Rodica Culcer despre... Fuga e ruşinoasă, dar sănătoasă

- În toiul ostilităţilor româno-maghiare legate de Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a apărut, brusc, un moment de tandreţe: promisiunea lui Liviu Drag­nea că va ctitori liceul maghiar din Târgu Mureş, o de­cizie anulată, iniţial, de tribunalul oraşului. Va schim­ba această decizie politica Budapestei faţă de România?

- Politica Budapestei faţă de România s-a schimbat deja, în urma alinierii României psd-izate la politica anti-europeană şi pro-rusă a premierului Viktor Orban. Acest viraj i-a permis premierului ungar să se afirme ca o forţă dominantă în regiune, deşi România este mai mare şi mai bogată în resurse. De altfel, Liviu Dragnea a promis încă de anul trecut autorităţilor ungare re­în­fiin­ţarea Liceului teologic maghiar de la Târgu Mureş, adi­că a capitulat în faţa unor pretenţii anti-demo­cra­tice, pentru că esenţa problemei nu este limba de pre­dare - maghiara - sau teologia romano-catolică, ci fap­tul că instituţia a fost înfiinţată ilegal, adică prin decizia Inspectoratului Judeţean Mureş, nu, cum cere legea, prin ordin de ministru la propunerea Consiliului local. De altfel, chiar luna aceasta, decizia ISJ a fost anulată de­finitiv de Curtea de Apel din Târgu Mureş. Iată de ce, reînfiinţarea prin lege a unei instituţii în­fiinţate ile­gal es­te o sfidare la adresa statului de drept, şi încă una care arun­că în aer principiul autonomiei autorităţilor locale, motiv pentru care este contestată la CCR, de PNL şi PMP. Dar orice subminare a statului de drept în UE este pe placul lui Viktor Orban, marele sabotor al valorilor eu­ropene. În plus, domnul Orban poate de­monstra pro­priu­lui electorat şi Bruxelles-ului că dic­tează politica Bucureştiului, lucru care îi reuşeşte din cauza vulne­ra­bilităţilor politice ale României, devenită captivă a in­te­reselor clicii penale din PSD şi ALDE, care, ca şi Viktor Orban, este ostilă standardelor şi re­gle­mentărilor europene. Clica penalilor din PSD şi ALDE s-a aliat, aşa­dar, cu UDMR, soldat disciplinat al Buda­pestei, pen­tru a trece prin Parlament scanda­loa­sele legi ale justi­ţiei şi cele trei guverne PSD, inclusiv gu­vernul Dăn­ci­lă, despre care Kelemen Hunor a afir­mat că are un pro­gram conceput "la o beţie cu bere". Drept recompensă, PSD şi ALDE i-au satisfăcut toate pre­tenţiile, indiferent cât au fost de nocive pentru de­mocraţie şi pentru statul de drept. De ce s-ar mai schim­ba, aşadar, politica Un­gariei, dacă România îi este ofe­ri­tă pe tavă?

- Elena Udrea a plecat în Costa Rica să-i facă o vi­zită prietenei sale, Alina Bica. Ceva mai repede, au ple­cat în călătorii fără întoarcere şi alţi clienţi ai DNA: Sebastian Ghiţă şi Radu Mazăre. Pofta asta de "lu­me largă" nu ascunde un scenariu, menit să în­de­­­părteze de ţară, nişte oameni care ştiu prea mult des­­pre "aleşii poporului"?

- Deşi este de domeniul speculaţiilor, există destule elemente care sugerează existenţa unui astfel de plan. Toţi aceşti fugari, condamnaţi în primă instanţă şi cu şan­se infime de a obţine achitarea la completul de cinci al ÎCCJ, erau personaje importante în reţelele de tip mafiot care spoliază România, deşi poate că există şi altele şi mai importante. În tot cazul, nu puteau acţiona fă­ră o protecţie la nivel înalt. Totodată, ei aveau legături cu personaje importante din serviciile secrete. Se­bas­tian Ghiţă, de pildă, nici nu neagă acest lucru, iar fuga sa din ţară s-a produs imediat după o festivitate la se­diul SRI. Iar Ghiţă nu era prieten doar cu Florian Col­dea, ci şi cu fostul director al SRI, George Maior, ma­re­le său protector, despre care se vorbeşte prea puţin. Poate că domnului Maior îi convine ca Sebastian Ghiţă să se afle în siguranţă la Belgrad, protejat de rigorile jus­­tiţiei din România. Să nu uităm, de asemenea, com­portamentul Elenei Udrea, care a recunoscut că i-a cu­noscut bine pe Ghiţă, Coldea şi Maior şi a recurs public la gesturi din codul interlopilor, care asigurau - pe cine oare? - că nu a trădat nici un secret şi/sau personaj. Or, această omerta se plăteşte, iar doamna Udrea a ştiut probabil unde să prezinte nota de plată. Tot doamna Udrea şi-a ameninţat vehement foştii colegi de partid că nu va plăti singură matrapazlâcurile făcute de toţi. Putem presupune, deci, că există destule personaje importante, interesate să organizeze salvarea foştilor demnitari condamnaţi pentru corupţie, iar faptul că nici unul din fugari nu a avut interdicţie să părăsească Ro­mâ­nia este destul de dubios în sine. Totuşi, fuga lor nu este o victorie, ci o recunoaştere a înfrângerii. Din pă­cate, ne scapă doar de câţiva mafioţi. Până la urmă, poa­te că am fi mai câştigaţi dacă toţi marii corupţi, ră­maşi pe capul nostru, ar pleca prin Costa Rica sau Ma­da­gascar. Doar că ar fi păcat de Costa Rica - şi chiar de Madagascar!