Hipertensiunea
Hipertensiunea a devenit la noi o boală endemică. În prezent, ea afectează cam 40% dintre adulți, iar în categoria celor cu vârste de peste 65 ani procentul urcă, depășind chiar 80%. Studiile realizate de specialiști la popoarele care trăiesc în condiții primitive au arătat că, inițial, hipertensiunea era practic inexistentă la ele, însă incidența ei a început să crească odată cu pătrunderea modului de viață caracteristic "lumii civilizate". Aceasta indică limpede faptul că hipertensiunea reprezintă, în primul rând, consecința unui anumit stil de viață. Factorii care o declanșează sunt: supraponderalitatea și o alimentație nesănătoasă, cu prea multe proteine și grăsimi de origine animală, exces de sare și prea puține legume și fructe, la care se adaugă consumul regulat de alcool, sedentarismul și, mai ales, stresul. Cel mai adesea, factorii enumerați mai sus se cumulează, de aceea hipertensiunea nu este atât o boală, cât mai curând simptomul unei suprasolicitări a organismului.
Tratament
* Alimentație vegetariană sau vegană - Înlocuiți carnea cu legume, în special cu soia și tofu, deoarece proteinele din soia scad nivelul tensiunii arteriale. Cei ce nu doresc să renunțe la brânză și lapte ar trebui, cel puțin, să reducă drastic cantitățile.
* Post terapeutic - Vă va fi de folos să țineți un post terapeutic, de două ori pe an sau un post intermitent, de exemplu, să prelungiți pauza alimentară nocturnă, la 14 ore.
* Alimente-medicament - Printre acestea se regăsesc legumele cu conținut mare de azotat, cum este sfecla roșie (se poate consuma și ca suc, în acest caz minimum 0,25 litri pe zi), apoi spanacul, rucola, nucile și fisticul (nesărat), ca și semințele de in. Nu înghițiți semințele de in întregi, ci măcinați-le în râșnița de cafea. Uleiul de in poate reduce, de asemenea, tensiunea, însă dacă mâncați semințele ca atare, veți profita și de celelalte efecte benefice ale lor (de exemplu, prevenirea cancerului mamar și de prostată). Și afinele vă ajută să micșorați valorile tensiunii - le puteți consuma și congelate sau transformate în pulbere. Ar fi bine să introduceți zilnic în meniul dvs. unul din alimentele amintite aici.
* Băuturi-medicament - Beți zilnic două-trei căni de ceai verde sau infuzie de hibiscus (zămoșiță). După hibiscus, ar trebui să beți sau să vă clătiți gura cu puțină apă, fiindcă acidul conținut în el vă poate ataca smalțul dentar.
* Ulei de măsline extravirgin - Întrebuințați-l cât de mult. Și extractele din frunze de măslin sunt utile pentru normalizarea tensiunii, le găsiți sub formă de suplimente în magazinele naturiste. Nu încercați să mestecați pur și simplu frunze de măslin (dacă le aveți la dispoziție), căci nu veți obține concentrația necesară de substanțe bioactive.
* Meditație - Meditați cel puțin 30 de minute pe zi.
* Lăsare sau donare de sânge - Atât venesecția (acesta este termenul medical), cât și donarea de sânge sunt utile hipertensivilor, mai ales celor care au un nivel crescut de fier ori "sângele îngroșat", adică analizele de laborator le evidențiază un hematocrit prea mare. Prin hematocrit se înțelege masa de globule roșii dintr-un anumit volum de sânge.
* Mișcare și/sau sport de rezistență - Ideal ar fi să vă rezervați între 150 și 300 de minute pe săptămână pentru o activitate fizică la alegere.
* Proceduri cu apă, utilizate regulat - Dintre acestea, cele mai indicate sunt jeturile de apă după metoda Kneipp (obligatoriu se țin trei luni pauză, după un infarct miocardic), băile la brațe și ședințele de saună, cu temperatura crescută treptat (fără dușul rece din final). De dorit ar fi o dată pe zi, dacă este posibil.
