- Aproape două miliarde de oameni din populaţia globului sunt, la ora actuală, supraponderali. Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că obezitatea a devenit una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică şi cea mai frecventă boală de nutriţie, o adevărată "epidemie mondială". Când este apreciat un om drept obez?
- Se consideră obezitate orice depăşire cu 10 kg faţă de greutatea normală, raportată la înălţime, şi se notează în 5 grupe: gradul I - cu exces în greutate de 10-15 kg; gradul II - cu exces în greutate de 20-25 kg; gradul III - cu exces de 30-50 kg; gradul IV - obezitate monstruoasă, cu exces de peste 60-70 kg; gradul V - obezitate colosală, care ajunge la 200-400 kg.
- Care sunt cauzele obezităţii?
- Se consideră că în 90% dintre cazuri obezitatea este produsă de aportul nutritiv excesiv, suprapus pe o lipsă de mişcare, într-o viaţă voit sau obligat sedentară. Supraalimentaţia şi sedentarismul se înlănţuie în cerc vicios: prin îngrăşare, obezii devin tot mai greoi şi îşi reduc activitatea fizică, iar sedentarismul scade mult consumul de energie, ceea ce amplifică starea de obezitate.
- Tendinţa către obezitate poate fi înnăscută?
- Trebuie să admitem că există o predispoziţie la obezitate comună mai multor membri ai aceleeaşi familii. Sunt importante şi modificările în activitatea glandelor endocrine: tiroidă, suprarenale şi genitale. Se întâmplă ca unele persoane obeze, mai ales femei, să exagereze rolul glandelor endocrine, pe care le consideră unice responsabile ale situaţiei. Ele se resemnează în faţa cântarului, continuă să mănânce fără măsură şi nu acceptă că tulburările endocrine încep după supraalimentaţie. Este suficientă o depăşire a raţiei alimentare cu numai 200 calorii pe zi, pe o durată mai lungă, pentru ca persoana respectivă să adauge în greutate circa 10 kg într-un an, îngrăşându-se pe nesimţite. Chiar şi diversitatea felurilor de mâncare stimulează pofta de mâncare, în timp ce meniurile monotone taie pofta de a mânca. La intelectuali, obezitatea este cauzată tot de o alimentaţie dezechilibrată; aceştia sar peste micul dejun, înlocuit doar cu o cafea, iar în cursul zilei, mănâncă la ore neregulate, cu excese seara.
Chiar şi medicaţia cu unele substanţe de sinteză chimică poate fi o cauză a obezităţii. În prezent sunt cunoscute circa 300 medicamente de sinteză (psihotrope, antidepresive, neuroleptice, anticoncepţionale, antihistaminice, somnifere), susceptibile de a provoca o creştere în greutate, prin intensificarea acumulării de lipide, reţinerea apei în ţesuturi sau mărirea apetitului.
Un rol foarte important în declanşarea şi menţinerea obezităţii îl are sedentarismul, numit de englezi "epidemia silenţioasă". Preocupările cotidiene nu mai lasă timp pentru activitate fizică, mers pe jos, sporturi, care ar putea cheltui o parte din rezervele energetice. S-a constatat că persoanele cu muncă sedentară mai mult de 6 ore pe zi prezintă un risc ridicat de obezitate, complicată cu diabet, cancer colorectal şi o rată sporită a mortalităţii.
Unele cauze ale obezităţii sunt legate de stilul nesănătos de viaţă, cauzat de unele obiceiuri alimentare neadecvate, moştenite sau dobândite, bazate pe mecanisme de tip reflex condiţionat, cu abuzuri de glucide şi lipide (la persoanele gurmande), pe substrat de sedentarism, cu consum caloric prea redus.
La declanşarea obezităţii mai contribuie anumiţi factori psihici (traume sentimentale, depresie psihică, insatisfacţii în viaţă şi în munca profesională), dar şi poluarea mediului din oraşe, provocată de gazele toxice emanate de fabrici şi automobile.
- Cum putem aprecia care este greutatea care ne asigură sănătatea?
