Principalul rol al scoarţei, numită popular şi coajă, este acela de protejare a părţilor aeriene ale plantelor de agresiunea factorilor externi: frig, căldură, radiaţii solare etc. Se cunoaşte faptul că o plantă "jupuită" de scoarţă moare. O plantă zgâriată, lovită, muşcată, înţepată îşi revine datorită scoarţei, în principal conţinutului ei în tanin - un hemostatic natural de excepţie. Taninul este folosit adesea în medicină pentru oprirea diferitelor hemoragii ale mucoaselor, ale pielii sau ale vaselor capilare. Scoarţa este şi un depozit de materii de rezervă precum: alcaloizi, taninuri, amidon, uleiuri volatile, antracenozide şi altele.
Recoltarea şi uscarea scoarţei
Dacă recoltarea frunzelor, florilor, seminţelor sau fructelor se face eşalonat, începând de primăvara până toamna târziu, recoltarea scoarţelor se face numai primăvara, odată cu începerea circulaţiei sevei.
Cu ajutorul unui cuţit se fac incizii longitudinale în ramurile şi tulpinile în vârstă de 2-4 ani. Se scurtează scoarţa în fragmente de 10-20 cm, după care urmează procesul de uscare, aceasta putând fi naturală sau forţată. Uscarea naturală se face în şoproane, în podurile caselor, pe verande sau direct la soare, când condiţiile atmosferice permit acest lucru. În spaţiile de uscare trebuie să existe o ventilaţie suficientă pentru ca aerul să poată fi eliminat cu uşurinţă. Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiţii, există riscul ca scoarţa să mucegăiască.
Uscarea artificială grăbeşte procesul de uscare şi este de preferat în cazul în care umiditatea aerului este mai mare de 70% sau temperatura atmosferică sub 10°C. În gospodărie, uscarea artificială se face în cuptorul aragazului, la foc mic, cu uşa întredeschisă, sau într-un cuptor electric cu convecţie, când pot fi setate temperatura de 60-70°C şi timpul de uscare.
Prepararea remediilor din scoarţe
Pulberea
Mod de preparare: scoarţa bine uscată se macină foarte fin într-o râşniţă de măcinat cafeaua. Înainte de măcinare, scoarţa se poate usca la foc mic în cuptorul aragazului, cu uşa întredeschisă, sau la 100 de grade în cuptorul electric, timp de 20 de minute. Pulberea se administrează amestecată cu miere.
Decoctul
Mod de preparare: 2 linguri de scoarţă uscată şi mărunţită groscior se fierb la foc mic, timp de 15 minute, în 250 ml apă, într-un vas de preferinţă din inox sau emailat. La final se completează apa evaporată. Se filtrează fierbinte prin tifon sau vată medicinală umezită cu puţină apă. Se îndulceşte după gust, cu miere.
Nota farmacistului: în cazul decoctului de cruşin, se foloseşte o linguriţă de scoarţă de cruşin la 250 ml de apă.
Tinctura
Mod de preparare: 2 linguri de scoarţă uscată şi mărunţită groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se zilnic. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Vinul
Mod de preparare: 2 linguri de scoarţă uscată şi mărunţită groscior se amestecă cu 1 litru de vin roşu adus la fierbere. Se lasă în contact timp de 10 zile, agitându-se zilnic, apoi se filtrează printr-un material textil, fără stoarcerea reziduului. Se lasă la decantat 6 zile la frigider, separându-se partea limpede de reziduul depus pe fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se poate păstra şi 2 ani, dacă vinul este de bună calitate.
Siropul
Mod de preparare: 100 g de scoarţă uscată, groscior măcinată, se fierb împreună cu 500 ml de apă, timp de 15 minute. După răcire, se filtrează printr-un material textil. Fiertura obţinută se amestecă cu 500 g zahăr tos şi se ţine la foc mic până se dizolvă zahărul. Se fierbe câteva minute, se lasă apoi să se răcească şi când încă mai este călduţ se filtrează printr-un tifon dublu, pentru a îndepărta eventualele impurităţi. Termenul de valabilitate este de 6 luni de zile, dacă este ţinut la frigider.
Scoarţa de stejar (Quercus robur)
Intern
* Inapetenţă (lipsa poftei de mâncare)
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, înainte de fiecare masă.
* Vin: se administrează câte 30 ml, de 3 ori pe zi, înainte de fiecare masă.
