Hipertensiunea
Hipertensiunea a devenit la noi o boală endemică. În prezent, ea afectează cam 40% dintre adulţi, iar în categoria celor cu vârste de peste 65 ani procentul urcă, depăşind chiar 80%. Studiile realizate de specialişti la popoarele care trăiesc în condiţii primitive au arătat că, iniţial, hipertensiunea era practic inexistentă la ele, însă incidenţa ei a început să crească odată cu pătrunderea modului de viaţă caracteristic "lumii civilizate". Aceasta indică limpede faptul că hipertensiunea reprezintă, în primul rând, consecinţa unui anumit stil de viaţă. Factorii care o declanşează sunt: supraponderalitatea şi o alimentaţie nesănătoasă, cu prea multe proteine şi grăsimi de origine animală, exces de sare şi prea puţine legume şi fructe, la care se adaugă consumul regulat de alcool, sedentarismul şi, mai ales, stresul. Cel mai adesea, factorii enumeraţi mai sus se cumulează, de aceea hipertensiunea nu este atât o boală, cât mai curând simptomul unei suprasolicitări a organismului.
Tratament
* Alimentaţie vegetariană sau vegană - Înlocuiţi carnea cu legume, în special cu soia şi tofu, deoarece proteinele din soia scad nivelul tensiunii arteriale. Cei ce nu doresc să renunţe la brânză şi lapte ar trebui, cel puţin, să reducă drastic cantităţile.
* Post terapeutic - Vă va fi de folos să ţineţi un post terapeutic, de două ori pe an sau un post intermitent, de exemplu, să prelungiţi pauza alimentară nocturnă, la 14 ore.
* Alimente-medicament - Printre acestea se regăsesc legumele cu conţinut mare de azotat, cum este sfecla roşie (se poate consuma şi ca suc, în acest caz minimum 0,25 litri pe zi), apoi spanacul, rucola, nucile şi fisticul (nesărat), ca şi seminţele de in. Nu înghiţiţi seminţele de in întregi, ci măcinaţi-le în râşniţa de cafea. Uleiul de in poate reduce, de asemenea, tensiunea, însă dacă mâncaţi seminţele ca atare, veţi profita şi de celelalte efecte benefice ale lor (de exemplu, prevenirea cancerului mamar şi de prostată). Şi afinele vă ajută să micşoraţi valorile tensiunii - le puteţi consuma şi congelate sau transformate în pulbere. Ar fi bine să introduceţi zilnic în meniul dvs. unul din alimentele amintite aici.
* Băuturi-medicament - Beţi zilnic două-trei căni de ceai verde sau infuzie de hibiscus (zămoşiţă). După hibiscus, ar trebui să beţi sau să vă clătiţi gura cu puţină apă, fiindcă acidul conţinut în el vă poate ataca smalţul dentar.
* Ulei de măsline extravirgin - Întrebuinţaţi-l cât de mult. Şi extractele din frunze de măslin sunt utile pentru normalizarea tensiunii, le găsiţi sub formă de suplimente în magazinele naturiste. Nu încercaţi să mestecaţi pur şi simplu frunze de măslin (dacă le aveţi la dispoziţie), căci nu veţi obţine concentraţia necesară de substanţe bioactive.
* Meditaţie - Meditaţi cel puţin 30 de minute pe zi.
* Lăsare sau donare de sânge - Atât venesecţia (acesta este termenul medical), cât şi donarea de sânge sunt utile hipertensivilor, mai ales celor care au un nivel crescut de fier ori "sângele îngroşat", adică analizele de laborator le evidenţiază un hematocrit prea mare. Prin hematocrit se înţelege masa de globule roşii dintr-un anumit volum de sânge.
* Mişcare şi/sau sport de rezistenţă - Ideal ar fi să vă rezervaţi între 150 şi 300 de minute pe săptămână pentru o activitate fizică la alegere.
