Prof. univ. dr. CONSTANTIN MILICĂ - "Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viața este mai scurtă"

Otilia Teposu
Boala fără microbi - OBEZITATEA

- Aproape două miliarde de oameni din popu­lația globului sunt, la ora actuală, supra­pon­derali. Organizația Mondială a Sănă­tății arată că obezi­ta­tea a devenit una din­tre cele mai serioase proble­me de sănătate publică și cea mai frec­ven­tă boală de nutriție, o adevărată "epi­de­mie mondia­lă". Când este apreciat un om drept obez?

- Se consideră obezitate orice depășire cu 10 kg față de greutatea normală, rapor­tată la înălțime, și se notează în 5 grupe: gradul I - cu exces în greutate de 10-15 kg; gradul II - cu exces în greutate de 20-25 kg; gradul III - cu exces de 30-50 kg; gradul IV - obezitate monstruoasă, cu ex­ces de peste 60-70 kg; gradul V - obezi­tate colosală, care ajunge la 200-400 kg.

- Care sunt cauzele obezității?

- Se consideră că în 90% dintre cazuri obezitatea este produsă de aportul nutritiv excesiv, supra­pus pe o lipsă de mișcare, într-o viață voit sau obligat sedentară. Su­praalimentația și sedentarismul se înlăn­țuie în cerc vicios: prin îngrășare, obezii devin tot mai greoi și își reduc activitatea fizică, iar seden­taris­mul scade mult con­sumul de energie, ceea ce amplifică starea de obe­zitate.

- Tendința către obezitate poate fi în­născută?

- Trebuie să admitem că există o pre­dis­poziție la obezitate comună mai mul­tor membri ai aceleeași familii. Sunt im­por­tante și modificările în activitatea glan­delor endocrine: tiroidă, suprare­nale și ge­nitale. Se întâmplă ca unele per­soane obe­ze, mai ales femei, să exagereze rolul glan­delor endocrine, pe care le con­sideră unice responsabile ale situației. Ele se resem­nează în fața cântarului, con­tinuă să mă­nân­ce fără măsură și nu ac­ceptă că tul­bu­ră­rile endocrine încep după supraali­mentație. Este su­ficientă o depă­șire a rației alimentare cu nu­mai 200 ca­lorii pe zi, pe o durată mai lungă, pentru ca per­soa­na res­pectivă să adauge în greutate circa 10 kg într-un an, îngră­șându-se pe nesimțite. Chiar și di­ver­sitatea felurilor de mâncare stimulează pofta de mâncare, în timp ce meniurile monotone taie pofta de a mân­ca. La intelectuali, obezitatea este cauzată tot de o ali­mentație dezechilibrată; aceștia sar peste micul de­jun, înlocuit doar cu o cafea, iar în cursul zilei, mă­nâncă la ore neregulate, cu excese seara.
Chiar și medicația cu unele substanțe de sinteză chimică poate fi o cauză a obezității. În prezent sunt cunoscute circa 300 medicamente de sinteză (psi­hotrope, antidepresive, neuroleptice, anticon­cepțio­nale, antihistaminice, somnifere), susceptibile de a provoca o creștere în greutate, prin intensificarea acu­mulării de lipide, reținerea apei în țesuturi sau mărirea apetitului.
Un rol foarte important în declanșarea și men­ținerea obezității îl are sedentarismul, numit de en­glezi "epidemia silențioasă". Preocupările cotidiene nu mai lasă timp pentru activitate fizică, mers pe jos, sporturi, care ar putea cheltui o parte din rezer­vele energetice. S-a constatat că persoanele cu mun­că sedentară mai mult de 6 ore pe zi prezintă un risc ridicat de obezitate, complicată cu diabet, cancer colorectal și o rată sporită a mortalității.
Unele cauze ale obezității sunt legate de stilul nesănătos de viață, cauzat de unele obiceiuri ali­mentare neadecvate, moștenite sau dobândite, ba­zate pe me­ca­nisme de tip reflex con­diționat, cu abu­zuri de glu­cide și li­pide (la persoa­ne­le gur­man­de), pe sub­strat de seden­tarism, cu con­sum ca­lo­ric prea redus.
La declanșarea obe­zi­tă­ții mai contribuie anu­miți factori psihici (trau­me sentimentale, de­presie psi­hică, insatis­facții în viață și în munca profe­sională), dar și po­luarea mediului din ora­șe, pro­vocată de ga­zele toxice emanate de fabrici și automobile.

