Efectul "bulgăre de zăpadă"
- Domnule doctor, care sunt cele mai frecvente afecțiuni cardiologice cu care pacienții dvs. se confruntă în anotimpul friguros?
- De obicei, în perioada anotimpului rece, se constată o creștere a numărului pacienților care acuză durere în piept, valori tensionale mari sau chiar fac infarct miocardic. Durerea în piept (angina pectorală) apare mai des la eforturi mai mici, este mai intensă și de durată mai lungă. Pacientul nu mai poate face aceleași deplasări când iese afară. Se oprește mai frecvent din cauza durerii, obosește mai ușor și face același drum într-un timp mai lung și cu greutate mai mare. De asemenea, pacienții pot avea valori tensionale mai crescute, în ciuda tratamentului care înainte îi proteja și le ținea tensiunea sub control. Creșterea valorilor tensionale are două consecințe majore: în primul rând, solicită inima suplimentar și "obosește" pacientul mai mult, iar în al doilea rând, sperie foarte tare pacientul. În momentul în care acesta își măsoară tensiunea și vede că a crescut cu una, două unități peste cât avea înainte, intră automat în panică. Creșterea valorilor tensionale este corelată de către bolnav cu agravarea stării sale de sănătate (ceea ce nu este deloc adevărat!). Bolnavul panicat se agită, se stresează, astfel îi crește și mai mult tensiunea, într-un efect de "bulgăre de zăpadă". Dacă își măsoară tensiunea peste alte 5 minute și vede că a mai crescut puțin, se sperie și mai tare... și tot așa, până sună la salvare.
O altă categorie de pacienți sunt cei care nu își adaptează efortul fizic la condițiile meteorologice neprielnice, "trag" exagerat de ei, cerând inimii să facă un efort mult prea mare și ajung să facă infarct miocardic.
Inima - ore suplimentare
- De ce apar aceste probleme? Frigul este singurul vinovat de agravarea afecțiunilor despre care vorbim ori există mai mulți factori care înrăutățesc simptomele bolnavilor?
- Frigul este principalul factor agravant, dar nu singurul. Frigul face să se piardă căldura la nivelul tegumentelor, inima fiind nevoită să pompeze mai mult sânge, astfel încât să reîncălzească tot corpul. Căldura corpului uman se produce prin contracție musculară, adică prin efort fizic, fie el și de intensitate mică, iar inima trebuie să lucreze suplimentar.
În sezonul rece, mulți oameni se îmbracă exagerat de gros. Îmbrăcămintea trebuie adaptată însă la temperatura de afară. Dacă te îmbraci prea gros, transpiri mult. Dacă pe drum te deplasezi cu un mijloc de transport în comun sau mai intri într-un magazin, transpiri suplimentar, apoi ieși din nou în frig. Toate aceste schimbări bruște de temperatură supun inima la un stres suplimentar, iar dacă este și "suferindă", se va adapta tot mai greu.
O altă problemă care apare în sezonul rece este alimentația nesănătoasă. Pacienții exagerează de sărbători cu mâncăruri grele, pline de grăsimi, care sunt dificil de digerat și supun organismul la un stres important. Nelipsitul porc "de Crăciun" tradițional, jumările, slăninuța, toba, cârnații, fripturile și toate celelalte "delicatese" specifice trebuie consumate rațional, fără abuzuri, mai ales de către pacienții cu boli metabolice și cardiovasculare.
De asemenea, alcoolul trebuie consumat în cantități mici, ocazional. Mitul că "alcoolul te încălzește" trebuie nuanțat. Într-adevăr, alcoolul creează inițial vasodilatație periferică (dilată vasele sanguine mici din piele) și dă senzația de căldură. Dar vasodilatația duce ulterior la pierderea căldurii corporale, la răcirea corpului și la exacerbarea senzației de frig!
Da, meteodependența există!
- Ce măsuri pot lua oamenii care au probleme cardiace provocate de meteodependență?
