Ţara Moţilor - Biserica din Valea Verde nu vrea să moară!

Se luminează de ziuă.

Soarele stă pitit un­deva, deasupra ceţii ce-mbracă dea­lurile şi munţii încă netreziţi cu totul din som­nul de peste iarnă. E dimineaţa de Paşti. Câte unul, doi, sătenii din Valea Verde se-ndreaptă tăcuţi spre biserică. La ora 7 fix urmează să înceapă slujba de Înviere. Unii se salută, totuşi, cu "Hristos a în­viat!", ştiind, cumva, că nepământescul miracol se va fi întâmplat deja, la miez de noapte. Nu sunt toţi de-ai locului. Unii au venit doar aşa, în vizită, alţii şi-au cumpărat de-o vreme case prin satul acesta, ţinut în palme de Dumnezeu. "Veniţi de luaţi Lu­mină!", se aude glasul preotului. Intră în biserică întâi bărbaţii, apoi femeile. Nu sunt, cu toţii, mai mult de 30 de persoane. Şi totuşi, chiar şi aşa, bise­rica pare plină. Cu lumânări aprinse în căuşul pal­melor, ocrotindu-le flacăra pâl­pâindă, oamenii înconjoară apoi micul lăcaş de cult. De trei ori, aşa cum e rânduiala cea sfântă. "Des­chideţi-vă, porţi veşnice, să intre Împăratul Măririi!" - când preo­tul ridică crucea şi bate cu ea-n uşa uscată de vremi a bisericii, soa­rele şi-arată, din­tr-odată, faţa. Sem­nul bi­ru­inţei supreme, al Lu­mi­nii ce ne ajunge-n suflete, din­colo de negurile care ascund dru­murile cele drepte spre Înviere. Sunt albe straiele pre­otului, la fel ca şi lumâ­narea ce-o poartă-n mâini, şi florile cu care aceasta e împodo­bită, legate cu o panglică tricoloră.
E bătrână bisericuţa asta din Ţara Moţilor. Dar e luminoasă şi caldă, chiar dacă focul n-a ars de multă vreme în soba ei. Îi dau cumva din căldura lor oa­menii ce s-au adunat în noaptea aceas­ta în ea, fii rătăcitori, plecaţi din satul naşterii lor şi aduşi acasă de dor. E tare bolnavă bi­se­rica, de te şi miri că încă se mai ţine pe pi­­cioare. Sunt ani de zile de când ni­meni nu i-a mai oblojit rănile. Tencuiala e cră­pată, acoperişul ruginit, fundaţia mân­cată de ploi. Aşa cum stă, pe-o dun­gă de deal, pare le­gată cu sfori invizibile de înaltul ce­rului, singura explicaţie posibilă pentru minunea că mai stă în picioare. De 200 de ani spri­jină, cu tur­la şi crucea ei, cerul, să nu se prăvale peste pământ.

Când cântecele şi jocul rodesc

Se întâmplă câ­teo­dată ca jalea oamenilor să ajun­gă la cer, să fie primită şi-ascultată şi să schim­be destinul lucrurilor de pe pământ. Aşa pare să se-ntâm­ple şi cu micul lăcaş din Valea Verde. La mij­­loc de aprilie, la Câ­mpeni, un spectacol cari­tabil, des­tinat strângerii de fonduri, a adu­nat oameni buni şi frumoşi, decişi să facă atât cât le stă în puteri pentru biserica pregătită să moară.
"Sunt aproape 20 de ani de când am descoperit satul Valea Verde din Munţii Apu­seni, şi de atunci mer­gem foarte des acolo, la pri­e­teni dragi. Recent, Radu şi Ana Briscan, doi ti­neri care au renunţat la Pa­ris pentru a se muta la Valea Verde au postat pe pa­gina de facebook a satului un apel pentru sal­varea bise­ri­cii. Necesită reparaţii ur­gen­te, dar posi­bi­lităţile fi­nan­ciare ale zonei sunt ex­trem de li­mitate. Şi ne-am gândit că putem da o mâ­nă de aju­tor, organizând şi la Câmpeni un mo­del întâlnit nu departe, pe malul Târnavei, la Me­diaş: organizarea de spectacole caritabile pentru strân­gerea de fon­duri. Am prezentat ideea prima­rului comunei Sohodol, Sorin Corcheş, care ne-a oferit, fără nicio ezitare, întregul spri­jin de care aveam nevoie pe plan local. Ioan Sicoe, moţul şcolit, datorită căruia satul Valea Verde a ajuns cu­noscut mult pes­te graniţele ţării şi despre care am scris, adesea, în pagi­nile revistei «Formula AS», ne-a fost alături pas cu pas. Domnia-sa l-a con­tactat pe îndrăgitul in­terpret de muzică popu­lară Ni­colae Furdui Iancu, fiu al comu­nei Sohodol, care a ac­ceptat invitaţia de a participa la spec­tacol. De ase­menea, apelului nostru i-au răspuns şi pri­e­tenii din Trupa de Teatru Nescris «Constantin Iu­gan» din comuna Şanţ, jud. Bistriţa-Năsăud. Lor li s-au ală­tu­rat Grupul ins­tru­mental «Dor» (condus de Alin Jol­deş) şi An­sam­blul fol­clo­ric «Brădeana» (ins­truc­tor: Oana Jol­deş), am­bele din comuna So­ho­dol şi, ca o sur­priză neaştep­tată, dar cu atât mai bi­ne­venită, tul­nică­resele Casei de Cultură din Câm­­peni", poves­tesc organizatorii manifestării artistice.

