1. Care sunt consecinţele aprobării unei astfel de legi?
2. Ce se poate face pentru oprirea legii, ajunsă deja la vot, în Camera Deputaţilor?
GABRIEL PĂUN, activist de mediu, preşedintele "Agent Green"
"Ţara pare o căruţă condusă de un vizitiu beat"
1. Din păcate, nu este singura tentativă de a se intra cu drujba în pădurile seculare şi virgine. De un an şi două luni, de când avem la putere noile guverne PSD, asistăm la un asediu, la un foc încrucişat, şi pe linie guvernamentală, şi pe linie parlamentară, împotriva pădurilor virgine şi ariilor protejate. S-a văzut clar că nu este în regulă cu noua conducere guvernamentală încă de la început: deşi guvernul Cioloş alocase 2,68 milioane lei pentru realizarea unui catalog al pădurilor virgine din România, pentru o mai bună protejare a lor, noul guvern a blocat aceşti bani, deşi ei există, şi până în acest moment, nu s-a făcut nimic pentru acest studiu. Societatea civilă s-a mobilizat şi a făcut, prin propriile puteri, sute de studii asupra pădurilor virgine care trebuiesc protejate, dar ele zac pe masa ministrului mediului. Înţelegem că, pur şi simplu, nu se vrea o imagine clară a acestor arii protejate în România. De ce? Răspunsul este cuprins în acest proiect, care înseamnă permisiunea exploatării lor. Practic, tot ce înseamnă "tezaur naţional" ca pădure, va fi afectat de această lege! Efectul ei asupra tezaurului natural al României este devastator! Odată stricate, zonele de protecţie nu se mai pot repara, efectul este ireversibil! Tot ce s-au străduit să facă generaţii de oameni de ştiinţă, de cercetători, academicieni, profesori sau iubitori de natură, va fi aruncat la gunoi, într-o clipă. Ministerul Mediului a dat aviz negativ la acest proiect de lege, dar Ministerul Apelor şi Pădurilor a dat aviz pozitiv! Ţara pare o căruţă condusă de un vizitiu beat...
2. Mă gândesc că nu toţi senatorii au votat acest proiect ştiind despre ce este vorba. O soluţie este să le explicăm deputaţilor că ceea ce vor ei să voteze este împotriva tuturor legilor europene sau naţionale, şi că suntem pasibili de sancţiuni usturătoare, la nivel european. Sancţiuni care vor fi plătite de oamenii de rând, din bugetul României. După cum s-a văzut în cazul Poloniei, care a trecut prin aşa ceva, amenzile europene pot ajunge şi la o sută de mii de euro pe zi! Noi vom încerca să facem o acţiune de prevenire, să nu se voteze şi la Camera Deputaţilor, să se ţină cont de părerea Ministerului Mediului, a opiniei publice, a ONG-urilor şi a presei. Vom cere acces în Camera Deputaţilor, pentru a prezenta parlamentarilor riscurile aprobării unei asemenea legi şi vom încerca să vorbim personal cu câţiva deputaţi, pentru a informa grupurile parlamentare în legătură cu situaţia reală. Mai rămâne şi preşedintele Johannis, care poate întoarce legea în Parlament.
MIHAI GOŢIU, parlamentar USR
"E ca şi cum ai străpunge inima unui om"
1. Pe scurt, faptul că prin lege se permit lucrări în zonele de protecţie strictă şi de protecţie integrală a ariilor naturale protejate - parcuri naţionale şi naturale, situri Natura 2000, rezervaţii naturale etc. - şi a pădurilor virgine şi cvasi-virgine, poate duce la dispariţia acestora. Zonele de protecţie strictă şi integrală sunt cele mai valoroase şi mai importante din punctul de vedere al conservării mediului şi al biodiversităţii. Dacă acestea sunt afectate, dispare, practic, motivul principal pentru care aceste arii sunt protejate. E ca şi cum ai străpunge inima unui om şi, apoi, te-ai mira că acel om moare, deşi el pare întreg. E o minciună că acest articol adăugat al legii ar fi în beneficiul comunităţilor locale, cum pretind susţinătorii legii. Pentru că e aberant să pretinzi că distrugerea celei mai importante resurse pentru dezvoltare sustenabilă a comunităţii respective ar fi un "beneficiu". În fapt, prin această prevedere se deschide larg uşa unor proiecte cu dedicaţie, iar în următoarele luni, dacă legea trece, vom constata cu tristeţe cine sunt profitorii reali ai legii: ucigaşii lacomi ai pădurilor din România.