- Cum putem apre­cia care este greutatea care ne asigură sănă­tatea?

- Este absolut nece­sa­ră cântărirea periodică și urmărirea abaterilor sur­venite față de greutatea normală. Au fost ela­borate mai multe formule de calcul al obezității, cel mai larg utilizat este indicele de masă corporală (IMC), care se obține prin îm­părțirea greutății cor­porale (în kg) la pătratul înăl­țimii (în metri). În funcție de valorile obținute se stabilește gradul de îngrășare:
IMC sub 19 = subponderal; între 19-25 = greu­tate normală; între 26-29 = supraponderal; între 30-35 = obezitate I; între 36-39 = obezitate II; peste 40 = obezitate foarte mare.
Exemplu de calcul: la greutatea de 80 kg și înăl­țimea de 1,65 m
IMC = 80:1,652 = 80:2,72 = 29,4 (supra­pon­deral). Ca atare, indicele optim al masei corpo­rale trebuie să se încadreze între valorile de 18,5 și 25,5, atât la bărbați cât și la femei.
Are importanță și indicele abdominal (IA), ca raport obținut prin împărțirea circumferinței taliei (cm) la înălțime (cm). Circumferința taliei să nu depășească 102 cm (la bărbați) și 88 cm (la femei) iar indicele abdominal să fie sub 0,5. La depășirea acestor valori, grăsimea abdominală se așază între organe și mărește riscul deteriorării vaselor sangui­ne și riscul de deces. Acumularea de grăsime la ni­ve­lul abdomenului (burtica) și la nivelul șoldurilor dezechilibrează metabolismul lipidelor și al glu­cidelor, cu evoluție spre colesterol și glicemie ridi­cată. Raportul dintre talie și șolduri trebuie să fie mai mic de 0,85 la femei și 0,95 la bărbați.

- Care sunt primele complicații ale obezității? Cum se modifică starea de sănătate când kilo­gramele se adună?

- Localizarea depozitelor de grăsimi variază după vârstă, sex, diferiți factori endocrini și natura activității zilnice. Astfel, la femei, depunerile se fac mai mult sub bărbie, pe ceafă, fese, coapse și în partea inferioară a abdomenului (tipul Rubens), în timp ce la bărbați, se depun pe piept și pe abdomen (tipul Falstaff). Între pliurile de pe abdomen, tegu­mentele se pot infecta, dând afecțiuni der­ma­to­logice (intertrigo, piodermite). În multe cazuri, de­punerile de grăsime se fac și pe diferite organe interne (ficat, inimă, rinichi, splină, mușchi) care își modifică forma, funcțiile și vitalitatea.
Simptomele frecvente ale obezității sunt lipsa de energie, oboseală cu disp­nee (gâ­fâ­ia­lă), imobilitate, mers lent și legănat (cu risc de accident de circulație), sforăit și ap­nee în timpul somnului, dureri arti­culare (ge­nunchi, șolduri, glezne, umeri), spondi­loză, cifoză dorsală, um­flarea pi­cioarelor, apariția de varice pe membrele inferioare din cauza pre­siunii exercitate de greutatea excesivă. Obezul suportă greu căldurile, trans­piră intens, are seboree, o imunitate redusă și o stare de indispoziție generală, adesea cu reac­ții de nervozitate, insomnii, de­presie psi­hică, anxietate, du­reri de cap, tendință de izolare, drogare, îmbătrânire prema­tură. Se pier­de randa­men­tul intelectual și ca­pacitatea de efort fizic.
Prin alternanța între perioadele de îngrășare și cele de slăbire, asemenea unor mișcări de flux și re­flux, apare pericolul instalării unor afecțiuni cardio­vasculare: hipertensiune arterială (frecventă la peste 50% din obezi), hemoragii cerebrale, cardiopatie is­chemică, infarct miocardic, insuficiență cardiacă congestivă, blocarea lucrului mecanic al inimii, pal­pitații. La nivelul vaselor sanguine apare creșterea colesterolului "rău" (LDL) cu depunerea de ate­roa­me în interiorul vaselor sanguine, ducând la atero­scle­roză coronariană (instalată cu 10 ani mai devre­me decât normal), accidente vasculare cerebrale, edeme cardiace, risc de arterită, flebite, tromboze, embolii, ulcere varicoase, toate greu vindecabile.
Alte afecțiuni constatate la persoanele obeze sunt: declanșarea diabetului zaharat tip II, din cauza unei capacități reduse de metabolizare a glu­cidelor. S-a stabilit că 80% dintre bărbații obezi (IMC peste 40) sunt bolnavi de diabet, în timp ce la femeile obeze, incidența diabetului este de 35%. Apar com­plicații hepatobiliare: steatoză hepatică (infiltrație grasă a ficatului), insuficiență hepatică, ciroză, colecistită, dischinezie și litiază biliară, cu formare de calculi cu consistență colesterolică, pancreatită. Respirația devine greoaie, cu hipo­ven­tilație pul­monară și favorizează afecțiunile inflama­torii ale căilor respiratorii (bronșită, emfizem, pneu­monie, crize astmatiforme).
Creșterea aportului energetic influențează nive­lul estrogenilor și mărește riscul apariției tumorilor, în special în zona mamară (cancerul de sân, ovarian, endometrial), dar și colorectal și al ovarelor poli­chis­tice. Pot să apară nefrite, tulburări menstruale, infertilitate, impotență sexuală, constipație cronică, scleroză cardio-renală, gută, hemoroizi, dureri arti­culare (gonartroze, reumatism degenerativ, spondi­lo­ză, gută), boli ginecologice și dermatologice (ec­zeme, seboree), tulburări psihologice, reducerea randamentului în activitățile fizice și intelectuale și îmbătrânirea prematură.
Cea mai alarmantă este relația dintre obezitate și riscul de deces. Durata de viață a obezilor se scur­tează cu 12-15 ani, în funcție de surplusul ponderal, fapt constatat îndeosebi la bărbații cu grăsime în zona abdominală și la femeile vârstnice, care nu fac mișcare pentru consumul energetic necesar. În plus, bărbații obezi pot avea o moarte subită, din cauza creșterii debitului cardiac și a instalării aritmiilor ventriculare. Aceasta justifică binecunoscutul dic­ton popular: "Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viața este mai scurtă".

