Nici unuia dintre noi nu-i face plăcere să vorbească despre intestinul său. Şi cu atât mai puţin, să se supună unei investigaţii. Însă tocmai aceste lucruri ne pot salva viaţa. Prin intermediul colonoscopiei, cancerul de colon se depistează încă din stadiul incipient, cu un procent maxim de probabilitate. Tot atât de util este să discutăm despre problemele intestinale cu rudele noastre apropiate: dacă părinţii sau fraţii au suferit de un cancer de colon, riscul nostru se dublează ori se triplează. Vă prezentăm în continuare principalele lucruri pe care este bine să le ştiţi despre cancerul de colon.
1. Această formă de cancer evoluează mai lent decât altele
Câtă vreme se află în stadiul incipient, polipii colonici sunt de obicei inofensivi. Mai târziu, ei pot degenera, malignizându-se. În prezent, se consideră că modificările cu potenţial malign apărute în intestin pot fi tratate cu succes şi vindecate în decurs de cinci ani. Aceasta este perioada iniţială, în care micile formaţiuni rămân deocamdată în stratul superficial al mucoasei şi nu produc neplăceri. Însă după aproximativ cinci ani, modificările precanceroase încep să devină maligne, se transformă, străpung peretele intestinului şi dau naştere unor metastaze. Simptomele apar, de regulă, abia atunci când boala este deja avansată.
2. Nimeni nu trebuie să moară din cauza unui cancer de colon
În majoritatea situaţiilor, cancerul de colon este o afecţiune vindecabilă, graţie diagnosticării precoce, care poate împiedica o evoluţie cu deznodământ fatal. Prin intermediul colonoscopiei sunt descoperite circa 75% din tumorile intestinale.
3. Dacă avem rude bolnave, riscul creşte
Persoanele care au avut membri de familie cu cancer de colon sunt în mai mare măsură predispuse să dezvolte această afecţiune malignă. Dacă a fost vorba de o rudă de gradul întâi, adică de unul dintre părinţi, fraţi sau copii, riscul de carcinom va fi de două sau trei ori mai ridicat. Pericolul creşte atunci când boala a lovit mai multe rude de gradul întâi, indiferent dacă erau femei sau bărbaţi. Nu genul, ci vârsta pacientului diagnosticat cu cancer are aici un rol decisiv: cu cât era mai tânăr când i s-a declanşat carcinomul, cu atât sporeşte riscul membrilor de familie apropiaţi. Cei ce au asemenea antecedente familiale ar trebui să discute neîntârziat problema cu medicul lor de familie. Acesta îi va îndruma la un gastroenterolog, care le va face o colonoscopie - iar recomandarea este ca investigaţiile să se înceapă la o vârstă cu zece ani mai mică decât a rudei bolnve. Şi un test genetic poate clarifica situaţia, cu precizarea că aici va fi necesară în plus şi o consiliere psihologică, fiindcă aflarea rezultatului constituie de multe ori un şoc pentru pacient. Vârstnicii dezvoltă mai des un cancer.
4. Simptome: constipaţia şi diareea
5. Noua metodă de testare este mai sigură
Relativ recent, testului hemocult cu hârtie de guaiac, utilizat în mod curent până acum, i s-a adăugat şi testul imunochimic fecal (FIT). Noua metodă are avantajul de a fi mai precisă, şi în acelaşi timp, şi rata de succes este considerabil mai mare: dacă testul hemocult, prin care se caută eventuale sângerări oculte (nevizualizate) în scaun, garantează o siguranţă de numai 25% în depistarea unui carcinom, metoda modernă de testare FIT ajunge până la nivelul de 74%.
Mai inventivi decât restul europenilor, olandezii au găsit o soluţie. Toate persoanele din grupa de vârstă cu risc de cancer de colon primesc prin poştă o scrisoare cu testul introdus în plic. Adresanţii nu trebuie decât să-l returneze, bineînţeles, după ce au recoltat proba. Iar 70% dintre ei se conformează. Ideea s-a dovedit inspirată: într-un an de la adoptarea ei, fuseseră depistate pe această cale 3000 de noi cazuri de cancer.
În ultimii ani, numărul deceselor cauzate de cancerul de colon a scăzut cu 21% la bărbaţi şi cu 26% în rândul femeilor.
