Efectul "bulgăre de zăpadă"
- Domnule doctor, care sunt cele mai frecvente afecţiuni cardiologice cu care pacienţii dvs. se confruntă în anotimpul friguros?
- De obicei, în perioada anotimpului rece, se constată o creştere a numărului pacienţilor care acuză durere în piept, valori tensionale mari sau chiar fac infarct miocardic. Durerea în piept (angina pectorală) apare mai des la eforturi mai mici, este mai intensă şi de durată mai lungă. Pacientul nu mai poate face aceleaşi deplasări când iese afară. Se opreşte mai frecvent din cauza durerii, oboseşte mai uşor şi face acelaşi drum într-un timp mai lung şi cu greutate mai mare. De asemenea, pacienţii pot avea valori tensionale mai crescute, în ciuda tratamentului care înainte îi proteja şi le ţinea tensiunea sub control. Creşterea valorilor tensionale are două consecinţe majore: în primul rând, solicită inima suplimentar şi "oboseşte" pacientul mai mult, iar în al doilea rând, sperie foarte tare pacientul. În momentul în care acesta îşi măsoară tensiunea şi vede că a crescut cu una, două unităţi peste cât avea înainte, intră automat în panică. Creşterea valorilor tensionale este corelată de către bolnav cu agravarea stării sale de sănătate (ceea ce nu este deloc adevărat!). Bolnavul panicat se agită, se stresează, astfel îi creşte şi mai mult tensiunea, într-un efect de "bulgăre de zăpadă". Dacă îşi măsoară tensiunea peste alte 5 minute şi vede că a mai crescut puţin, se sperie şi mai tare... şi tot aşa, până sună la salvare.
O altă categorie de pacienţi sunt cei care nu îşi adaptează efortul fizic la condiţiile meteorologice neprielnice, "trag" exagerat de ei, cerând inimii să facă un efort mult prea mare şi ajung să facă infarct miocardic.
Inima - ore suplimentare
- Frigul este principalul factor agravant, dar nu singurul. Frigul face să se piardă căldura la nivelul tegumentelor, inima fiind nevoită să pompeze mai mult sânge, astfel încât să reîncălzească tot corpul. Căldura corpului uman se produce prin contracţie musculară, adică prin efort fizic, fie el şi de intensitate mică, iar inima trebuie să lucreze suplimentar.
În sezonul rece, mulţi oameni se îmbracă exagerat de gros. Îmbrăcămintea trebuie adaptată însă la temperatura de afară. Dacă te îmbraci prea gros, transpiri mult. Dacă pe drum te deplasezi cu un mijloc de transport în comun sau mai intri într-un magazin, transpiri suplimentar, apoi ieşi din nou în frig. Toate aceste schimbări bruşte de temperatură supun inima la un stres suplimentar, iar dacă este şi "suferindă", se va adapta tot mai greu.
O altă problemă care apare în sezonul rece este alimentaţia nesănătoasă. Pacienţii exagerează de sărbători cu mâncăruri grele, pline de grăsimi, care sunt dificil de digerat şi supun organismul la un stres important. Nelipsitul porc "de Crăciun" tradiţional, jumările, slăninuţa, toba, cârnaţii, fripturile şi toate celelalte "delicatese" specifice trebuie consumate raţional, fără abuzuri, mai ales de către pacienţii cu boli metabolice şi cardiovasculare.
De asemenea, alcoolul trebuie consumat în cantităţi mici, ocazional. Mitul că "alcoolul te încălzeşte" trebuie nuanţat. Într-adevăr, alcoolul creează iniţial vasodilataţie periferică (dilată vasele sanguine mici din piele) şi dă senzaţia de căldură. Dar vasodilataţia duce ulterior la pierderea căldurii corporale, la răcirea corpului şi la exacerbarea senzaţiei de frig!
Da, meteodependenţa există!
- Ce măsuri pot lua oamenii care au probleme cardiace provocate de meteodependenţă?
