Nici unuia dintre noi nu-i face plăcere să vorbească despre intestinul său. Și cu atât mai puțin, să se supună unei investigații. Însă tocmai aceste lucruri ne pot salva viața. Prin intermediul colonoscopiei, cancerul de colon se depistează încă din stadiul incipient, cu un procent maxim de probabilitate. Tot atât de util este să discutăm despre problemele intestinale cu rudele noastre apropiate: dacă părinții sau frații au suferit de un cancer de colon, riscul nostru se dublează ori se triplează. Vă prezentăm în continuare principalele lucruri pe care este bine să le știți despre cancerul de colon.
1. Această formă de cancer evoluează mai lent decât altele
Câtă vreme se află în stadiul incipient, polipii colonici sunt de obicei inofensivi. Mai târziu, ei pot degenera, malignizându-se. În prezent, se consideră că modificările cu potențial malign apărute în intestin pot fi tratate cu succes și vindecate în decurs de cinci ani. Aceasta este perioada inițială, în care micile formațiuni rămân deocamdată în stratul superficial al mucoasei și nu produc neplăceri. Însă după aproximativ cinci ani, modificările precanceroase încep să devină maligne, se transformă, străpung peretele intestinului și dau naștere unor metastaze. Simptomele apar, de regulă, abia atunci când boala este deja avansată.
2. Nimeni nu trebuie să moară din cauza unui cancer de colon
În majoritatea situațiilor, cancerul de colon este o afecțiune vindecabilă, grație diagnosticării precoce, care poate împiedica o evoluție cu deznodământ fatal. Prin intermediul colonoscopiei sunt descoperite circa 75% din tumorile intestinale.
3. Dacă avem rude bolnave, riscul crește
Persoanele care au avut membri de familie cu cancer de colon sunt în mai mare măsură predispuse să dezvolte această afecțiune malignă. Dacă a fost vorba de o rudă de gradul întâi, adică de unul dintre părinți, frați sau copii, riscul de carcinom va fi de două sau trei ori mai ridicat. Pericolul crește atunci când boala a lovit mai multe rude de gradul întâi, indiferent dacă erau femei sau bărbați. Nu genul, ci vârsta pacientului diagnosticat cu cancer are aici un rol decisiv: cu cât era mai tânăr când i s-a declanșat carcinomul, cu atât sporește riscul membrilor de familie apropiați. Cei ce au asemenea antecedente familiale ar trebui să discute neîntârziat problema cu medicul lor de familie. Acesta îi va îndruma la un gastroenterolog, care le va face o colonoscopie - iar recomandarea este ca investigațiile să se înceapă la o vârstă cu zece ani mai mică decât a rudei bolnve. Și un test genetic poate clarifica situația, cu precizarea că aici va fi necesară în plus și o consiliere psihologică, fiindcă aflarea rezultatului constituie de multe ori un șoc pentru pacient. Vârstnicii dezvoltă mai des un cancer.
4. Simptome: constipația și diareea
Vreme îndelungată, organismul nu semnalează niciun fel de modificări. Simptomele se fac simțite abia după ce tumora a pătruns în peretele intestinului. Indicii în acest sens pot fi, de pildă, prezența sângelui sau a mucusului în scaun, mirosul foarte neplăcut al materiilor fecale și durerile la defecație. Când tumora își mărește volumul, îngustând astfel intestinul, unii pacienți evacuează un scaun ce nu mai depășește diametrul unui creion. Și alternanța dintre constipație și necesitatea imperioasă de defecație, balonările însoțite de incontinență anală sau zgomotele puternice din interiorul intestinului sunt semne care pot sugera declanșarea bolii maligne. "Înainte de a fi diagnosticați, numeroși pacienți au avut frecvent senzații de greață sau de prea-plin", mai spun medicii. De asemenea, stările de oboseală extremă, creșterea ușoară a temperaturii corpului sau transpirațiile nocturne pot indica și ele apariția unui cancer. Dar atenție: toate aceste simptome nu semnalează neapărat un proces malign, ele ar putea proveni la fel de bine de la o toxiinfecție sau de la o afecțiune inflamatorie cronică a intestinului.
5. Noua metodă de testare este mai sigură
Relativ recent, testului hemocult cu hârtie de guaiac, utilizat în mod curent până acum, i s-a adăugat și testul imunochimic fecal (FIT). Noua metodă are avantajul de a fi mai precisă, și în același timp, și rata de succes este considerabil mai mare: dacă testul hemocult, prin care se caută eventuale sângerări oculte (nevizualizate) în scaun, garantează o siguranță de numai 25% în depistarea unui carcinom, metoda modernă de testare FIT ajunge până la nivelul de 74%.
Mai inventivi decât restul europenilor, olandezii au găsit o soluție. Toate persoanele din grupa de vârstă cu risc de cancer de colon primesc prin poștă o scrisoare cu testul introdus în plic. Adresanții nu trebuie decât să-l returneze, bineînțeles, după ce au recoltat proba. Iar 70% dintre ei se conformează. Ideea s-a dovedit inspirată: într-un an de la adoptarea ei, fuseseră depistate pe această cale 3000 de noi cazuri de cancer.
6. Mortalitatea este în scădere
În ultimii ani, numărul deceselor cauzate de cancerul de colon a scăzut cu 21% la bărbați și cu 26% în rândul femeilor.
