După ce în numărul trecut al revistei remarcam competițiile în care românii s-au aflat pe locuri fruntașe, în zilele de dinaintea Paștelui au venit alte știri pozitive, dinspre zona investițiilor și a marilor afaceri derulate în România. Asemeni unui copil care învață de nota 10, deși părinții trăiesc permanent în scandal, țara noastră se dezvoltă cu de la sine putere, fără sprijinul "Centrului". Calitatea de "premiant" depășește contextul, dovedind că unde există inteligență și râvnă, cresc, așa cum spunea poetul, "aripi până la cer". Exemple?
Clujul are prim-planul în zona inovației, Brașovul plusează la industrie, și semne îmbucurătoare vin și de pe cele două maluri ale Prutului: Iașiul anunță primele clase de școală profesională, după modelul deja brevetat la Brașov, la rândul ei, Moldova de peste Prut atrage atenția unei publicații de elită, precum "The Economist", cu vinăriile ei, ieșite învingătoare în urma boicotului economic dictat de "Țarul" Putin.
Centru de Inovație Bosch în centrul Clujului
Grupul german Bosch a inaugurat, la finele lunii martie, lucrările la noul Centru de Inginerie din centrul municipiului Cluj-Napoca. Este vorba despre o investiție de aproximativ 25 de milioane de euro, care urmează să fie finalizată în 2019. În noua clădire își vor desfășura activitatea cei aproximativ 400 de ingineri și angajați, care până acum erau "împărțiți" în alte sedii din zonă. Înființat în 2013, Centrul de la Cluj lucrează la tehnologii inovatoare din domenii precum conducerea autonomă a mașinilor sau a dispozitivelor conectate la Internet. "Clădirea, care se va întinde pe aproximativ 17.000 metri pătrați, va avea peste șase etaje și va oferi angajaților noștri condiții de muncă creativă, restaurante, spații de recreere și o sală de sport", a explicat Dennis Raabe, directorul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj-Napoca. Centrul de la Cluj are o colaborare strânsă cu alte centre din rețeaua Bosch, dar și cu fabrica locală din Jucu.
Fabrică de electronice nemțești la Brașov
Cunoscut pentru aportul său la industria auto mondială, după ce numeroase multinaționale din domeniu și-au deschis fabrici în zonă, Brașovul a început să fie tentant și pentru producătorii de electronice. Sennheiser, producător german de echipamente audio, va construi anul acesta o fabrică la Brașov. Investiția este cu atât mai importantă, cu cât România nu are o prezență semnificativă în industria electronicelor mici. Fabrica de echipamente audio Sennheiser va funcționa în apropiere de Ghimbav și ar fi a treia de acest fel din Europa. După finalizarea construcției, întreprinderea se va concentra pe producția de electronice de ultimă generație, destinate publicului larg, pentru că Sennheiser intenționează să își întărească poziția pe piața europeană.
Școlile profesionale, la mare căutare în Iași
După ce lipsa unei infrastructuri moderne a privat, ani de zile, Moldova de mari investiții străine, Iașul demonstrează că regiunea începe să recupereze cu pași mari decalajul față de Ardeal. Marile firme IT se bat pe cei mai buni studenți din capitala Moldovei, dar și meseriașii sunt tot mai căutați în zonă. Răspunzând cererii unor importante companii locale, primarul Iașului, Mihai Chirică, a semnat zilele trecute documentele pentru înființarea, din toamnă, în premieră pentru zona Moldovei, a sistemului de învățământ dual, după un model de succes, "Liceul Kronstadt" din Brașov, pe care l-am prezentat în ediția trecută a revistei noastre. În trei colegii tehnice din Iași vor fi formate clase de elevi care se vor pregăti pentru meserii foarte solicitate pe piața de construcții - dulgher, tâmplar, fierar-betonist, montator de prefabricate, lăcătuș sau operator la mașini cu comandă numerică. "Vom acorda tot sprijinul necesar dezvoltării sistemului de învățământ dual și suntem convinși că în viitor tot mai mulți agenți economici vor investi în calificarea tinerilor din unitățile de învățământ cu profil tehnic", a declarat primarul Mihai Chirică.
"Purcari unește!" - vinurile moldovenești sărbătoresc Centenarul
Vești bune vin și din Moldova de peste Prut: reputata revistă financiară britanică "The Economist" prezintă, în una dintre recentele sale ediții tipărite, povestea de succes a vinurilor moldovenești. Acțiunile cunoscutului producător Purcari au început să fie tranzacționate de luna trecută pe Bursa de la București, într-un context în care, în 2017, vânzările vinăriei au crescut cu 35% față de 2016! "Moldova a trecut cu bine peste embargoul dictat de Rusia lui Vladimir Putin în 2013, când Chișinăul a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană. A fost momentul în care, în loc să se prăbușească, industria vinului din Moldova s-a reinventat. S-a reorientat spre Vest, România și Polonia au devenit clienți predilecți, iar piața chineză s-a arătat și ea interesată să încerce vinurile moldovenești. În 2017, exporturile de vin moldovenesc au crescut cu 20% față de 2015", scriu analiștii de la "The Economist".
La fel ca întreaga industrie de vin din Moldova, vinăriile Purcari au motive de sărbătoare în acest început de an. Dar cel mai frumos e că o fac cu gândul la Centenarul Marii Uniri. Sub deviza "Purcari unește", producătorul moldovean a lansat anul acesta un nou sortiment, "Maluri de Prut". În condițiile în care autoritățile de la București nu au fost în stare să închege un proiect coerent legat de Centenar, vinarii moldoveni ne dau o lecție pe cât de utilă, pe atât de emoționantă. Campania Purcari îi îndeamnă pe românii de dincoace de Prut ca, la fiecare comandă de vin, să trimită un mesaj pentru frații de dincolo de Prut. "«Transmit un gând străbun pentru țara mea de dincolo de Prut», «Prutul a fost și va rămâne apa care unește două maluri cu inimă română», «Vorbim aceeași limbă, avem aceeași credință, bem același vin!»" sunt doar câteva dintre mesajele care au fost trimise peste Prut alături de vinul de Purcari, în aceste zile.