Bolile cronice şi tratamentul lor naturist - Afecţiunile gastrointestinale

Cu reţelele sale nervoase, ce se întind de la cavitatea bucală până la anus, tractul digestiv este un sistem sensibil, cu func­ţii complexe, care reacţionează atât la procesele psihosomatice, cât şi la tulburări metabolice masi­ve şi la infecţii. Frecvente şi nu tocmai uşor de tratat sunt inflamaţiile esofagului (boala de reflux, manifestată prin arsuri gastrice) şi sindromul colo­nului iritabil, care provoacă dureri abdominale şi probleme digestive ca diareea, constipaţia şi balo­nările, fără ca la colonoscopie să se observe ano­ma­lii în aspectul intestinului.

Ce terapii utilizează medicina clasică

La ulcere gastrice şi inflamaţii grave ale eso­fagului au dat rezultate bune administrarea de blo­canţi ai acidului gastric (inhibitori ai pompei de protoni) şi tratamentul cu antibiotice, pentru bac­teria Helicobacter pylori, cantonată în stomac. Me­dicii germani avertizează, totuşi, că pretutindeni în lume inhibitorii secreţiei gastrice se numără în prezent printre medicamentele prescrise prea des şi pe perioade prea lungi, deşi avem motive să pre­supunem că, în peste jumătate din cazuri, utilizarea lor nu se justifică. Aceasta nu este o problemă lipsită de însemnătate, deoarece studiile realizate în ultima vreme au arătat că asemenea tratamente, urmate pe termen lung, duc la creşterea semnifi­cativă a unor riscuri: de la demenţă şi afecţiuni cardiovasculare, până la osteoporoză. Nu arareori, ele provoacă şi o carenţă de vitamină B12, care la rândul ei se poate solda cu apariţia unei neuropatii. Totodată, se diminuează senzaţia de saţietate şi se pot declanşa crampe abdominale, greţuri şi diaree. O altă consecinţă negativă a blocării secreţiei gas­trice este şi faptul că astfel se creează condiţii pen­tru dezvoltarea în tractul digestiv a unor bacterii ne­dorite, care pot afecta structura florei intestinale. Pentru toate motivele prezentate mai sus, prepara­tele de acest tip n-ar trebui administrate pe o perioadă mai lungă decât este strict necesar.
Numeroşi pacienţi sunt diagnosticaţi cu hernie hiatală - ceea ce înseamnă că muşchiul circular de la capătul inferior al esofagului nu mai închide corect orificiul de comunicare dintre esofag şi stomac. Însă acest diagnostic se pune adesea fără ca persoanele respective să sufere neapărat de un reflux, adică de neplăcerile trecerii sucurilor gas­trice din stomac în esofag. De aceea, ele n-ar trebui să-şi formeze convingerea că sunt bolnave incura­bil. Această aşa-numită "hernie" este cauzată, prin­tre altele, de surplusul de greutate corporală, stres şi sedentarism, prin urmare, ea poate regresa.
Sindromul de colon irita­bil afectează până la 15% din populaţia Europei. Cauza nu se cunoaşte cu exactitate. Un anumit rol îl joacă, cu sigu­ranţă, stresul şi suprasoli­ci­tarea, probabil şi bacteriile din tubul digestiv. Până în clipa de faţă, medicina alo­pată nu dis­pune de terapii efi­ciente pen­tru com­baterea sindromului de colon iritabil, în afară de o die­tă numită FODMAP. Ea constă în eliminarea consecventă din alimentaţie a unor tipuri de glu­cide (şi anume: oligoza­ha­ride, dizaharide, monoza­ha­ride şi polioli), care fer­men­tează şi provoacă balo­nări. Du­pă o perioadă de pauză ce permite intestinului să se calmeze, aceste glucide sunt rein­troduse treptat.

Ce terapii utilizează medicina alternativă

La afecţiunile gastrointestinale, este foarte in­dicată includerea în tratament a metodelor com­ple­mentare. Principalul domeniu de acţiune ar fi aici fitoterapia, susţinută însă şi de alte modalităţi tera­peu­tice, ca: administrarea de probiotice, o ali­men­taţie adecvată, precum şi procedurile folo­site de medicina mind-body, care studiază inter­ac­ţiunile dintre starea clinică soma­tică şi starea psi­hică a pa­cienţilor. Pe lângă afecţiu­nile intestinale in­flamatorii specifice, cum sunt colita ulcero-he­mo­ragică şi boala Crohn, răspund bine la tratamen­tele naturale în special sindromul colonu­lui iritabil şi inflamaţiile mai puţin grave ale sto­macului şi esofagului.