- Este absolut necesară cântărirea periodică şi urmărirea abaterilor survenite faţă de greutatea normală. Au fost elaborate mai multe formule de calcul al obezităţii, cel mai larg utilizat este indicele de masă corporală (IMC), care se obţine prin împărţirea greutăţii corporale (în kg) la pătratul înălţimii (în metri). În funcţie de valorile obţinute se stabileşte gradul de îngrăşare:
IMC sub 19 = subponderal; între 19-25 = greutate normală; între 26-29 = supraponderal; între 30-35 = obezitate I; între 36-39 = obezitate II; peste 40 = obezitate foarte mare.
Exemplu de calcul: la greutatea de 80 kg şi înălţimea de 1,65 m
IMC = 80:1,652 = 80:2,72 = 29,4 (supraponderal). Ca atare, indicele optim al masei corporale trebuie să se încadreze între valorile de 18,5 şi 25,5, atât la bărbaţi cât şi la femei.
Are importanţă şi indicele abdominal (IA), ca raport obţinut prin împărţirea circumferinţei taliei (cm) la înălţime (cm). Circumferinţa taliei să nu depăşească 102 cm (la bărbaţi) şi 88 cm (la femei) iar indicele abdominal să fie sub 0,5. La depăşirea acestor valori, grăsimea abdominală se aşază între organe şi măreşte riscul deteriorării vaselor sanguine şi riscul de deces. Acumularea de grăsime la nivelul abdomenului (burtica) şi la nivelul şoldurilor dezechilibrează metabolismul lipidelor şi al glucidelor, cu evoluţie spre colesterol şi glicemie ridicată. Raportul dintre talie şi şolduri trebuie să fie mai mic de 0,85 la femei şi 0,95 la bărbaţi.
- Care sunt primele complicaţii ale obezităţii? Cum se modifică starea de sănătate când kilogramele se adună?
- Localizarea depozitelor de grăsimi variază după vârstă, sex, diferiţi factori endocrini şi natura activităţii zilnice. Astfel, la femei, depunerile se fac mai mult sub bărbie, pe ceafă, fese, coapse şi în partea inferioară a abdomenului (tipul Rubens), în timp ce la bărbaţi, se depun pe piept şi pe abdomen (tipul Falstaff). Între pliurile de pe abdomen, tegumentele se pot infecta, dând afecţiuni dermatologice (intertrigo, piodermite). În multe cazuri, depunerile de grăsime se fac şi pe diferite organe interne (ficat, inimă, rinichi, splină, muşchi) care îşi modifică forma, funcţiile şi vitalitatea.
Simptomele frecvente ale obezităţii sunt lipsa de energie, oboseală cu dispnee (gâfâială), imobilitate, mers lent şi legănat (cu risc de accident de circulaţie), sforăit şi apnee în timpul somnului, dureri articulare (genunchi, şolduri, glezne, umeri), spondiloză, cifoză dorsală, umflarea picioarelor, apariţia de varice pe membrele inferioare din cauza presiunii exercitate de greutatea excesivă. Obezul suportă greu căldurile, transpiră intens, are seboree, o imunitate redusă şi o stare de indispoziţie generală, adesea cu reacţii de nervozitate, insomnii, depresie psihică, anxietate, dureri de cap, tendinţă de izolare, drogare, îmbătrânire prematură. Se pierde randamentul intelectual şi capacitatea de efort fizic.
Prin alternanţa între perioadele de îngrăşare şi cele de slăbire, asemenea unor mişcări de flux şi reflux, apare pericolul instalării unor afecţiuni cardiovasculare: hipertensiune arterială (frecventă la peste 50% din obezi), hemoragii cerebrale, cardiopatie ischemică, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă congestivă, blocarea lucrului mecanic al inimii, palpitaţii. La nivelul vaselor sanguine apare creşterea colesterolului "rău" (LDL) cu depunerea de ateroame în interiorul vaselor sanguine, ducând la ateroscleroză coronariană (instalată cu 10 ani mai devreme decât normal), accidente vasculare cerebrale, edeme cardiace, risc de arterită, flebite, tromboze, embolii, ulcere varicoase, toate greu vindecabile.