* Proceduri cu apă, utilizate regulat - Dintre acestea, cele mai indicate sunt jeturile de apă după metoda Kneipp (obligatoriu se ţin trei luni pauză, după un infarct miocardic), băile la braţe şi şedinţele de saună, cu temperatura crescută treptat (fără duşul rece din final). De dorit ar fi o dată pe zi, dacă este posibil.
Boala coronariană şi ateroscleroza
Tratament
* Alimentaţie vegană - Deşi actualmente tuturor pacienţilor care au suferit un infarct li se prescrie un medicament cu rol de reductor al grăsimilor, este perfect posibil (cu toate că deseori se afirmă contrariul), ca un efect similar să se obţină printr-o modificare amplă a alimentaţiei. Pe lângă aceasta, uleiul de măsline şi nucile asigură vaselor de sânge o protecţie excelentă. Postul dă rezultate foarte bune, totuşi nu trebuie practicat în primele trei luni după un infarct. Uneori, însă, valorile ridicate ale colesterolului LDL sunt determinate de cauze genetice. În asemenea situaţii, din păcate, influenţa unei alimentaţii sănătoase va fi aproape neglijabilă.
* Mişcare moderată - Se recomandă un program variat de activitate fizică, bazat pe antrenamente de rezistenţă, cu un nivel mediu de efort, combinate şi cu alte elemente, mai ales cu forme jucăuşe de mişcare, ca de pildă Tai-Chi.
* Yoga - Studiile au demonstrat că yoga poate face mai mult decât să reducă, la modul general, riscul de îmbolnăvire a inimii. Ea scade intensitatea şi durata fibrilaţiei atriale, o tulburare foarte frecventă de ritm cardiac. Respiraţia controlată, care face parte din practicile yoghine, ameliorează suferinţele provenite de la insuficienţa cardiacă.
* Alimente bune pentru inimă - Consumând consecvent anumite alimente, veţi reuşi să coborâţi nivelul colesterolului LDL. Mă refer la migdale, seminţe de in şi ovăz, dar şi la nuci, care totodată sporesc şi elasticitatea vaselor de sânge. Surprinzător, dar şi un avocado pe zi, deşi bogat în grăsimi, scade colesterolul LDL, întrucât acest fruct conţine acizi graşi mononesaturaţi, la fel ca uleiul de măsline. Ghimbirul reduce alte lipide periculoase: trigliceridele.
* Acizi graşi Omega-3, de provenienţă vegetală - Uleiul şi seminţele de in, uleiul de rapiţă, nucile, legumele cu frunze verzi, uleiul de soia, uleiul de germeni de grâu, algele şi extractele de alge, vă furnizează aceşti acizi graşi, care protejează sistemul vascular.
* Usturoi - Ce-i drept, usturoiul contribuie doar în mică măsură la scăderea tensiunii şi a colesterolului, în schimb, îmbunătăţeşte elasticitatea vaselor de sânge.
* Suc de rodie - Sucul şi extractul de rodie au cea mai mare putere de neutralizare a radicalilor liberi, comparativ cu toate celelalte sucuri. Un studiu a pus în evidenţă faptul că un consum repetat de rodii stimulează microcirculaţia la nivelul muşchiului cardiac. În plus, reduce tensiunea şi colesterolul.
* Ciocolată amăruie - Pe lângă gustul plăcut, are şi calitatea de a micşora riscul de apariţie a bolilor vasculare.
* Saună şi terapii Kneipp - Procedurile cu apă sunt de un real ajutor în insuficienţa cardiacă şi bolile vasculare. Potrivit unui studiu finlandez, şedinţele regulate de saună oferă protecţie împotriva tulburărilor grave de ritm cardiac, care ameninţă viaţa bolnavului. Însă ele nu trebuie să dureze prea mult şi nici temperaturile n-au voie să fie foarte ridicate. Şi helioterapia, respectiv băile moderate de soare, asigură o bună protecţie a inimii. Dar trebuie evitată strict insolaţia. Cele mai bune sunt băile de soare cu durată scurtă, făcute din luna aprilie până în septembrie.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
