Două, dintr-o lovitură
A sperat multă vreme că îşi va păstra cel puţin piciorul stâng. La capătul lui, nu mai era decât un ciot fără degete şi călcâi, cu o rană deschisă, care îi provoca dureri. După amputarea parţială, medicii dăduseră piciorului 50% şanse de a fi salvat, însă la începutul anului 2018, el a trebuit tăiat imediat sub genunchi, la fel ca piciorul drept. N-a mai existat nicio altă modalitate de a ţine cangrena sub control.
La scurt timp după cea de-a doua amputare, Lauren Wasser şi-a putut sărbători ziua de naştere. Împlinea 30 de ani. În octombrie 2012, nu era deloc sigur că va ajunge să trăiască această zi. Atunci, tânăra de 24 de ani şi-a pierdut cunoştinţa şi, fiind găsită leşinată în locuinţa sa, a fost transportată la spital, cu febră de 41°C şi insuficienţă funcţională la mai multe organe. Suferise un infarct şi, ca măsură de protecţie a creierului, a trebuit instituită coma indusă. În acele momente, povesteşte mama lui Lauren, lucrul cel mai important era ca fiica ei să rămână în viaţă, cu sau fără membre. Căci medicamentele care i se dădeau îi stabilizaseră tensiunea arterială, însă fluxul sangvin era insuficient la nivelul picioarelor. Consecinţa: ţesuturile au început să se necrozeze, iar cangrena s-a întins rapid la mâini şi la picioare.
Dar cum se declanşează pe neaşteptate o boală atât de gravă, la un om perfect sănătos? Doctorii nu găseau un răspuns. Până când un medic infecţionist a pus întrebările potrivite. El s-a interesat dacă tânăra se afla în perioada crizei, la ciclu. Şi dacă întrebuinţase un tampon vaginal. Cel cu care venise la spital Lauren Wasser a fost trimis de urgenţă la laborator, iar trei zile mai târziu, rezultatul analizei a permis formularea unui diagnostic precis: sindrom de şoc toxic (TSS).
Ce este boala tampoanelor (TSS)?
TSS este o boală ce apare atunci când anumite bacterii - în majoritatea cazurilor, stafilococul auriu - proliferează într-un organism care nu deţine încă anticorpi împotriva lor şi, prin urmare, nu este capabil să se apere. De cele mai multe ori, infecţia evoluează neobservată - numeroase persoane cu o stare bună de sănătate poartă germenii TSS în nas şi în zona faringelui, fără ca aceştia să le fi creat vreodată probleme - dar există şi situaţii când aceeaşi infecţie poate pune în pericol viaţa bolnavului, deoarece agenţii patogeni pot elibera toxine foarte puternice, aşa-numiţii superantigeni. La un prim contact cu ei, sistemul imun reacţionează uneori extrem de violent. De aceea, este esenţial ca tratamentul cu antibiotice să fie început cât mai curând posibil.
Sindromul de şoc toxic este supranumit "boala tampoanelor", fiindcă apare mai ales la femei aflate la vârsta fertilităţii. Însă denumirea induce în eroare, fiindcă afecţiunea se întâlneşte şi la bărbaţi sau chiar la copii, ce-i drept, mult mai rar. Asociaţia medicilor ginecologi din Germania a raportat pentru anul 2016 un total de 81 de pacienţi diagnosticaţi cu TSS, dintre care 67 femei şi 14 bărbaţi. Doctoriţa Doris Scharrel din Kronshagen spune că a avut de-a face cu numai două cazuri în cei treizeci de ani de când profesează ca ginecolog. În general, bacteriile TSS şi substanţele toxice produse de ele pot pătrunde în organism prin orice rană, deci, şi prin leziunile minuscule care se găsesc în vagin. Aşadar, tamponul nu este un factor declanşator, explică Doris Scharrel. Însă el favorizează infecţia atunci când este purtat un timp prea îndelungat şi astfel devine un mediu propice pentru germeni, cu atât mai mult cu cât în perioada menstruaţiei se modifică şi pH-ul în interiorul vaginului, ceea ce face posibilă dezvoltarea unui alt spectru de germeni. De altfel, în afară de tampoane, contribuie la creşterea riscului de TSS şi stazele menstruale, ca şi diafragmele contraceptive.
Semnele după care poate fi recunoscută boala sunt menţionate în prospectul ce însoţeşte fiecare cutie cu tampoane, numai că de obicei utilizatoarea îl aruncă la gunoi, necitit. Printre simptomele clasice se numără febra instantanee şi foarte ridicată, erupţiile cutanate, insuficienţa funcţională a diverselor organe, diareea, leşinul. Doris Scharrel subliniază însă că panica nu-şi are rostul: "Ar fi bine ca lumea să se informeze despre sindromul de şoc toxic, dar nimeni nu trebuie să se teamă într-atât încât să renunţe la utilizarea tampoanelor".
Numele "bolii tampoanelor" provine din SUA. Acolo a apărut un mare număr de cazuri de TSS, la finele anilor 70. La data respectivă, tampoanele se fabricau din materiale foarte absorbante, chiar şi din vâscoză sau fibre sintetice. În prezent, acestea nu se mai întrebuinţează, fiind înlocuite cu bumbac 100% sau, cel mult, combinat cu vâscoză.
Măsuri de precauţie
Lauren Wasser şi-a asumat, la rândul ei, misiunea de a trage public un semnal de alarmă. Ea participă la conferinţe, comunică prin internet cu alte victime ale bolii şi, mai nou, în ciuda infirmităţii, a reînceput să lucreze ca model. După depresia profundă, provocată de suferinţele prin care trecea şi de faptul că s-a văzut mutilată pe viaţă, a legat o strânsă prietenie cu fotografa Jennifer Rovero, iar şedinţele foto făcute împreună au devenit pentru ea un fel de terapie. Mai întâi şi-a arătat doar faţa, apoi şi proteza.
Noua ei încredere în sine n-a părăsit-o nici după a doua operaţie. La începutul lunii februarie, putea fi văzută pe contul de Instagram al prietenei sale: la spital, aşezată într-un şezlong, cu proteza în dreapta şi ciotul piciorului stâng bandajat. Curând va fi gata "să-i vină de hac", spunea ea râzând.
Sfaturi pentru femeile care utilizează tampoane
* Înainte de introducerea tamponului în vagin, spălaţi-vă pe mâini.
* Schimbaţi-l după patru până la şase ore, cel mult după opt, chiar şi în cursul nopţii. Recomandarea este importantă mai ales pentru adolescente, care îşi prelungesc uneori somnul până la prânz.
* Folosiţi măsuri normale, iar nu excesiv de mari, aşa cum procedează unele femei din comoditate. Fiindcă în momentul când s-a îmbibat suficient, tamponul începe să alunece şi astfel vă aminteşte să-l înlocuiţi.
* Nu trebuie schimbat nici prea devreme, căci de la un tampon uscat pot rămâne în vagin fibre care vor favoriza înmulţirea germenilor, transformându-se într-un focar de infecţie.