Alte afecţiuni constatate la persoanele obeze sunt: declanşarea diabetului zaharat tip II, din cauza unei capacităţi reduse de metabolizare a glucidelor. S-a stabilit că 80% dintre bărbaţii obezi (IMC peste 40) sunt bolnavi de diabet, în timp ce la femeile obeze, incidenţa diabetului este de 35%. Apar complicaţii hepatobiliare: steatoză hepatică (infiltraţie grasă a ficatului), insuficienţă hepatică, ciroză, colecistită, dischinezie şi litiază biliară, cu formare de calculi cu consistenţă colesterolică, pancreatită. Respiraţia devine greoaie, cu hipoventilaţie pulmonară şi favorizează afecţiunile inflamatorii ale căilor respiratorii (bronşită, emfizem, pneumonie, crize astmatiforme).
Creşterea aportului energetic influenţează nivelul estrogenilor şi măreşte riscul apariţiei tumorilor, în special în zona mamară (cancerul de sân, ovarian, endometrial), dar şi colorectal şi al ovarelor polichistice. Pot să apară nefrite, tulburări menstruale, infertilitate, impotenţă sexuală, constipaţie cronică, scleroză cardio-renală, gută, hemoroizi, dureri articulare (gonartroze, reumatism degenerativ, spondiloză, gută), boli ginecologice şi dermatologice (eczeme, seboree), tulburări psihologice, reducerea randamentului în activităţile fizice şi intelectuale şi îmbătrânirea prematură.
Cea mai alarmantă este relaţia dintre obezitate şi riscul de deces. Durata de viaţă a obezilor se scurtează cu 12-15 ani, în funcţie de surplusul ponderal, fapt constatat îndeosebi la bărbaţii cu grăsime în zona abdominală şi la femeile vârstnice, care nu fac mişcare pentru consumul energetic necesar. În plus, bărbaţii obezi pot avea o moarte subită, din cauza creşterii debitului cardiac şi a instalării aritmiilor ventriculare. Aceasta justifică binecunoscutul dicton popular: "Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viaţa este mai scurtă".
- Preparatele din plante au avantajul că nu prezintă efecte secundare, stimulează metabolismul fără să-l dezechilibreze şi scad pofta de mâncare. Sunt recomandate plante cu proprietăţi diuretice, depurative, detoxifiante, laxative, carminative, coleretice, sudorifice, diaforetice sau cu efecte de diminuare a poftei de mâncare, de stimulare a digestiei şi de degradare a grăsimilor prin arderi metabolice.
Pentru uz intern, de mare ajutor sunt: infuzia din urzică vie (Urtica dioica) care reduce pofta de mâncare, curăţă toxinele din sânge şi asigură necesarul de vitamine (C, E) şi minerale (Ca, Mg, Fe, Si, K) care menţin sănătatea muşchilor şi a oaselor; ceaiul verde (Camellia sinensis) cu acţiune în slăbire, datorită conţinutului în antioxidanţi, polifenoli şi teină ce ajută la arderea grăsimilor şi a caloriilor; infuzia din flori de soc (Sambucus nigra) diuretică, uşor laxativă, elimină toxinele şi apa reţinută în ţesuturi, printr-o transpiraţie intensă; decoctul din frunze, muguri sau scoarţă de mesteacăn (Betula verrucosa, pendula, alba) cu efecte depurative.
Reţeta complexă a autorului
Se prepară infuzie din 2 linguriţe amestec din flori de soc, frunze de mesteacăn, păpădie, urzică vie şi ceai verde, creţişoară, cicoare, salvie şi coada-calului, fructe de fenicul, la 200 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi.
Observaţie: aceste tratamente naturiste nu se recomandă la copiii sub 12 ani, la femei gravide şi mame care alăptează.
De ajutor sunt şi tratamentele externe, sub forma compreselor şi a masajelor locale, de lungă durată, cu decoct sau tinctură de iederă, în amestec cu flori de muşeţel. La fel, frecţiile pe suprafeţele adipoase cu ulei din şovârv sau iederă; cataplasmele calde cu flori de creţişoară sau frunze de viţă-de-vie; băile de şezut sau de mâini şi picioare cu amestec de cimbrişor, iederă, creţuşcă, rostopască, coada-calului, salvie sau rozmarin.