7. Colonoscopia
Colonoscopia continuă să fie cea mai sigură modalitate de diagnosticare a cancerului de colon. Dacă nu există antecedente familiale, ni se recomandă să facem uz de ea cel mai târziu după împlinirea vârstei de 55 de ani. Investigaţia este efectuată de un gastroenterolog cu experienţă. În ziua precedentă, pacientul nu mănâncă nimic şi trebuie să-şi administreze un laxativ, deoarece este necesar ca intestinul să fie perfect curat, pentru a permite examinarea fiecărui centimetru pătrat de pe suprafaţa mucoasei. Procedura se execută cu o anestezie uşoară, care destinde intestinul şi reduce astfel riscul provocării de leziuni. Apoi se suflă cu prudenţă aer, pentru a desface pliurile intestinului. Odată încheiate preparativele, se introduce în intestin un endoscop de grosimea degetului arătător. El are la capăt o cameră, care trimite imaginea pe un monitor, unde poate fi urmărită în cele mai mici detalii. Totodată, este dotat şi cu o foarfecă ce serveşte la extirparea polipilor sau la prelevarea unor probe de ţesut în vederea biopsiei.
Este îmbucurător faptul că se înregistrează tot mai puţine complicaţii. Perforări accidentale ale intestinului se produc acum foarte rar: în numai 0,5 - 1,5 % dintre colonoscopii. Rana, desigur minoră, este suturată imediat în spital. "Uneori se întâmplă ca pacienţii să aibă o senzaţie de greaţă provocată de laxativ, sau o mică durere din cauza aerului introdus în intestin", ne previn specialiştii. Li se face o injecţie cu Buscopan pentru reducerea balonării şi calmarea colicilor.
8. Vaccinurile vor putea preveni cancerul
În momentul de faţă, cercetătorii experimentează vaccinuri care ar combate cancerul. Deşi nu pot vindeca un cancer deja instalat, acestea ar avea rolul de a întări sistemul imunitar, în scopul de a împiedica apariţia bolii maligne. Mecanismul de autoapărare al organismului ar urma să identifice şi să distrugă celulele tumorii. Şi serurile care asigură protecţie împotriva viruşilor herpesului şi hepatitei ar putea eventual să prevină cancerul. Actualmente există însă prea puţine vaccinuri autorizate pentru tratamentele de acest tip.
9. Aspirina, ca ajutor împotriva cancerului
Pastila pe care o înghiţim ori de câte ori suntem răciţi ne-ar putea fi de ajutor în prevenţia cancerului de colon. Studiile clinice au consemnat faptul că, printre persoanele care au luat acid acetilsalicilic (aspirină) o dată pe zi, timp de mai mulţi ani, s-au înregistrat cu până la 40% mai puţine cazuri de carcinom intestinal. De asemenea, şi numărul deceselor a fost mai redus. Cercetătorii presupun că aspirina blochează procesele inflamatorii din organism, implicate în apariţia cancerului de colon. Şi medicamentele antireumatice au un efect asemănător - în special atunci când cancerul de colon este condiţionat ereditar.
Cancerul de colon - perfect tratabil în stadiul incipient
Etapa 1 - Un polip mic: în acest stadiu, tumora are dimensiuni reduse şi se limitează la stratul superficial al mucoasei intestinale.
Etapa 2 - Un polip mare: tumora a străpuns peretele intestinului şi creşte în interiorul lui. Dacă este depistată în timp util, încă mai poate fi excizată. Cu toate acestea, de cele mai multe ori va fi necesară şi chimioterapia.
Etapa 3 - Polipul a evoluat, transformându-se într-o tumoră malignă cu comportament agresiv şi a format deja metastaze. Cancerul se poate disemina în organism, prin sânge şi limfă.
Ce face bine intestinului nostru
Aşadar, cum se poate împiedica apariţia cancerului de colon? "Este imposibil de împiedicat", afirmă specialiştii. "Însă poate fi îmbunătăţită starea de sănătate a intestinului, consolidând sistemul imunitar." Deja 30 până la 60 de minute de mişcare moderată pe zi micşorează riscul de formare şi malignizare a polipilor. De asemenea, alimentaţia echilibrată este foarte importantă: fibrele în cantitate mare (ex. din cereale integrale, leguminoase, fructe şi legume), produsele lactate, uleiurile vegetale ecologice şi cafeaua, consumate cu economie - toate acestea compun un meniu prietenos pentru intestin. Două feluri de carne ar trebui să fie, pe cât posibil, evitate: cea roşie (de porc, vită şi miel), precum şi carnea prăjită până la carbonizare. Se recomandă şi renunţarea la mezeluri. Nu întâmplător, vegetarienii se îmbolnăvesc mult mai rar de cancer de colon, comparativ cu oamenii care mănâncă regulat carne.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