7. Colonoscopia
Colonoscopia continuă să fie cea mai sigură modalitate de diagnosticare a cancerului de colon. Dacă nu există antecedente familiale, ni se recomandă să facem uz de ea cel mai târziu după împlinirea vârstei de 55 de ani. Investigația este efectuată de un gastroenterolog cu experiență. În ziua precedentă, pacientul nu mănâncă nimic și trebuie să-și administreze un laxativ, deoarece este necesar ca intestinul să fie perfect curat, pentru a permite examinarea fiecărui centimetru pătrat de pe suprafața mucoasei. Procedura se execută cu o anestezie ușoară, care destinde intestinul și reduce astfel riscul provocării de leziuni. Apoi se suflă cu prudență aer, pentru a desface pliurile intestinului. Odată încheiate preparativele, se introduce în intestin un endoscop de grosimea degetului arătător. El are la capăt o cameră, care trimite imaginea pe un monitor, unde poate fi urmărită în cele mai mici detalii. Totodată, este dotat și cu o foarfecă ce servește la extirparea polipilor sau la prelevarea unor probe de țesut în vederea biopsiei.
Este îmbucurător faptul că se înregistrează tot mai puține complicații. Perforări accidentale ale intestinului se produc acum foarte rar: în numai 0,5 - 1,5 % dintre colonoscopii. Rana, desigur minoră, este suturată imediat în spital. "Uneori se întâmplă ca pacienții să aibă o senzație de greață provocată de laxativ, sau o mică durere din cauza aerului introdus în intestin", ne previn specialiștii. Li se face o injecție cu Buscopan pentru reducerea balonării și calmarea colicilor.
8. Vaccinurile vor putea preveni cancerul
În momentul de față, cercetătorii experimentează vaccinuri care ar combate cancerul. Deși nu pot vindeca un cancer deja instalat, acestea ar avea rolul de a întări sistemul imunitar, în scopul de a împiedica apariția bolii maligne. Mecanismul de autoapărare al organismului ar urma să identifice și să distrugă celulele tumorii. Și serurile care asigură protecție împotriva virușilor herpesului și hepatitei ar putea eventual să prevină cancerul. Actualmente există însă prea puține vaccinuri autorizate pentru tratamentele de acest tip.
9. Aspirina, ca ajutor împotriva cancerului
Pastila pe care o înghițim ori de câte ori suntem răciți ne-ar putea fi de ajutor în prevenția cancerului de colon. Studiile clinice au consemnat faptul că, printre persoanele care au luat acid acetilsalicilic (aspirină) o dată pe zi, timp de mai mulți ani, s-au înregistrat cu până la 40% mai puține cazuri de carcinom intestinal. De asemenea, și numărul deceselor a fost mai redus. Cercetătorii presupun că aspirina blochează procesele inflamatorii din organism, implicate în apariția cancerului de colon. Și medicamentele antireumatice au un efect asemănător - în special atunci când cancerul de colon este condiționat ereditar.
Cancerul de colon - perfect tratabil în stadiul incipient
Carcinomul din intestin ia naștere pe neobservate. În primii cinci ani, el se dezvoltă ca un polip inofensiv, fixat pe mucoasa care căptușește colonul. Polipii sunt descoperiți și îndepărtați printr-o colonoscopie.
Etapa 1 - Un polip mic: în acest stadiu, tumora are dimensiuni reduse și se limitează la stratul superficial al mucoasei intestinale.
Etapa 2 - Un polip mare: tumora a străpuns peretele intestinului și crește în interiorul lui. Dacă este depistată în timp util, încă mai poate fi excizată. Cu toate acestea, de cele mai multe ori va fi necesară și chimioterapia.
Etapa 3 - Polipul a evoluat, transformându-se într-o tumoră malignă cu comportament agresiv și a format deja metastaze. Cancerul se poate disemina în organism, prin sânge și limfă.
Ce face bine intestinului nostru
Un amănunt interesant: polipii colonici se întâlnesc mult mai frecvent în Europa, SUA și Australia, decât în Asia și Africa. Oamenii de știință sunt de părere că aceasta se explică prin faptul că alimentația și stilul de viață joacă un anumit rol în apariția cancerului de colon. De exemplu, s-a constatat că supraponderalii și diabeticii sunt mai predispuși la formarea de polipi în intestin. Hrana nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și consumul de alcool fac să crească riscul de îmbolnăvire.
Așadar, cum se poate împiedica apariția cancerului de colon? "Este imposibil de împiedicat", afirmă specialiștii. "Însă poate fi îmbunătățită starea de sănătate a intestinului, consolidând sistemul imunitar." Deja 30 până la 60 de minute de mișcare moderată pe zi micșorează riscul de formare și malignizare a polipilor. De asemenea, alimentația echilibrată este foarte importantă: fibrele în cantitate mare (ex. din cereale integrale, leguminoase, fructe și legume), produsele lactate, uleiurile vegetale ecologice și cafeaua, consumate cu economie - toate acestea compun un meniu prietenos pentru intestin. Două feluri de carne ar trebui să fie, pe cât posibil, evitate: cea roșie (de porc, vită și miel), precum și carnea prăjită până la carbonizare. Se recomandă și renunțarea la mezeluri. Nu întâmplător, vegetarienii se îmbolnăvesc mult mai rar de cancer de colon, comparativ cu oamenii care mănâncă regulat carne.