Apiterapia a constituit un vechi remediu împotriva obezităţii. Se recomandă consumul zilnic a 2 linguriţe miere de albine şi polen, fără a le combina cu un alt aliment.
- Înţelegem că regimul alimentar este pârghia principală de prevenire şi combatere a tendinţei de îngrăşare. Există şi alte secrete, trucuri care ar putea fi de folos?
- Dietele pentru slăbire nu trebuie să fie "radicale", să nu ducă la înfometări greu de suportat care, imediat după întrerupere, pot reface kilogramele pierdute. Se impune un regim moderat şi constant, menţinut atât în perioada de slăbire, cât şi ulterior, corelat cu efortul fizic şi intelectual desfăşurat. Se începe cu reducerea în trepte a necesarului teoretic de calorii, până se ajunge la un plafon constant de 1200-1400 kcal/zi. Această dietă va asigura o scădere ponderală graduală de 1-2 kg/săptămână. Totodată, astfel scade şi riscul unor îmbolnăviri. De exemplu, scade cu 55% riscul cancerului mamar la femei care nu au avut nicio sarcină şi cu 76% la femei care au avut cel puţin o sarcină.
- Există un model de meniu zilnic, potrivit pentru combaterea obezităţii? Ce şi cum să mâncăm?
- Dimineaţa, beţi un pahar cu apă plată în care puneţi câteva picături de zeamă de lămâie. Se ştie că vitamina C din lămâie ridică nivelul adrenalinei şi activează metabolismul ce va scoate din rezerve tot mai multe grăsimi. Beţi cafeaua neîndulcită (eventual cu zaharină). Înainte de micul dejun şi de masa de prânz, beţi suc din citrice (1 lămâie + 1 portocală + 2 linguriţe miere la 300 ml apă plată) sau zeamă de varză, luată pe nemâncate, pentru a asigura un scaun sigur, în caz de constipaţii cronice.
* La micul dejun alegeţi lapte degresat, iaurt, pâine prăjită, caş, omletă preparată la aburi, un ou fiert cu muştar, brânză de vaci cu ardei gras, cafea cu lapte.
* La masa de prânz sunt recomandate supa de roşii, de zarzavat cu fidea, supa din carne de pasăre, ciorba de legume, rasolul sau grătarul din carne de pui cu salată asortată de crudităţi (lăptucă, tomate, ardei gras, ceapă, varză, ridichi), pilaf cu spanac, ardei umpluţi, peşte fiert, colţunaşi cu brânză de vaci. Cu rol de a produce saţietatea şi de a reduce pofta de mâncare, se beau sucuri proaspete din legume.
* La masa de seară pot fi consumate brânză de vaci cu mămăligă, perişoare din carne slabă, sote de fasole verde, pilaf cu carne slabă de pasăre, orez cu lapte, iaurt, compot de fructe. În general, recomandăm pâinea intermediară sau graham (bogate în fibre alimentare) şi preparatele culinare cât mai simple, fără sosuri suculente, fără tocături şi adaosuri gustative care pot provoca apetitul.
* La desert, se vor consuma compoturi fără zahăr şi fructe proaspete, bogate în celuloză şi cu conţinut glucidic sub 10% (cireşe, vişine, caise, piersici, mere, gutui, lămâi, portocale, coacăze, căpşuni, fragi, zmeură). În obezitatea avansată, se recomandă consumul zilnic a 1,5-2 litri de apă de izvor sau plată, ceaiuri, sucuri şi cure prelungite de legume (tomate, ardei, varză, pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, ridichi, ceapă, usturoi, fasole verde) şi fructe (mere, cireşe, vişine, piersici, caise, pepene verde, coacăze, fragi, agrişe, afine) care ajută la eliminarea surplusului ponderal.
Este important să respectaţi un orar regulat de mâncare, cu 3 mese pe zi, folosind multe legume şi fructe cu conţinut energetic redus, dar cu volum sporit; eliminaţi gustările dintre mesele principale; începeţi fiecare masă cu un aliment cu volum mare (salate, borşuri) care satisfac rapid foamea; evitaţi mâncatul în grabă, stil "fast-food", pe stradă sau la birou; nu beţi lichide în timpul mesei, nu vă suprasaturaţi şi nu faceţi alte activităţi în timpul mesei (urmărirea programelor TV, citirea ziarelor, redactarea de lucrări); asiguraţi-vă un regim normal de somn, întrucât insomniile modifică secreţiile hormonale, favorizând depunerile de grăsimi.