Cele mai eficiente terapii pentru suferinţele gastrice şi intestinale

La sindromul de colon iritabil:
* Fitoterapia - Contra dure­rilor şi a spasmelor sunt de mare folos capsulele cu ulei de mentă, in­fuzia de roiniţă sau extractul de anghinare. Cea­iurile de fenicul, anason şi chimen (eventual între­buinţate şi sub formă de com­prese ori frecţii) ame­liorează ba­lonările. La diaree, vă poate ajuta smir­na, iar la constipaţie, tărâţele de psyllium şi apele minerale care conţin sulfaţi. Curcuma este un remediu util pentru toate ne­plăcerile enumerate mai sus.
* Probioticele - Acţiunea benefică a prepa­ratelor cu culturi bacteriene vii a fost atestată de o serie de studii preliminare. Se re­comandă mai ales cele verificate în timp şi deja devenite "clasice": lactobacilii, bacteriile bifidus, escheri­chia coli nissle, ente­ro­coccus faecalis - şi, nu în ultimul rând, borşul.
* Medicina mind-body - Cercetătorii au constatat că tehnicile de rela­xare, ca de pildă meditaţia, yoga, exerciţiile de respi­raţie şi antrenamentul autogen, produc efecte vizibile în cazurile de colon iritabil.
* Alimentaţia - Terapeu­ţii obţin reacţii pozitive, uneori de-a dreptul surprinzătoare, la pacienţii care consimt să adop­te o alimentaţie bazată pe vegetale şi graminee, însă aici va trebui să veri­ficaţi dacă sistemul dvs. digestiv tolerează crudităţile. S-au înregistrat suc­cese şi cu dieta FODMAP, care presupune evitarea anu­mitor grupe de alimente, de exemplu leguminoasele, cru­ciferele, fructele cu conţinut ridicat de fructoză, îndulcitorii şi aditivii alimentari, alcoolul, produsele de pani­ficaţie din făină de grâu şi multe dintre lactate.
Pacienţilor cu colon iritabil li se recomandă mai întâi reducerea consumului de fructoză, iar apoi eliminarea pe o perioadă deter­minată a produselor preparate din făină de grâu sau doar a glutenului. Dacă după două săptămâni se observă o ameliorare importantă, balonările şi durerile scăzând în inten­sitate, se concluzionează că există, într-adevăr, o intoleranţă la gluten, res­pectiv la grâu, deci va fi nece­sar să se renunţe la ele în con­tinuare. Însă după câteva săp­tămâni, glutenul poate fi testat din nou, deoarece este posibil ca unele per­soane să aibă nu­mai o sensibilitate temporară la el, determinată de stres, de o infecţie care le-a fragi­lizat organismul, de un tratament cu antibiotice sau un consum mai mare de alcool.
Diareea poate fi com­bătută cu argilă medici­nală, cărbune activ, afine ori sucul proaspăt stors din ele.
* Acupunctura - Cu această metodă se poate realiza o ameliorare considerabilă a tuturor simptomelor sindromului de colon iritabil.
* Încălzirea zonei - Meca­nismul prin care acţionează hiper­termia nu a fost încă elucidat pe de­plin de oamenii de ştiinţă, însă căl­dura pare să calmeze sistemul neu­ro­vegetativ de la nivelul tractului digestiv, ea fiind aşadar benefică pentru pacienţii cu colon iritabil (se aplică comprese calde pe zonele dureroase).

La arsuri şi reflux gastroesofagian:
* Principiile amare - Extractele de muşeţel şi de limbişoară (Iberis semperflorens) stimulează "propulsia", adică transportarea mai departe, în intestin, a hranei digerate în stomac. Totodată, ele ajută digestia prin activarea colecistului. Există şi preparate care combină extractul de bază cu alte plante medicinale, ce au rolul de a proteja mucoa­sele.
* Mucilagiile din seminţe de in - Cal­mează mucoasa iritată.
* Argila - Neutralizează aciditatea gastrică.
* Renunţarea la ceai de mentă, cafea şi alcool - Explicaţia: ele favorizează refluxul. Luaţi masa de seară mai devreme şi dormiţi cu trunchiul puţin ridicat de la orizontală. Există şi perne de forma unui plan înclinat, confecţionate din burete, care vă ajută să menţineţi această poziţie în pat, în tot timpul somnului.