Recomandări

- Ziarele și revistele sunt pline de rețete, diete și cure de slăbire, care mai de care mai severe și exclusiviste. Cărora să le dăm crezare?

- Preparatele din plante au avantajul că nu pre­zintă efecte secundare, stimulează metabolismul fără să-l dezechilibreze și scad pofta de mâncare. Sunt recomandate plante cu proprietăți diuretice, de­pu­rative, detoxifiante, laxative, carminative, co­le­retice, sudorifice, diaforetice sau cu efecte de di­mi­nuare a poftei de mâncare, de stimulare a diges­tiei și de degradare a grăsimilor prin arderi meta­bolice.
Pentru uz intern, de mare ajutor sunt: infuzia din urzică vie (Urtica dioica) care reduce pofta de mâncare, curăță toxinele din sânge și asigură nece­sarul de vitamine (C, E) și minerale (Ca, Mg, Fe, Si, K) care mențin sănătatea mușchilor și a oaselor; ceaiul verde (Camellia sinensis) cu acțiune în slă­bire, datorită conținutului în antioxidanți, polifenoli și teină ce ajută la arderea grăsimilor și a caloriilor; infuzia din flori de soc (Sambucus nigra) diuretică, ușor laxativă, elimină toxinele și apa reținută în țesuturi, printr-o transpirație intensă; decoctul din frunze, muguri sau scoarță de mesteacăn (Betula verrucosa, pendula, alba) cu efecte depurative.

Rețeta complexă a autorului
Se prepară infuzie din 2 lingurițe amestec din flori de soc, frunze de mesteacăn, păpădie, urzi­că vie și ceai verde, crețișoară, cicoare, sal­vie și coada-calului, fructe de fenicul, la 200 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi.