- Meteodependența este un fenomen real, des întâlnit, dar și foarte mult exagerat. O mulțime de oameni sunt sensibili la schimbările climaterice, percep mai acut, mai intens decât alții variațiile de temperatură sau de presiune atmosferică. Într-adevăr, acești pacienți au o senzație de frig mai acută decât restul populației, au dureri osoase, dar și "angină" (durere de inimă), au o stare generală de rău, se adaptează mai greu. Întregul lor organism încearcă să lupte cu aceste schimbări, pe care le percepe ca foarte dramatice. Inima participă și ea la această luptă de reechilibrare, pompând mai mult sânge prin vasele sanguine și mai puternic. Persoanele meteosensibile sau meteodependente ar trebui să se protejeze mai mult în condițiile schimbărilor climaterice, să fie mai atenți la efortul fizic, la îmbrăcăminte și la alimentație. O altă componentă esențială - și vreau să subliniez acest aspect! - este echilibrul psihologic. Așa cum am spus, este vorba în primul rând despre o percepție a pacientului, despre o sensibilitate exagerată a acestuia. Controlul mental și echilibrul emoțional trebuie păstrate și încurajate. Pacientul trebuie să înțeleagă că este important să lupte cu aceste "senzații", să nu se lase doborât de ceea ce percepe, să știe că orice obstacol poate fi depășit cu puțină voință.
- Există vreun protocol de prevenție a acestor manifestări neplăcute?
- Nu există un protocol anume, niște ghiduri scrise. Dar bolnavii cardiaci pot să prevină apariția manifestărilor neplăcute provocate de vremea rece. Iar când spun prevenție, mă refer la multitudinea de acțiuni banale, uzuale, "de bun simț" chiar, pe care orice persoană ar trebui să le întreprindă în astfel de situații: să facă mișcare (chiar și o plimbare de 10-15 minute) zilnic, măcar de trei ori pe săptămână să facă eforturi fizice prelungite (30 de minute), să mănânce mai puțin, eventual doar să guste câte puțin din bucatele de sărbători, fără să abuzeze de mâncăruri grele și de alcool, să se îmbrace adecvat temperaturii exterioare, să își ia medicația constant și la timp (fără întreruperi) și să gândească pozitiv, să vadă partea bună a vieții. De fapt, aceste recomandări sunt valabile nu doar pentru pacienții cu afecțiuni cardiace, ci pentru toată populația, indiferent de vârstă și sex.
Un stil de viață sănătos și echilibrat
- Ce soluții medicale aveți pentru bolnavii care se confruntă an de an cu asemenea probleme?
- Soluțiile medicale se referă la prevenția primară (adică la măsurile care trebuie luate înainte de un eveniment coronarian), la tratamentul corect și complet al evenimentului coronarian și la prevenția secundară (măsurile care trebuie luate după un eventual eveniment coronarian, pentru a preîntâmpina o recidivă). Cum despre prevenție am vorbit deja, despre tratamentul propriu-zis aș zice doar câteva cuvinte: este esențial să te prezinți la controalele cardiologice periodice, să îți faci analizele de sânge anual, să informezi de urgență medicul dacă apar simptome deranjante, să îți iei tratamentul zilnic fără întreruperi și să informezi medicul despre eventualele reacții adverse ale medicației uzuale.
- În încheiere, ce sfaturi "de trecut iarna cu bine" le dați cititorilor noștri care suferă de boli cardiace?
- Aș recomanda cu căldură un stil de viață sănătos și echilibrat. Controlul greutății este esențial. Să nu mai mâncăm tot ce ne vine la gură și în cantități mari. Să fim ponderați: câte puțin din fiecare. O cafea dimineața este foarte bună pentru a-ți începe ziua cu dreptul. Un pahar de vin pe zi este medicament. Să evităm sedentarismul. O plimbare zilnică, mai ales pentru cei de vârsta a treia, aduce beneficii enorme atât pentru trup, cât și pentru suflet. Să ne luăm zi de zi tratamentul și să păstrăm legătura cu medicul, să-l informăm corect despre simptomele noastre. Iar ca să ne simțim tot mai bine, ar trebui să ne trezim dimineața cu zâmbetul pe buze, să ne gândim mereu la bucuriile vieții (atât cât ne este dat fiecăruia), nu la lipsuri și la necazuri, și să nu treacă nici măcar o zi în care să nu zâmbim soarelui! Optimismul și bucuria sunt cel mai bun tratament pentru bolile omului modern!
D-l dr. CRISTIAN UDROIU poate fi contactat la Clinica Medicover din Calea Plevnei nr. 96, sector 1, București, tel. 0742.231.134, sau la Secția Cardiologie a Spitalului Universitar de Urgență din București