Urgenţa urgenţelor

- Nu toate simptomele care la prima vedere par grave ne pun viaţa în pericol. Unele dintre ele pot să aştepte o consultaţie făcută de un medic de familie. În schimb, altele pot să ducă la complicaţii foarte grave, dacă nu sunt tratate imediat. În cazul lor, trebuie chemată "salvarea". Iată câteva indicii pentru a face diferenţa între zece situaţii care ne îngri­jorează -

1. Dificultate bruscă de a mişca braţul
Dacă este însoţită şi de dificultăţi de vorbire, poate fi vorba despre un accident cerebral. Acesta este unul dintre coşmarurile medicilor de urgenţă. Accidentele cerebrale sunt prima cauză de handi­cap şi de moarte. Ele reprezintă aproximativ 20% din totalul deceselor înregistrate într-un an. Sunt provocate fie de obturarea unei artere a creierului cu un cheag de sânge, fie prin ruperea unui vas sanguin. Acest accident provoacă moartea neuro­nilor în zona care nu mai este irigată. Astfel mor peste 200 de milioane de neuroni în fiecare minut, de la începutul simptomelor. De unde şi nevoia de tratament urgent.
Sugestii: Notaţi simptomele şi ora exactă a apariţiei lor. * Strângeţi toate reţetele şi analizele pacientului, dacă există. * Lăsaţi persoana respec­tivă să stea întinsă, cu o pernă sub cap, până la ve­ni­rea medicului.
Ce e de făcut? Chemaţi salvarea.

2. O durere violentă în piept
Dacă este foarte bruscă, iar persoana respectivă are senzaţia că o bară de fier îi comprimă pieptul, este fără îndoială vorba despre un infarct, o altă obsesie a doctorilor de la urgenţă. Mai ales dacă durerea ira­diază în maxilar, braţe sau în mâini. Ucigând aproximativ 20% dintre victime, infarctul de mio­card (muşchiul cardiac) apare după înfundarea uneia dintre artere cu un cheag de sânge sau o placă de colesterol. Accidentul duce la dis­tru­gerea unei părţi mai mari sau mai mici din muş­chiul cardiac.
Sugestii: În aşteptarea salvării, persoana respectivă trebuie să evite orice fel de efort şi este bine să i se administreze între 250-500 mg de aspi­rină. * În caz de stop cardiac, trebuie utilizat un de­fibrilator, dacă este la îndemână. Dacă nu, este nevoie de un masaj cardiac şi de respiraţie gură la gură. * Ele trebuie să dureze 10 secunde.
Ce e de făcut? Chemaţi urgent salvarea.

3. Greutăţi mari la respirat
Dacă nu este legat de un efort sau o sperietură pu­ternică, acest lucru poate reflec­ta mai multe situaţii ce necesită inter­venţia de urgenţă a medicilor.
O embolie pulmonară (obtu­ra­rea unei artere a plămâ­nilor) ce are ca rezultat între 10 şi 20% de­cese.
O criză puternică de astm; este manifestarea cea mai seve­ră a astmului, o maladie ce vi­zea­ză între 5 şi 7% din populaţie.
O bronşiolită severă la un copil. Ea se deo­sebeşte de bronşiolita simplă printr-o puternică jenă de a respira, o tuse agresivă şi şuierături.
Sugestii: Dacă persoana se simte rău, trebuie împiedicată să se mişte. * Dacă este vorba despre o criză de astm, trebuie respectată poziţia aleasă în mod spontan de către pacient. Aşa respiră cel mai bine.
Ce e de făcut? Chemaţi salvarea.

4. Cădere urmată de un traumatism
Survenind mai ales la copiii mici şi la persoa­nele în vârstă, căderile sunt, în marea lor majori­tate, puţin grave. Dar atenţie, dacă sunt urmate de dureri: poate fi semn de fractură osoasă, ceea ce reprezintă 40% dintre leziunile legate de o cădere la persoanele în vârstă. Atenţie mai ales la căderile în cap, urmate de o somnolenţă anormală, confuzie, tulburări de echilibru, o privire absentă sau vomitat în mod repetat, lucruri ce pot proveni dintr-un traumatism cranian.
Sugestii: dacă este vorba despre o cădere în cap fără semne îngrijorătoare, persoana respectivă trebuie supravegheată, totuşi, 24 de ore, pentru a verifica dacă totul este bine. * În cursul nopţii, ea trebuie trezită din 3 în 3 ore, pentru a se verifica dacă este lucidă şi poate răspunde la întrebări simple.
Ce e de făcut? Se cheamă salvarea, dacă e vorba de un traumatism cranian sau se bănuieşte o fractură.

5. Durere puternică de stomac
De cele mai multe ori, este vorba despre tulbu­rări digestive benigne, ce reprezintă 40% dintre cauzele consultaţiilor. Dar există şi excepţii.
Dacă durerea apare brusc, noaptea sau dimi­neaţa devreme, poate fi vorba despre o colică nefri­tică (obstrucţia căilor urinare cu un calcul biliar) Ea atinge cam 10% din populaţie. Da­că este foarte intensă şi este si­tuată în partea de jos a abdome­nului, la femei ea poate fi provocată de ruperea unui chist ovarian.
Dacă este localizată în partea din dreapta jos a abdomenului, însoţită de o febră moderată (37-38 de grade) şi uneori de dureri de cap, poate fi vorba despre o apendicită. Atenţie, ea poate să apară la orice vârstă şi trebuie chemat de urgenţă medicul.
Sugestii: Aşteptând avizul medicului, dure­rea poate fi calmată cu o pastilă de scobutil şi una de papaverină. * Dacă febra depăşeşte 39°C, se iau 1000 mg paracetamol.
Ce e de făcut? Se cheamă medicul de fami­lie, dacă se bănuieşte o criză nefritică. * Se cheamă salvarea, dacă simptomele anunţă o criză de apen­dicită.