Observație: aceste tratamente naturiste nu se recomandă la copiii sub 12 ani, la femei gravide și mame care alăptează.
De ajutor sunt și tratamentele externe, sub for­ma compreselor și a masajelor locale, de lungă du­rată, cu decoct sau tinctură de iederă, în amestec cu flori de mușețel. La fel, frecțiile pe suprafețele adipoase cu ulei din șovârv sau iederă; cataplas­mele calde cu flori de crețișoară sau frunze de viță-de-vie; băile de șezut sau de mâini și picioare cu amestec de cimbrișor, iederă, crețușcă, rostopască, coada-calului, salvie sau rozmarin.
Apiterapia a constituit un vechi remediu îm­po­triva obezității. Se recomandă consumul zilnic a 2 lingurițe miere de albine și polen, fără a le com­bina cu un alt aliment.

- Înțelegem că regimul alimentar este pârghia principală de prevenire și combatere a tendinței de îngrășare. Există și alte secrete, trucuri care ar putea fi de folos?

- Dietele pentru slăbire nu trebuie să fie "radi­cale", să nu ducă la înfometări greu de suportat care, imediat după întrerupere, pot reface kilogra­mele pierdute. Se impune un regim moderat și con­stant, menținut atât în perioada de slăbire, cât și ulterior, corelat cu efortul fizic și intelectual desfă­șurat. Se începe cu reducerea în trepte a necesarului teoretic de calorii, până se ajunge la un plafon constant de 1200-1400 kcal/zi. Această dietă va asigura o scădere ponderală graduală de 1-2 kg/săp­tă­mână. Totodată, astfel scade și riscul unor îmbol­năviri. De exemplu, scade cu 55% riscul canceru­lui mamar la femei care nu au avut nicio sarcină și cu 76% la femei care au avut cel puțin o sarcină.

- Există un model de meniu zilnic, potrivit pentru combaterea obezității? Ce și cum să mân­căm?

- Dimineața, beți un pahar cu apă plată în care puneți câteva picături de zeamă de lămâie. Se știe că vitamina C din lămâie ridică nivelul adrenalinei și activează metabolismul ce va scoate din rezerve tot mai multe grăsimi. Beți cafeaua neîndulcită (even­tual cu zaharină). Înainte de micul dejun și de masa de prânz, beți suc din citrice (1 lămâie + 1 portocală + 2 lingurițe miere la 300 ml apă plată) sau zeamă de varză, luată pe nemâncate, pentru a asigura un scaun sigur, în caz de constipații cro­nice.
* La micul dejun alegeți lapte degresat, iaurt, pâine prăjită, caș, omletă preparată la aburi, un ou fiert cu muștar, brânză de vaci cu ardei gras, cafea cu lapte.
* La masa de prânz sunt recomandate supa de roșii, de zarzavat cu fidea, supa din carne de pa­săre, ciorba de legume, rasolul sau grătarul din carne de pui cu salată asortată de crudități (lăptucă, tomate, ardei gras, ceapă, varză, ridichi), pilaf cu spanac, ardei umpluți, pește fiert, colțunași cu brânză de vaci. Cu rol de a produce sațietatea și de a reduce pofta de mâncare, se beau sucuri proas­pete din legume.
* La masa de seară pot fi consumate brânză de vaci cu mămăligă, perișoare din carne slabă, sote de fasole verde, pilaf cu carne slabă de pasăre, orez cu lapte, iaurt, compot de fructe. În general, reco­man­dăm pâinea intermediară sau graham (bogate în fibre alimentare) și preparatele culinare cât mai simple, fără sosuri suculente, fără tocături și adao­suri gustative care pot provoca apetitul.
* La desert, se vor consuma compoturi fără za­hăr și fructe proaspete, bogate în celuloză și cu conținut glucidic sub 10% (cireșe, vișine, caise, pier­sici, mere, gutui, lămâi, portocale, coacăze, căp­șuni, fragi, zmeură). În obezitatea avansată, se recomandă consumul zilnic a 1,5-2 litri de apă de izvor sau plată, ceaiuri, sucuri și cure prelungite de legume (tomate, ardei, varză, pătrunjel, țelină, sfe­clă roșie, ridichi, ceapă, usturoi, fasole verde) și fructe (mere, cireșe, vișine, piersici, caise, pepene verde, coacăze, fragi, agrișe, afine) care ajută la eliminarea surplusului ponderal.
Este important să respectați un orar regulat de mâncare, cu 3 mese pe zi, folosind multe legume și fructe cu conținut energetic re­dus, dar cu volum sporit; elimi­nați gustările dintre mesele princi­pale; începeți fie­care masă cu un ali­ment cu vo­lum mare (salate, bor­șuri) care satisfac rapid foa­mea; evitați mâncatul în grabă, stil "fast-food", pe stradă sau la bi­rou; nu beți lichide în timpul me­sei, nu vă suprasaturați și nu faceți alte activități în timpul me­sei (urmărirea programelor TV, citirea ziarelor, redactarea de lu­crări); asigurați-vă un regim nor­mal de somn, întrucât insomniile modifică secrețiile hormonale, fa­vorizând depunerile de grăsimi.

