Când vor fi gata bucăţile Deva - Lugoj şi Sebeş - Turda, Sibiul, Alba Iulia şi Clujul vor avea şi ele acces spre Ungaria. Legate între ele cu Timişoara şi Aradul, vor constitui un nucleu dur, din perspectiva ofertei pentru investitorii români şi străini. Sunt şi loturi unde lucrările merg împotmolit, dar orizontul e clar: Ardealul se aliniază, din punctul de vedere al infrastructurii, la Occident. Nu mai vorbim de lucrările de modernizare la calea ferată, care, când vor fi şi ele gata, vor oferi o alternativă dinspre Braşov spre Europa...
Dacă în Transilvania lucrurile au - nu doar orizont, ci şi o realitate palpabilă, despre alte proiecte nu se poate spune acest lucru. Francezii cer de ani de zile o autostradă care să scoată mai rapid Daciile spre Occident, dar nu se întâmplă nimic în sud. Despre autostrada peste Valea Oltului, nu are rost să vorbim! Iar despre cum stau lucrurile în biata Moldovă, am avut ocazia să aflu vorbind cu oamenii veniţi de la Iaşi să ceară la Guvern începerea unor lucrări de infrastructură majoră în zonă. Din nefericire, perspectiva cea mai dureroasă pe care ne-o oferă anul centenarului este aceea a rupturii dintre regiunile istorice, o ruptură care are toate datele să se accentueze, dacă guvernanţii nu vor pune accent pe investiţii şi pe atragerea de fonduri europene pentru infrastructură.
"Camioanele încărcate greu trec Carpaţii. De aceea, ne concentrăm pe vestul ţării. Luăm în calcul pentru investiţii şi celelalte zone, însă nu avem drumuri. Această problemă generează o debalansare economică a ţării", explica, zilele acestea, Mihai Boldijar, reprezentantul "Bosch" în România, pentru "Ziarul Financiar". Un camion poate avea nevoie şi de trei zile şi jumătate pentru un drum dus-întors de la Piatra Neamţ la Arad, din cauza drumurilor aglomerate care traversează Carpaţii Orientali! Tocmai de aceea, cea mai recentă investiţie a firmei "Bosch", o fabrică de maşini de spălat, a fost plasată la Simeria, pe malul Mureşului, care a câştigat "finala" cu Făgăraşul, pentru că se află pe un nod de cale ferată electrificată (în Făgăraş se ajunge numai cu locomotive Diesel), iar cei 200 de kilometri în plus trebuie traversaţi pe un drum naţional, cu o singură bandă pe sens, pe când autostrada spre Vest va ajunge la Simeria în câţiva ani.
Aşa gândesc investitorii. Iar în timp ce investitorii gândesc aşa, guvernanţii nu gândesc deloc. O recunoaşte chiar comisarul european Corina Creţu, om al PSD-ului, care a ajuns să se roage de cei din guvern ca să-i poată ajuta cumva. "Din păcate, nu au fost transmise la Comisia Europeană proiecte majore de transport pentru Moldova. Aşteptăm şi suntem dispuşi să finanţăm, dar este decizia autorităţilor naţionale dacă vor depune aceste proiecte. Deocamdată, nu am primit proiecte majore pentru Moldova"...