Ce zic participanţii

Nicolae Furdui Iancu: "Sunt moţ, născut în satul Poiana, vecin cu Valea Verde, apar­ţi­nă­toare, am­bele, comunei Soho­dol. So­ho­dol ră­mâne raiul meu, locul unde mi-am petrecut copilăria, şi cred că n-ar fi fost frumos să refuz invitaţia de a mă alătura acestui demers, mai ales că e vorba de biserica dintr-un sat ve­­cin. Nu au fost foarte mulţi oa­meni pre­zenţi la spec­tacol, dar spe­răm să se găsească între ei şi oameni de bine care să ajute, astfel încât bi­serica aceas­ta, monument istoric, să nu piară. E im­por­tant ca biserica să ră­mână în picioare. Cât timp se vor auzi clopotele, înseamnă că locul e viu".
Trupa de Teatru Nescris "Cons­tantin Iu­gan", comuna Şanţ, jud. Bistriţa-Nă­să­ud: "Ne aflăm pentru prima oară în această zonă şi suntem bucuroşi şi mândri că ne-aţi invitat. Vă mul­ţumim pentru că, datorită dvs., am ajuns să cu­noaş­tem un colţ de ţară minu­nat, care ne-a im­pre­sionat! Vă mulţumim că ne-aţi invitat!"; "Vă mulţumim din suflet că ne-aţi adus să vedem nişte meleaguri atât de frumoase cu oa­meni aşa de primitori! Sperăm să revenim, când bi­se­rica va fi gata renovată! Să vă ajute Dumnezeu!" (Ieronim Constantin, decanul de vârstă al trupei, 73 de ani).
Şi, după ce au vorbit, oaspeţii au şi dăruit. Deşi partici­parea la spectacol a fost benevolă, artiştii invitaţi au lăsat şi bani în trăistuţa goală a bisericii. Prin efortul tu­turor celor prezenţi, suma strân­să a fost egală, de pil­dă, cu suma alocată în anul 2016, de către Consiliul Judeţean Alba, tot bisericii din Va­lea Verde, dar ni­ciodată folosită în acest scop.
Veniţi din judeţele Alba, Hunedoara, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Arad, fiii satu­lui, plecaţi în căutarea norocului prin alte părţi, au trăit cu mare emoţie întoarcerea în locul copilăriei, cotropit de luminile pri­mă­verii. Şi-au amintit cu atâta drag de tre­cut, de jocurile uitate prin pajiştile în­flo­rite, încât şi-au promis să revină aca­să la dată fixă, cu ocazia unui eveniment: întâl­nirea fiilor sa­tului Valea Verde, ce va avea loc în prima du­minică a lunii iulie, chiar acolo, în apro­pierea bisericuţei pe care-şi doresc din tot sufletul să o poată salva.
Aflaţi printre spectatori, doi francezi, doctoranzi în filozofie ai Universităţii "Ba­beş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi-au spus, şi ei, emoţia, în cuvinte. "A fost pen­tru prima dată când am participat la un ast­fel de spectacol, dar mi s-a părut ex­traor­dinar. Am mai fost la Valea Verde şi în urmă cu trei ani, şi am revenit, pen­tru că e un loc superb, aflat în mijlocul nicăieriului. Cred că orice om are nevoie, măcar din când în când, de un astfel de loc. În cazul meu, e un loc potrivit pentru studiu, mă simt inspirat aici. Şi nu e numai liniştea, ci şi ocazia de a întâlni oa­meni deosebiţi, cu care pot schimba păreri şi idei dintre cele mai diverse. Spiritul Munţilor Apu­seni îl simt în suflet, dar nu-l pot defini vorbind, căci mi se pare restrictiv, poate doar în scris", spu­ne Paul Mercier (27 de ani). E în România de cinci ani, a venit în timpul maste­­ratului început la Bordeaux şi afirmă că nu inten­ţionează să se mai întoarcă în Franţa, dorindu-şi să rămână definitiv la noi.
După spectacol, când toţi se pregăteau de ple­ca­re, de organizatori s-a apropiat o doamnă, care nu se numărase printre spectatori. "Sunt din Arie­şeni", a spus, "venită cu treburi la Câmpeni, am aflat întâmplător despre spectacolul dvs. Vreau să fac o mică donaţie, să vă fie de folos. Să v-ajute Dum­­nezeu să reuşiţi, că tare bun lucru vă încu­me­taţi să faceţi!". A pus banii în urnă şi a plecat. Bă­nuţul văduvei din pilda biblică va fi, cu siguranţă, cel care va salva bisericuţa din Valea Verde.
În cazul când şi cititorii revistei "Formula AS" s-au lăsat impresionaţi de povestea bisericuţei din Valea Verde, eventualele lor donaţii pot fi expe­dia­te pe adresa revistei, cu menţiunea "Pentru Valea Verde", sau pot depune banii în contul:
Cont BCR - filiala Câmpeni: RO93RNCB 0008021264880003 - Parohia Ortodoxă Peleş, Filiala Valea Verde (jud. Alba). (Informaţii: Ioan Sicoe - 0744/56.14.70).