5. Ardeii şi alte alimente iuţi
Când auzim vorbindu-se de ardeii iuţi, ne gândim imediat la mâncăruri picante. Dar ce legătură are asta cu sistemul imunitar? Ei bine, are, căci alimentele iuţi ne întăresc capacitatea de autoapărare. De pildă, condimentele iuţi conţin capsaicină, o substanţă care stimulează microcirculaţia, ceea ce contribuie la prevenirea răcelii. Numeroase principii active prezente în alimentele cu gust iute au acţiune antibacteriană, antivirală sau accelerează formarea de celule imunitare. Ardeii iuţi conţin substanţe care determină creşterea temperaturii corpului, iar aceasta ajută la combaterea microorganismelor care deja au pătruns în organism. Nu numai ardeii iuţi constituie un antidot pentru răceală. Un efect similar au şi boabele de piper, boiaua de ardei şi muştarul. Aşadar, cei ce doresc să aibă un sistem imunitar eficient ar trebui să reducă din cantitatea de sare întrebuinţată la prepararea mâncării, înlocuind-o cu verdeţuri şi condimente iuţi.
6. Ceaiul verde
Vă oferă sănătate, relaxare şi o stare de bine. Aproape că nu există un alt aliment ale cărui efecte prielnice sănătăţii să fie confirmate de un număr atât de mare de studii. Specialiştii spun că ar putea asigura protecţie chiar şi împotriva cancerului. În orice caz, este cunoscut ca un antidot puternic contra răcelii.
Ceaiul verde se numără printre băuturile cel mai frecvent consumate în lume. Asiaticii beau litri întregi, în schimb, europenii îl apreciază mai puţin, preferând din păcate ceaiul negru. Spre deosebire de acesta, ceaiul verde nu este supus vreunui proces de fermentare. Există, de asemenea, diferenţe şi în ceea ce priveşte gustul, aroma şi culoarea.
Cea mai importantă substanţă din compoziţia lui este, desigur, cofeina. Se adaugă numeroase substanţe vegetale secundare, dintre care merită o menţiune specială galatul de epigalocatehină. Acesta acţionează cu succes împotriva viruşilor, inclusiv a celor gripali. Ceaiul verde conţine şi vitamina A, vitamina B12 şi o serie de minerale: calciu, magneziu, cupru, zinc, de asemenea şi tananţi, care au calitatea de a calma stomacul şi intestinul, deseori afectate în contextul unei viroze.
Dacă doriţi să vă susţineţi sistemul imunitar, ar trebui să beţi în fiecare zi ceai verde. Pentru a beneficia pe deplin de efectele lui, se recomandă să consumaţi minimum 4 căni pe zi. Aşa, el vă va spori rezistenţa în faţa bolilor, va aduce glicemia la un nivel optim şi vă va proteja împotriva unor anumite tipuri de cancer. Aveţi grijă să alegeţi un produs de calitate. Cumpăraţi-l dintr-un magazin naturist şi cereţi informaţii detaliate vânzătorului.
7. Lăptişorul de matcă
Lăptişorul de matcă este un amestec compus din miere, polen şi secreţia unor glande ale albinelor lucrătoare, fiind rezervat în exclusivitate reginei stupului şi larvelor de albine. Dar el nu este numai o hrană regală, ci şi un inamic redutabil al răcelii, deoarece creşte activitatea sistemului imunitar.
Comunitatea albinelor dintr-un stup reuşeşte să producă în decursul unui sezon aproximativ 500 de grame de lăptişor de matcă. Recoltarea lui necesită executarea unor manevre dificile, care stresează albinele.
Sursă deosebit de generoasă de energie, acest produs apicol conţine carbohidraţi (fructoză şi glucoză), alături de multe proteine de calitate superioară, dar puţine grăsimi. Totodată, este bogat în vitamine din complexul B şi oligoelemente. Printre componentele sale importante se regăseşte şi neoperina, un mediator chimic care influenţează în mare măsură funcţionarea sistemului imunitar. Vi-l puteţi procura din magazinele naturiste sau apicole. Deşi este relativ scump, ar trebui administrat cel puţin pe durata sezonului rece, pentru creşterea imunităţii.