Boala coronariană și ateroscleroza
Afecțiunile cardiovasculare se numără printre bolile cel mai des întâlnite la omul contemporan. Ele constituie, de mulți ani, una dintre cele mai frecvente cauze de deces în țările cu economii avansate. Boala coronariană evoluează lent în decursul anilor, până când un cheag de sânge vine să obtureze brusc porțiunea deteriorată a unui vas, ceea ce provoacă un infarct sau un accident vascular. De aceea, o componentă esențială a demersului terapeutic trebuie să fie tratarea fiecăruia din factorii de risc, ca hipertensiunea, diabetul sau tulburările metabolismului lipidic, și înainte de toate, colesterolul LDL mărit. Renunțarea la fumat va fi principala măsură în momentul când sunteți diagnosticați cu această afecțiune vasculară.
Tratament
* Alimentație vegană - Deși actualmente tuturor pacienților care au suferit un infarct li se prescrie un medicament cu rol de reductor al grăsimilor, este perfect posibil (cu toate că deseori se afirmă contrariul), ca un efect similar să se obțină printr-o modificare amplă a alimentației. Pe lângă aceasta, uleiul de măsline și nucile asigură vaselor de sânge o protecție excelentă. Postul dă rezultate foarte bune, totuși nu trebuie practicat în primele trei luni după un infarct. Uneori, însă, valorile ridicate ale colesterolului LDL sunt determinate de cauze genetice. În asemenea situații, din păcate, influența unei alimentații sănătoase va fi aproape neglijabilă.
* Mișcare moderată - Se recomandă un program variat de activitate fizică, bazat pe antrenamente de rezistență, cu un nivel mediu de efort, combinate și cu alte elemente, mai ales cu forme jucăușe de mișcare, ca de pildă Tai-Chi.
* Yoga - Studiile au demonstrat că yoga poate face mai mult decât să reducă, la modul general, riscul de îmbolnăvire a inimii. Ea scade intensitatea și durata fibrilației atriale, o tulburare foarte frecventă de ritm cardiac. Respirația controlată, care face parte din practicile yoghine, ameliorează suferințele provenite de la insuficiența cardiacă.
* Alimente bune pentru inimă - Consumând consecvent anumite alimente, veți reuși să coborâți nivelul colesterolului LDL. Mă refer la migdale, semințe de in și ovăz, dar și la nuci, care totodată sporesc și elasticitatea vaselor de sânge. Surprinzător, dar și un avocado pe zi, deși bogat în grăsimi, scade colesterolul LDL, întrucât acest fruct conține acizi grași mononesaturați, la fel ca uleiul de măsline. Ghimbirul reduce alte lipide periculoase: trigliceridele.
* Acizi grași Omega-3, de proveniență vegetală - Uleiul și semințele de in, uleiul de rapiță, nucile, legumele cu frunze verzi, uleiul de soia, uleiul de germeni de grâu, algele și extractele de alge, vă furnizează acești acizi grași, care protejează sistemul vascular.
* Usturoi - Ce-i drept, usturoiul contribuie doar în mică măsură la scăderea tensiunii și a colesterolului, în schimb, îmbunătățește elasticitatea vaselor de sânge.
* Suc de rodie - Sucul și extractul de rodie au cea mai mare putere de neutralizare a radicalilor liberi, comparativ cu toate celelalte sucuri. Un studiu a pus în evidență faptul că un consum repetat de rodii stimulează microcirculația la nivelul mușchiului cardiac. În plus, reduce tensiunea și colesterolul.
* Ciocolată amăruie - Pe lângă gustul plăcut, are și calitatea de a micșora riscul de apariție a bolilor vasculare.
* Dinți sănătoși - Parodontoza și focarele inflamatorii generate de infecțiile dentare se află la originea unui risc crescut de boli vasculare și infarct. De aceea, pacienții cu afecțiuni cardiace, patologii vasculare și diabet, la fel ca și hipertensivii, trebuie să-și întrețină starea de sănătate a danturii făcând controale stomatologice în scop profilactic.
* Saună și terapii Kneipp - Procedurile cu apă sunt de un real ajutor în insuficiența cardiacă și bolile vasculare. Potrivit unui studiu finlandez, ședințele regulate de saună oferă protecție împotriva tulburărilor grave de ritm cardiac, care amenință viața bolnavului. Însă ele nu trebuie să dureze prea mult și nici temperaturile n-au voie să fie foarte ridicate. Și helioterapia, respectiv băile moderate de soare, asigură o bună protecție a inimii. Dar trebuie evitată strict insolația. Cele mai bune sunt băile de soare cu durată scurtă, făcute din luna aprilie până în septembrie.