2. Într-o primă fază, vom încerca să-i convingem pe deputaţi să voteze împotriva legii sau măcar împotriva articolului în discuţie. Am discutat cu colegii şi consilierii jurişti din USR şi studiem care sunt şansele atacării la Curtea Constituţională a acestei legi şi a celorlalte care afectează grav mediul. Încălcarea art. 35 din Constituţie, cel referitor la obligaţia, inclusiv a statului, de a respecta dreptul la mediu sănătos, e evidentă, dar nu-mi dau seama care sunt şansele unui asemenea demers în premieră pentru România, o ţară în care la unii parlamentari ai puterii au încă trecere argumente primitive, de genul "temperaturi sub minus 10 grade, ninsori şi viscol la început de martie sunt o dovadă că încălzirea globală nu există"! Mai rămâne o singură şansă, cea a rezistenţei comunităţilor locale, susţinute de societatea civilă şi de acţiuni în justiţie, pentru a bloca fiecare proiect distructiv în parte.
STELIAN RADU, Membru de onoare al Academiei de Ştiinte Agricole si Silvice
"România încalcă tratatele internaţionale pe care le-a semnat"
1. Ceea ce se propune prin această lege poate duce la restrângerea sau dispariţia suprafeţelor ariilor protejate şi la intervenţii umane, chiar în zonele lor centrale, iar aşa ceva este o aberaţie! Este o mare contradicţie cu tratatele internaţionale de protejare a naturii, semnate de România! Se ştie că Parcurile Naţionale au trei zone distincte: o zonă centrală, în care se aplică o protecţie strictă, o zonă de protecţie înconjurătoare, unde este necesară o gestiune ecologică, şi o suprafaţă-tampon. Administrarea lor trebuie să fie făcută în aşa fel, încât după o anumită perioadă, cea de-a două zonă să poată fi trecută în cea dintâi, centrală, care ar trebui să reprezinte 75 % din suprafaţă parcului. Sunt criterii dure, pe care şi Germania le îndeplineşte cu greu, dar ei se străduiesc foarte mult. Oricum, într-o zonă centrală de protecţie - odată consfinţită ca atare, nu mai ai voie să intervii: este o mare crimă! În aceste situri, unele cu păduri virgine acceptate şi în patrimoniul UNESCO, nu ai voie să intervii sau să modifici ceva! Riscul este, în primul rând, să pierzi acest statut onorific, care le-a fost acordat şi de care puţine locuri din lume se pot bucura. Noi, în România, din fericire, avem aşa ceva, şi este inadmisibil să te atingi de ele! Este un nonsens ce vor ei să facă, orice intervenţie putând să ducă la pierderea statutului şi transformarea unor arii protejate în păduri oarecare.
2. O mai bună solidaritate între academicienii români cred că ar fi benefică în faţa unei astfel de probleme. Academia Română şi Academia de Studii Agricole şi Silvice ar trebui să îşi spună mai apăsat şi mai des opinia, să nu lase pe mâna unor oameni necalificaţi, care nu cunosc şi nu au studii, să decidă soarta unor astfel de păduri. Dacă le-am conserva şi le-am îngriji şi le-am pune în valoare ar însemna un câştig enorm, şi la nivelul ţării, dar şi la nivelul comunităţilor din apropierea lor. Aceste lucruri trebuiesc abordate cu viziune, cu programe pe termen lung, privind spre viitorul nostru ca naţiune, nu prin măsuri ad-hoc, improvizate, care duc, pur şi simplu, la distrugere. Ca soluţie putem să privim la ce se întâmplă în Germania. La nivel naţional, acolo s-a stabilit ca până în anul 2020, deci în termen foarte scurt, să se implementeze măsuri de protecţie strictă, pe minimum 5% din suprafaţa ţării, unde natura să se dezvolte liber, fără intervenţii. Este o linie pe care şi România ar putea să meargă, este un exemplu bun şi o soluţie. De aşa ceva avem nevoie, nu de legi care să încurajeze mutilarea ultimelor bucăţi de Rai din România.