dacă este inclusă în regimul doctorului Ornish. Proteinele sale sunt cele mai bogate în lizină dintre toate cerealele.
6. Turtiţe multicereale - conţin 7 cereale (grâu, orez, hrişcă, mei, ovăz, secară, porumb-mălai), amestecate în proporţii diferite, după imaginaţia şi preferinţele fiecăruia. Aluatul este frământat însă încet, pentru a elibera gustul extraordinar al cerealelor moi şi uşor mirositoare. Porumbul este sărac în aminoacizi, lizină şi triptofan şi când e consumat ca singură cereală produce pelagra, o maladie foarte severă, care începe cu apariţia unor leziuni cutanate şi tulburări digestive. Însă conţine caroteni cu efect antioxidant şi anticancerigen. Porumbul ameliorează afecţiunile vezicii biliare, colecistita, dischinezia biliară şi hepatita cronică.
7. Turtiţe cu tărâţe - la reţetele 1 şi 6 se adaugă 10-20 g tărâţe măcinate cu o râşniţă de cafea şi lăsate la îmbibat în apă 1-2 ore.
8. Turtiţe cu seminţe de ovăz - înainte de a fi băgate la cuptor turtiţele de la punctul 1-7, se "tăvălesc" într-un castron cu fulgi de ovăz. Se coc însă la un foc mai blând, să nu se ardă fulgii de deasupra. Ovăzul - 40 g pe zi de ovăz scad cu 20% nivelul de colesterol în sânge, în special fracţiunea LDL (colesterolul rău). Are efect antiinflamator, ameliorând suferinţele produse de hemoroizi. Conţine inozitol, important pentru hrănirea celulelor creierului, şi creşte acuitatea vizuală.
10. Turtiţe cu seminţe de susan - la fel ca la seminţele de mac. Susanul conţine substanţe proteice, grăsimi. Este nutritiv, recomandat mai ales adolescenţilor şi femeilor aflate în timpul menstruaţiei şi a dat rezultate în tratamentul purpurei trombocitopenice.
11. Turtiţe cu seminţe de floarea-soarelui. În aluatul turtiţelor (reţetele 1-8) se adaugă 5% (20-30 g) seminţe de floarea-soarelui decojite şi neprăjite. Floarea-soarelui conţine peste 90% acizi graşi nesaturaţi, care recomandă seminţele în cazurile de hipercolesterolemie. Reface epiteliile şi are acţiune tonică asupra vezicii biliare.
12. Turtiţe cu seminţe de dovleac - ceva mai puţin, 10-20 g de seminţe de dovleac decojite şi neprăjite, se adaugă la fel ca seminţele de floarea-soarelui. Seminţele de dovleac sunt sedative, au efect vermifug, elimină tenia şi sunt uşor purgative.
13. Turtiţe cu seminţe de in - 10-30 grame se adaugă la reţetele de turtiţe 1-6. Seminţele de in au efect laxativ, emolient, antiseptic şi calmant. Sunt utile în tratamentul constipaţiei, abceselor, furunculelor. Combat inflamaţiile tubului digestiv şi ale căilor urinare, cistitele.
14. Turtiţe cu măsline - se adaugă 30 g măsline verzi şi negre, cu pulpa tare, fără sâmburi, tăiate pătrăţele mari, la aluatul reţetelor 1-6, se frământă şi se coc la cuptorul bine încins. Măslinele stimulează contracţia vezicii biliare şi a căilor biliare, provocând golirea conţinutului lor. Recomandate în anemie, ulcer, afecţiuni hepatice, inflamaţii reumatismale.
15. Turtiţe cu ceapă - 20 g ceapă tăiată rondele şi apoi franjuri de 20-30 mm sau 30 g praz bucăţi de 2-4 cm, tocat, franjurat cu un cuţit în lungul tulpinei, se frământă bine cu aluatul uneia din reteţele 1-8. Se coc mai mult timp la cuptor. Ceapa adăugată la turtiţe are efecte tonice pentru sistemul nervos şi glandular. Are efect secretor şi expectorant, sedativ-hipnotic uşor şi antiinfecţios (antistafilococic). Bulgarii, care mănâncă multă ceapă, au un mare număr de centenari.
16. Turtiţe cu brânză - 20 g brânză tare fermentată tăiată pătrăţele mici se împrăştie în aluatul turtiţelor 1-8. Când se coace, se verifică să nu se scurgă brânza pe tavă.
17. Turtă dulce. Se combină două feluri de stafide gustoase, mari şi mici, 30-50 g, cu turtiţele 1-6. Stafidele sunt foarte energizante, au proprietăţi pectorale indicate în afecţiuni traheale şi pulmonare, îmbunătăţesc acuitatea vizuală.
18. Turtiţe umplute cu prune. La oricare din reţetele 1-10 se pot îngloba în interiorul turtiţelor prune mari, cărnoase, fără sâmburi. Prunele energizează, regenerează nervii, decongestionează ficatul şi au efect diuretic şi laxativ.
Cerealele conţin inhibitori de proteaze ce reduc dezvoltarea cancerului. În 1981, cercetătorii japonezi au izolat 3 substanţe antitumorale din orez, care, inoculate şoarecilor, au dus la dispariţia tumorilor. S-a constatat că la persoanele care mănâncă mai mult orez şi porumb dulce, rata cancerului de colon, sân şi prostată e cea mai scăzută.
Ovăzul previne cancerele de intestin şi ameliorează hemoroizii şi diverticulii intestinali. În Rusia, se obţin cantităţi mari de miere din hrişcă, iar japonezii o prepară în diverse moduri în asociaţie cu meiul şi cu orezul.