Veştile bune atrag veşti bune.
După ce în numărul trecut al revistei remarcam competiţiile în care românii s-au aflat pe locuri fruntaşe, în zilele de dinaintea Paştelui au venit alte ştiri pozitive, dinspre zona investiţiilor şi a marilor afaceri derulate în România. Asemeni unui copil care învaţă de nota 10, deşi părinţii trăiesc permanent în scandal, ţara noastră se dezvoltă cu de la sine putere, fără sprijinul "Centrului". Calitatea de "premiant" depăşeşte contextul, dovedind că unde există inteligenţă şi râvnă, cresc, aşa cum spunea poetul, "aripi până la cer". Exemple?
Clujul are prim-planul în zona inovaţiei, Braşovul plusează la industrie, şi semne îmbucurătoare vin şi de pe cele două maluri ale Prutului: Iaşiul anunţă primele clase de şcoală profesională, după modelul deja brevetat la Braşov, la rândul ei, Moldova de peste Prut atrage atenţia unei publicaţii de elită, precum "The Economist", cu vinăriile ei, ieşite învingătoare în urma boicotului economic dictat de "Ţarul" Putin.
Centru de Inovaţie Bosch în centrul ClujuluiGrupul german Bosch a inaugurat, la finele lunii martie, lucrările la noul Centru de Inginerie din centrul municipiului Cluj-Napoca. Este vorba despre o investiţie de aproximativ 25 de milioane de euro, care urmează să fie finalizată în 2019. În noua clădire îşi vor desfăşura activitatea cei aproximativ 400 de ingineri şi angajaţi, care până acum erau "împărţiţi" în alte sedii din zonă. Înfiinţat în 2013, Centrul de la Cluj lucrează la tehnologii inovatoare din domenii precum conducerea autonomă a maşinilor sau a dispozitivelor conectate la Internet. "Clădirea, care se va întinde pe aproximativ 17.000 metri pătraţi, va avea peste şase etaje şi va oferi angajaţilor noştri condiţii de muncă creativă, restaurante, spaţii de recreere şi o sală de sport", a explicat Dennis Raabe, directorul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj-Napoca. Centrul de la Cluj are o colaborare strânsă cu alte centre din reţeaua Bosch, dar şi cu fabrica locală din Jucu.
Fabrică de electronice nemţeşti la BraşovCunoscut pentru aportul său la industria auto mondială, după ce numeroase multinaţionale din domeniu şi-au deschis fabrici în zonă, Braşovul a început să fie tentant şi pentru producătorii de electronice. Sennheiser, producător german de echipamente audio, va construi anul acesta o fabrică la Braşov. Investiţia este cu atât mai importantă, cu cât România nu are o prezenţă semnificativă în industria electronicelor mici. Fabrica de echipamente audio Sennheiser va funcţiona în apropiere de Ghimbav şi ar fi a treia de acest fel din Europa. După finalizarea construcţiei, întreprinderea se va concentra pe producţia de electronice de ultimă generaţie, destinate publicului larg, pentru că Sennheiser intenţionează să îşi întărească poziţia pe piaţa europeană.
Şcolile profesionale, la mare căutare în IaşiDupă ce lipsa unei infrastructuri moderne a privat, ani de zile, Moldova de mari investiţii străine, Iaşul demonstrează că regiunea începe să recupereze cu paşi mari decalajul faţă de Ardeal. Marile firme IT se bat pe cei mai buni studenţi din capitala Moldovei, dar şi meseriaşii sunt tot mai căutaţi în zonă. Răspunzând cererii unor importante companii locale, primarul Iaşului, Mihai Chirică, a semnat zilele trecute documentele pentru înfiinţarea, din toamnă, în premieră pentru zona Moldovei, a sistemului de învăţământ dual, după un model de succes, "Liceul Kronstadt" din Braşov, pe care l-am prezentat în ediţia trecută a revistei noastre. În trei colegii tehnice din Iaşi vor fi formate clase de elevi care se vor pregăti pentru meserii foarte solicitate pe piaţa de construcţii - dulgher, tâmplar, fierar-betonist, montator de prefabricate, lăcătuş sau operator la maşini cu comandă numerică. "Vom acorda tot sprijinul necesar dezvoltării sistemului de învăţământ dual şi suntem convinşi că în viitor tot mai mulţi agenţi economici vor investi în calificarea tinerilor din unităţile de învăţământ cu profil tehnic", a declarat primarul Mihai Chirică.
"Purcari uneşte!" - vinurile moldoveneşti sărbătoresc CentenarulVeşti bune vin şi din Moldova de peste Prut: reputata revistă financiară britanică "The Economist" prezintă, în una dintre recentele sale ediţii tipărite, povestea de succes a vinurilor moldoveneşti. Acţiunile cunoscutului producător Purcari au început să fie tranzacţionate de luna trecută pe Bursa de la Bucureşti, într-un context în care, în 2017, vânzările vinăriei au crescut cu 35% faţă de 2016! "Moldova a trecut cu bine peste embargoul dictat de Rusia lui Vladimir Putin în 2013, când Chişinăul a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană. A fost momentul în care, în loc să se prăbuşească, industria vinului din Moldova s-a reinventat. S-a reorientat spre Vest, România şi Polonia au devenit clienţi predilecţi, iar piaţa chineză s-a arătat şi ea interesată să încerce vinurile moldoveneşti. În 2017, exporturile de vin moldovenesc au crescut cu 20% faţă de 2015", scriu analiştii de la "The Economist".
La fel ca întreaga industrie de vin din Moldova, vinăriile Purcari au motive de sărbătoare în acest început de an. Dar cel mai frumos e că o fac cu gândul la Centenarul Marii Uniri. Sub deviza "Purcari uneşte", producătorul moldovean a lansat anul acesta un nou sortiment, "Maluri de Prut". În condiţiile în care autorităţile de la Bucureşti nu au fost în stare să închege un proiect coerent legat de
Centenar, vinarii moldoveni ne dau o lecţie pe cât de utilă, pe atât de emoţionantă. Campania Purcari îi îndeamnă pe românii de dincoace de Prut ca, la fiecare comandă de vin, să trimită un mesaj pentru fraţii de dincolo de Prut. "«Transmit un gând străbun pentru ţara mea de dincolo de Prut», «Prutul a fost şi va rămâne apa care uneşte două maluri cu inimă română», «Vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi credinţă, bem acelaşi vin!»" sunt doar câteva dintre mesajele care au fost trimise peste Prut alături de vinul de Purcari, în aceste zile.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