- Meteodependenţa este un fenomen real, des întâlnit, dar şi foarte mult exagerat. O mulţime de oameni sunt sensibili la schimbările climaterice, percep mai acut, mai intens decât alţii variaţiile de temperatură sau de presiune atmosferică. Într-adevăr, aceşti pacienţi au o senzaţie de frig mai acută decât restul populaţiei, au dureri osoase, dar şi "angină" (durere de inimă), au o stare generală de rău, se adaptează mai greu. Întregul lor organism încearcă să lupte cu aceste schimbări, pe care le percepe ca foarte dramatice. Inima participă şi ea la această luptă de reechilibrare, pompând mai mult sânge prin vasele sanguine şi mai puternic. Persoanele meteosensibile sau meteodependente ar trebui să se protejeze mai mult în condiţiile schimbărilor climaterice, să fie mai atenţi la efortul fizic, la îmbrăcăminte şi la alimentaţie. O altă componentă esenţială - şi vreau să subliniez acest aspect! - este echilibrul psihologic. Aşa cum am spus, este vorba în primul rând despre o percepţie a pacientului, despre o sensibilitate exagerată a acestuia. Controlul mental şi echilibrul emoţional trebuie păstrate şi încurajate. Pacientul trebuie să înţeleagă că este important să lupte cu aceste "senzaţii", să nu se lase doborât de ceea ce percepe, să ştie că orice obstacol poate fi depăşit cu puţină voinţă.
- Există vreun protocol de prevenţie a acestor manifestări neplăcute?
- Nu există un protocol anume, nişte ghiduri scrise. Dar bolnavii cardiaci pot să prevină apariţia manifestărilor neplăcute provocate de vremea rece. Iar când spun prevenţie, mă refer la multitudinea de acţiuni banale, uzuale, "de bun simţ" chiar, pe care orice persoană ar trebui să le întreprindă în astfel de situaţii: să facă mişcare (chiar şi o plimbare de 10-15 minute) zilnic, măcar de trei ori pe săptămână să facă eforturi fizice prelungite (30 de minute), să mănânce mai puţin, eventual doar să guste câte puţin din bucatele de sărbători, fără să abuzeze de mâncăruri grele şi de alcool, să se îmbrace adecvat temperaturii exterioare, să îşi ia medicaţia constant şi la timp (fără întreruperi) şi să gândească pozitiv, să vadă partea bună a vieţii. De fapt, aceste recomandări sunt valabile nu doar pentru pacienţii cu afecţiuni cardiace, ci pentru toată populaţia, indiferent de vârstă şi sex.
Un stil de viaţă sănătos şi echilibrat
- Soluţiile medicale se referă la prevenţia primară (adică la măsurile care trebuie luate înainte de un eveniment coronarian), la tratamentul corect şi complet al evenimentului coronarian şi la prevenţia secundară (măsurile care trebuie luate după un eventual eveniment coronarian, pentru a preîntâmpina o recidivă). Cum despre prevenţie am vorbit deja, despre tratamentul propriu-zis aş zice doar câteva cuvinte: este esenţial să te prezinţi la controalele cardiologice periodice, să îţi faci analizele de sânge anual, să informezi de urgenţă medicul dacă apar simptome deranjante, să îţi iei tratamentul zilnic fără întreruperi şi să informezi medicul despre eventualele reacţii adverse ale medicaţiei uzuale.
- În încheiere, ce sfaturi "de trecut iarna cu bine" le daţi cititorilor noştri care suferă de boli cardiace?
- Aş recomanda cu căldură un stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Controlul greutăţii este esenţial. Să nu mai mâncăm tot ce ne vine la gură şi în cantităţi mari. Să fim ponderaţi: câte puţin din fiecare. O cafea dimineaţa este foarte bună pentru a-ţi începe ziua cu dreptul. Un pahar de vin pe zi este medicament. Să evităm sedentarismul. O plimbare zilnică, mai ales pentru cei de vârsta a treia, aduce beneficii enorme atât pentru trup, cât şi pentru suflet. Să ne luăm zi de zi tratamentul şi să păstrăm legătura cu medicul, să-l informăm corect despre simptomele noastre. Iar ca să ne simţim tot mai bine, ar trebui să ne trezim dimineaţa cu zâmbetul pe buze, să ne gândim mereu la bucuriile vieţii (atât cât ne este dat fiecăruia), nu la lipsuri şi la necazuri, şi să nu treacă nici măcar o zi în care să nu zâmbim soarelui! Optimismul şi bucuria sunt cel mai bun tratament pentru bolile omului modern!
D-l dr. CRISTIAN UDROIU poate fi contactat la Clinica Medicover din Calea Plevnei nr. 96, sector 1, Bucureşti, tel. 0742.231.134, sau la Secţia Cardiologie a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