* Sirop: se iau câte 2 linguri, de 3 ori pe zi, înainte de fiecare masă.
Nota farmacistului: se alege unul dintre cele trei remedii, nu se iau toate odată.
* Diaree
* Pulbere: se ia câte o jumătate de linguriţă, de 2 ori pe zi, înainte de masă.
* Decoct: se bea câte o cană de ceai, de 2 ori pe zi, după masă.
* Hemoragii uterine
* Decoct: se bea câte o cană de ceai, de 2 ori pe zi.
* Tinctură: se iau câte 50 de picături pe zi.
* Vin: se administrează câte 30 ml pe zi, după masă.
* Sirop: se iau câte 2 linguri pe zi.
Extern
* Afecţiunile mucoasei bucale însoţite de sângerări - se face gargară cu decoct de scoarţă de stejar.
* Hemoragii de natură venoasă, hemoroizi - se fac băi cu decoct din coajă de stejar. În boala hemoroidală, după această baie, Farmacia Faltis recomandă unguentele şi supozitoarele preparate în laboratorul farmaciei.
Scoarţa de dracilă (Berberis vulgaris)
Se recoltează şi se usucă scoarţa atât de pe tulpinile, cât şi de pe rădăcinile dracilei. Scoarţa conţine un alcaloid numit berberină, care-i conferă proprietăţi coleritice şi colagoge, hemostatice, febrifuge, diuretice, de stimulent respirator.
* Boli ale vezicii biliare (drenează bila), hemoragii interne ale aparatelor digestiv şi genito-urinar, boli însoţite de frisoane, insuficienţă renală (creşte debitul urinar), boli pulmonare (stimulează respiraţia), inapetenţă
* Decoct: se bea câte o cană de ceai pe zi, înainte de masă.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi.
* Vin: se administrează câte 30 ml, de 2 ori pe zi, după masă.
* Sirop: se iau câte 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Scoarţa de cruşin (Rhamnus frangula)
Scoarţa de cruşin conţine derivaţi antracenici, tanozide, mucilagii şi este cel mai folosit remediu natural pentru combaterea constipaţiei.
În funcţie de doză, preparatele din scoarţă de cruşin au acţiune laxativă, purgativă sau catartică (purgativ drastic).
Nota farmacistului: uscarea este absolut obligatorie, altfel decoctul obţinut din scoarţa proaspătă creează crampe intestinale şi vomismente.
* Constipaţie
* Ca laxativ - se bea o ceaşcă (50 ml) de decoct sau sirop.
* Ca purgativ - se bea o cană (250 ml) de decoct.
* Proprietăţile catartice se recomandă în diferite intoxicaţii alimentare, medicamentoase sau de diferite cauze. În acest scop se bea o cană de decoct la care se adaugă o lingură de sare amară.
Pentru a evita colicile abdominale provocate de ceaiul de cruşin, e bine să se folosească pentru constipaţie un ceai combinat din cruşin şi volbură.
Reţetă: se prepară întâi decoctul din scoarţă de cruşin după tehnica prezentată la începutul articolului, peste care se adaugă în final 2 linguriţe de volbură, se lasă la infuzat 30 de minute, după care se filtrează. Se bea îndulcit cu miere, câte o ceaşcă, seara, înainte de culcare.
Scoarţa de corn (Cornus mas)
Cornul este primul arbore care înfloreşte când zăpada încă nu s-a topit. Scoarţa cornului este bogată în taninuri, acid ascorbic şi flavone, având proprietăţi astringente, antidiareice, antihemoragice, febrifuge.
Intern
* Diaree estivală care nu este de natură infecţioasă, febră moderată în bolile virotice
* Decoct: se bea câte o ceaşcă de ceai, de 2 ori pe zi, după masă.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături pe zi.
* Vin: se administrează câte 30 ml pe zi.
* Sirop: se iau câte 2 linguri pe zi.
Extern
* Hemoragii provocate de tăieturi, zgârieturi - se pulverizează pe rană pulbere de scoarţă de corn.
Scoarţa de călin (Viburnum opulus)
Scoarţa de călin (cunoscut şi ca bulgărele de zăpadă) conţine viburnină, saligenol, taninuri şi cumarine.