- Putem face și o listă cu ali­mente care măresc tendința de îngrășare?

- Alimentele care măresc riscul obezității, dar și apariția cancerelor și dislipidemiilor (ateroscleroză, accidente vasculare, infarct de miocard, moarte subită) sunt următoarele: carnea grasă (vită, porc, oaie, rață, gâscă), grăsimile animale (untură, slă­nină, jumări, unt), afumăturile, mezelurile grase și sărate, cârnații, tocăturile, sarmalele, conservele de carne și pește, organele (creier, rinichi, uger, momițe, icre), supele grase de porc și de oase, adao­sul de rântaș, smântână, ouă și sosuri grase, laptele integral, brânzeturile grase și sărate (caș­caval, șvaițer), smântâna, frișca îndulcită, ouăle cu maioneză, omleta și preparatele cu jumări (valoare energetică de 220 calorii%, comparativ cu un ou fiert care are doar 80 calorii%), sarea, măslinele sărate, murăturile, pâinea albă, pastele făinoase și produsele de patiserie, siropurile și băuturile ră­coritoare îndulcite cu zahăr, ciocolata, ceaiul ne­gru, băuturile alcoolice, care stimulează pofta de mâncare și reduc mobilizarea grăsimilor din depo­zite. Cu restricții cantitative, se pot consuma grăsi­mile vegetale, carnea albă (pui, găină, curcan), albu­șul de ou, pâinea integrală, mămăliga, cartofii, paste­le făinoase, porumbul fiert, prunele, perele, strugurii.
Se cunosc și rețete speciale și cure de durată în care se consumă zilnic un anumit produs: mere (1 kg), struguri (1-2 kg), cireșe și vișine, tomate (250 ml suc), țelină (100 ml suc înainte de masă), varză crudă.

- Ca să slăbești, pe lângă un regim alimentar adecvat, mai e nevoie și de mișcare. Ce recoman­dări aveți în acest sens?

- Ținând seamă de tendința spre sedentarism a persoanelor supraponderale, se recomandă activități fizice moderate, practicate zilnic în mod sistematic. De mare utilitate va fi mersul pe jos în pas vioi (4-6 km/zi) sau cu bicicleta (10-15 km) înainte de mese, alergări (în ritm de 8 km/oră), în zone pline de ve­getație, păduri și chiar în apa mării. Nu pot fi ne­glijate exercițiile de gimnastică res­piratorie, abdo­minale și arti­culare, în fiecare di­mineață (cu rolul de a păstra tonu­sul muscular și de a favoriza arde­rea grăsi­milor). Alte metode de succes sunt: băi calde, la 40°C (timp de 30 mi­nute), băi carboga­zoase, băi de aburi, dușuri scoțiene alternative (15-30 minute), com­pre­se calde săptămânale cu sare de Bălțătești, saună și masaje locale energice cu o mănușă aspră, care intensifică procesele de ardere, mă­resc con­su­mul energetic și dez­voltă muscu­latura. Se indică urca­rea și cobo­rârea scărilor, grădină­ritul.
Prin respectarea normelor de alimentație și de viață și prin utili­zarea permanentă a rețetelor fitote­rapeutice, persoanele suprapon­de­rale au posibilita­tea combaterii raționale a obezității și celulitei, reali­zând, în același timp, o îmbunătățire a capacității de muncă fizică și intelectuală și o prelungire a vieții active și productive. Totodată, se reduce, în mod sis­tematic, riscul instalării ateroscle­rozei și a unor com­plicații cardiace (infarct miocar­dic, angină pectorală, cardiopatie ischemică) și vasculare (congestii ce­rebrale, apoplexie, paralizie).
De la un corp obez, greoi și suferind, se poate ajunge la o siluetă armonios proporționată, într-un orga­nism sănătos, frumos, plin de viață și eliberat de stres și depresii.

Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iași, tel. 0232/40.74.68