6. Pierderea cunoştinţei
Dacă nu există alte simptome, ceea ce se întâm­plă frecvent, poate fi vorba despre o simplă stare de ameţeală datorate unei emoţii puternice, căldurii sau unei schimbări bruşte de poziţie. Uneori, îna­intea ei apar transpiraţii abundente, paloare, ame­ţeli.
Dacă această pierdere de cunoştinţă s-a produs fără niciun semn premergător, poate fi vorba despre o sincopă de origine cardiacă, o urgenţă absolută datorată unei tulburări de ritm. Destul de frecventă la persoanele în vârstă, ea este responsabilă pentru 10% din căderile grave.
Sugestii: În caz de rău mo­derat, răcoriţi persoana folosind un şerveţel umed. * Dacă nu îşi revine, verificaţi-i respiraţia. * Dacă nu mai respiră sau începe să se sufoce, întindeţi-o pe jos şi ridicaţi-i picioarele. Dacă este posibil, practicaţi un masaj cardiac.
Ce e de făcut? Dacă persoana nu-şi recapătă cunoştinţa, chemaţi salvarea!

7. Criză bruscă, însoţită de mişcări convulsive
De multe ori este vorba despre o criză de epi­lep­sie. Datorată unor descărcări de influx nervos în creier, această afecţiune vizează între 0,6 şi 0,7% din populaţie. Ea atinge în primul rând copiii, ado­lescenţii şi persoanele în vârstă. În general, criza nu durează decât câteva minute. Dar în unele ca­zuri, ea se poate prelungi peste o jumătate de oră şi se poate repeta de mai multe ori, fără ca pa­cientul să devină conştient. În acest caz pot să apară leziuni neurologice, ba chiar decesul. Tre­buie chemat de urgenţă doctorul.
Sugestii: Notaţi ora începerii crizei. * Luaţi toate obictele din jurul pacientului, pentru a nu se răni. * Puneţi-i o pernă sau o haină sub cap pentru a-l proteja. * Nu îl atingeţi încercând să limitaţi con­vulsiile sau să îl ajutaţi să respire. Vorbiţi-i pentru a-i da încredere înainte de a ajunge medicul.
Ce e de făcut? Chemaţi salvarea!

8. Înghiţirea unui obiect sau a unui lichid periculos
Nu trebuie să vă îngrijoraţi dacă este vorba despre un obiect mic şi acesta nu a intrat pe căile respiratorii. Dar este cu totul altceva dacă intră pe trahee sau este tăios. La fel de gravă este şi în­ghiţirea accidentală a unui produs domestic, cum ar fi un detergent, urmată de arsuri ale gurii, stări de rău, dificultăţi de a respira sau o salivaţie ex­cesivă.
Sugestii:
* În cazul înghiţirii unui obiect. Dacă per­soana se sufocă, trebuie încurajată să tuşească, pentru a expulza obiectul. * Dacă nu este suficient, bateţi-o peste spate de cinci ori. * Ca ultimă soluţie, folosiţi metoda Heimlich, ce constă în expulzarea obiectului printr-o bruscă compresie a toracelui.
* În cazul ingerării unui produs toxic. Nu trebuie să îi daţi nimic să bea sau să mănânce persoanei respective şi nu încercaţi să o faceţi să vomite.
Ce e de făcut? Chemaţi salvarea, dacă situa­ţia pare gravă.

Femeia gravidă sau aflată la începutul sarcinii

9. Dureri de burtă şi sângerări uşoare
Dacă aceste lucruri se produc între a 2-a şi a 7-a săptămână de amenoree (oprirea ciclului), iar sângerările vaginale sunt de culoare neagră şi puţin abundente, pot anunţa o sarcină extrauterină. Din fericire destul de rară (doar 2% din cazuri), ea poate duce totuşi la o hemoragie mortală.
Sugestii: În caz de hemoragie, întin­deţi persoana respectivă pe jos şi ridicaţi-i picioa­rele.
Ce e de făcut? Dacă nu sunt semne de hemo­ragie internă, pierdere de cunoştinţă, chemaţi medi­cul de familie. Dacă semnele există, chemaţi sal­varea.

10. Sângerări abundente
Dacă sângerările sunt la fel de abundente ca ciclul şi ele apar în primele trei luni de sarcină, înso­ţite de dureri, probabil că este vorba despre o sarcină extrauterină. Din nefericire destul de întâlnită (între 15 şi 20% din cazuri), ea poate fi consecinţa unei malformaţii a fetusului sau a unei infecţii uterine.
Sugestii: În aşteptarea unui aviz medical, se iau două calmante uşoare.
Ce e de făcut? Trebuie consultat de urgenţă gi­ne­cologul.