* Tonic şi sedativ al sistemului nervos central (are proprietăţi terapeutice asemănătoare cu ale odoleanului)
* Pulbere: se ia câte un vârf de linguriţă, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se bea câte o ceşcuţă de ceai (30 ml), de 2 ori pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi.
* Vin: se administrează câte 30 ml, de 2 ori pe zi.
* Sirop: se iau câte 2 linguri, de 2 ori pe zi.
* Dismenoree, hemoragii uterine
* Decoct: se bea câte o ceaşcă de ceai, de 2 ori pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi.
Nota farmacistului: preparatele de călin se folosesc des împreună cu tinctura de creţişoară. Farmacia Faltis are pe stoc tinctură de creţişoară.
Scoarţa de salcie (Salix sp.)
Scoarţa de salcie este o bogată sursă de salicină, un glicozid al alcoolului salicilic identificat şi extras în 1827 de farmacistul francez H. Leroux. Din salicină s-a obţinut apoi aspirina (sau acidul acetilsalicilic). Putem spune fără teama de a greşi că salicina este străbunica naturală a as-pirinei.
Intern
* Boli ale aparatului cardiovascular (fluidizează sângele), febră moderată în bolile virotice, dureri (analgezic)
* Pulbere: se ia câte un vârf de linguriţă, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se bea câte o cană de ceai, de 2 ori pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi.
* Vin: se administrează câte 30 ml pe zi, după masă.
* Sirop: se iau câte 2 linguri pe zi, după masă.
* Boli ale aparatului respirator
Un ceai cu efecte terapeutice remarcabile se prepară din: scoarţă de salcie, flori de tei, flori de soc şi fructe de măceşe.
Mod de preparare: se face un decoct din 2 linguri de scoarţă de salcie la 200 ml apă, prin fierbere, timp de 15 minute. Se adaugă apoi 2 linguri de flori de tei şi 2 linguri de fructe de măceşe curăţate de seminţe. Se lasă la infuzat 20 de minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere. Se pot adăuga 10 picături de tinctură de china (această tinctură se găseşte la Farmacia Faltis). Se bea călduţ.
Extern
* Afecţiuni ORL (laringite, glosite, faringite, amigdalită) - se face gargară cu decoct neîndulcit de scoarţă de salcie. Tratamentul poate continua cu badijonaje sau colutorii preparate în Farmacia Faltis.
* Gripă, răceli, frisoane, degerături, pusee acute de reumatism - se fac băi cu scoarţă de salcie. Se prepară o fiertură din 100 grame scoarţă de salcie care se fierbe cu 2 litri de apă timp de 15 minute. Se adaugă un pumn de sare grunjoasă. Se fac băi călduţe la picioare cu această fiertură.
Dacă afecţiunile inflamatorii sunt cronice, tratamentul se poate continua cu Spirt de oase sau Benzofenil forte, preparate de Farmacia Faltis.
Scoarţa de liliac (Syringa vulgaris)
Scoarţa liliacului se recoltează după perioada înfloritului.
Intern
* Hepatoprotector în ciroză şi steatoză hepatică
Această acţiune se datorează syringinei, care are proprietăţi asemănătoare cu cele ale silimarinei din armurariu sau ale fitocomplexului din anghinare.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi, îndulcit după gust, cu zahăr sau miere. Acest ceai se recomandă şi celor care fac tratamente de sinteză perioade îndelungate, cunoscându-se faptul că toate medicamentele se metabolizează la nivelul celulei hepatice.
* Diaree
* Pulbere: se ia câte o jumătate de linguriţă, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o ceaşcă de ceai divers.
* Vin: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Boli parazitare interne
* Pulbere: se ia câte o jumătate de linguriţă, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se bea o cană de ceai pe zi.
* Tinctură: se ia câte o linguriţă pe zi, adăugată într-o cană de ceai divers.
* Vin: se administrează câte o ceaşcă pe zi, după masă.
* Siropul din scoarţă de liliac se recomandă copiilor, câte o lingură, seara.
Administrarea remediilor de mai sus se va face seara, înainte de culcare, timp de 3 zile. A patra zi se ia un purgativ (30 grame sulfat de sodiu sau sare amară).
* Hemoroizi sângerânzi
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Tratamentul se completează cu băi de şezut din liliac, unguente şi supozitoare pe care Farmacia Faltis le prepară frecvent.
Extern
* Tăieturi, zgârieturi - se fac tamponări cu tinctură din scoarţă de liliac.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com. Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei, http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.