- Putem face şi o listă cu alimente care măresc tendinţa de îngrăşare?
- Alimentele care măresc riscul obezităţii, dar şi apariţia cancerelor şi dislipidemiilor (ateroscleroză, accidente vasculare, infarct de miocard, moarte subită) sunt următoarele: carnea grasă (vită, porc, oaie, raţă, gâscă), grăsimile animale (untură, slănină, jumări, unt), afumăturile, mezelurile grase şi sărate, cârnaţii, tocăturile, sarmalele, conservele de carne şi peşte, organele (creier, rinichi, uger, momiţe, icre), supele grase de porc şi de oase, adaosul de rântaş, smântână, ouă şi sosuri grase, laptele integral, brânzeturile grase şi sărate (caşcaval, şvaiţer), smântâna, frişca îndulcită, ouăle cu maioneză, omleta şi preparatele cu jumări (valoare energetică de 220 calorii%, comparativ cu un ou fiert care are doar 80 calorii%), sarea, măslinele sărate, murăturile, pâinea albă, pastele făinoase şi produsele de patiserie, siropurile şi băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, ciocolata, ceaiul negru, băuturile alcoolice, care stimulează pofta de mâncare şi reduc mobilizarea grăsimilor din depozite. Cu restricţii cantitative, se pot consuma grăsimile vegetale, carnea albă (pui, găină, curcan), albuşul de ou, pâinea integrală, mămăliga, cartofii, pastele făinoase, porumbul fiert, prunele, perele, strugurii.
Se cunosc şi reţete speciale şi cure de durată în care se consumă zilnic un anumit produs: mere (1 kg), struguri (1-2 kg), cireşe şi vişine, tomate (250 ml suc), ţelină (100 ml suc înainte de masă), varză crudă.
- Ca să slăbeşti, pe lângă un regim alimentar adecvat, mai e nevoie şi de mişcare. Ce recomandări aveţi în acest sens?
- Ţinând seamă de tendinţa spre sedentarism a persoanelor supraponderale, se recomandă activităţi fizice moderate, practicate zilnic în mod sistematic. De mare utilitate va fi mersul pe jos în pas vioi (4-6 km/zi) sau cu bicicleta (10-15 km) înainte de mese, alergări (în ritm de 8 km/oră), în zone pline de vegetaţie, păduri şi chiar în apa mării. Nu pot fi neglijate exerciţiile de gimnastică respiratorie, abdominale şi articulare, în fiecare dimineaţă (cu rolul de a păstra tonusul muscular şi de a favoriza arderea grăsimilor). Alte metode de succes sunt: băi calde, la 40°C (timp de 30 minute), băi carbogazoase, băi de aburi, duşuri scoţiene alternative (15-30 minute), comprese calde săptămânale cu sare de Bălţăteşti, saună şi masaje locale energice cu o mănuşă aspră, care intensifică procesele de ardere, măresc consumul energetic şi dezvoltă musculatura. Se indică urcarea şi coborârea scărilor, grădinăritul.
Prin respectarea normelor de alimentaţie şi de viaţă şi prin utilizarea permanentă a reţetelor fitoterapeutice, persoanele supraponderale au posibilitatea combaterii raţionale a obezităţii şi celulitei, realizând, în acelaşi timp, o îmbunătăţire a capacităţii de muncă fizică şi intelectuală şi o prelungire a vieţii active şi productive. Totodată, se reduce, în mod sistematic, riscul instalării aterosclerozei şi a unor complicaţii cardiace (infarct miocardic, angină pectorală, cardiopatie ischemică) şi vasculare (congestii cerebrale, apoplexie, paralizie).
De la un corp obez, greoi şi suferind, se poate ajunge la o siluetă armonios proporţionată, într-un organism sănătos, frumos, plin de viaţă şi eliberat de stres şi depresii.
Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iaşi, tel. 0232/40.74.68
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