8. Măceşele
Micile fructe roşii şi aromate conţin o cantitate foarte mare de vitamina C, care neutralizează radicalii liberi, ferind întregul organism de efectele lor dăunătoare, potenţial cancerigene. Pe lângă aceasta, ea este şi un antidot viguros contra răcelii. Măceşele ne pun la dispoziţie o combinaţie echilibrată de substanţe active în doze moderate, cu o biodisponibilitate ridicată. Astfel, ele sunt net superioare celor mai multe dintre suplimentele nutriţionale produse industrial. Deosebit de valoroase sunt extractele naturale concentrate de măceşe, disponibile în magazinele naturiste, care pot fi amestecate în iaurt, salata de fructe, müsli sau compot.
9. Brânza Harz
Brânza Harz se prepară din lapte acru, şi uneori, dar nu întotdeauna - este acoperită cu un strat albicios de mucegai. Se adaugă la feluri de mâncare calde sau reci şi poate fi întrebuinţată la gratinat. N-are un gust deosebit atunci când e proaspătă, însă devine foarte picantă prin maturare. Furnizează puţine calorii şi este brânza cea mai săracă în grăsimi. Se distinge printr-un conţinut neobişnuit de ridicat de proteine de calitate, putând acoperi cu uşurinţă necesarul sporit de proteine, în momentele când organismul are nevoie să construiască mai multe celule imunitare. Totodată, brânza Harz aprovizionează corpul cu aminoacizi esenţiali, vitamine şi minerale, care au o importanţă decisivă pentru sistemul imunitar.
10. Borşul
Este considerat un aliment probiotic, deoarece conţine bacterii lactice şi celule de drojdii. Ele se integrează împreună cu flora intestinală de pe traiectul colonului, constituind un element important al sistemului de autoapărare al organismului. Spre deosebire de produsele probiotice oferite de industria alimentară, ca de pildă iaurtul, borşul prezintă unele avantaje certe. Bacteriile lactice fac parte din el în mod natural şi nu trebuie introduse din afară. De asemenea, nu există acei aditivi sintetici, care se întâlnesc adeseori la iaurturile probiotice. Pe lângă aceasta, borşul are o densitate calorică minimă (doar 6 kcal/100 g), un nivel scăzut al sodiului, este complet lipsit de grăsimi, ceea ce îi permite să fie tolerat, de regulă, fără niciun fel de probleme. Nu sunt cunoscute reacţii alergice şi fenomene de intoleranţă. În afară de bacteriile lactice şi celulele de drojdii, borşul mai conţine vitaminele A, B1, B2, B6, B12, C, D şi E, minerale (zinc, fier şi magneziu), aminoacizi esenţiali şi numeroase enzime. Toate acestea sunt substanţe care pot acţiona ca antidoturi contra răcelii.
Încercaţi să consumaţi cât mai des borş proaspăt. Dacă nu agreaţi gustul lui acrişor, puteţi fie să-l diluaţi cu apă, fie să-l amestecaţi cu un suc proaspăt stors.
11. Plantele medicinale
Pe lângă antidoturile clasice contra răcelii, există o serie de plante medicinale, capabile să vă ajute în ameliorarea unei viroze respiratorii. Ele sunt în orice caz mai folositoare decât medicamentele de sinteză prescrise de obicei la o răceală, care elimină doar simptomele. Adesea, preparatele cumpărate de la farmacie conţin o combinaţie nefericită de analgezice, somnifere şi alte chimicale. Apar din ce în ce mai des avertismente împotriva tratării răcelilor cu medicamente pe bază de analgezice. Când aveţi o viroză, îndreptaţi-vă cu încredere mai curând spre plantele medicinale, pe care le găsiţi fie în farmacii, fie în magazinele naturiste.
* Ceaiul de salvie - Vă poate fi de mare folos la inflamaţiile din cavitatea bucală şi din zona faringiană. Nu se bea fierbinte, ci cald, pentru a nu irita suplimentar faringele.
* Ceaiul de soc - Beţi cât mai mult ceai de soc chiar din prima zi de răceală, de la primele semne, cum ar fi senzaţiile de furnicături în nas. Astfel veţi împiedica viroza să se declanşeze.
* Ceaiul de tei - La fel ca socul, şi florile de tei provoacă transpiraţii. Amestecul de flori de tei cu soc este deosebit de eficace în combaterea virozelor respiratorii. De la primele simptome, de exemplu când simţiţi că vă zgârie în gât, beţi 1-1,5 litri într-un interval de 8 ore. Aceasta vă poate feri de răceală.
* Nalba, nalba-mare şi muşchiul islandez - Sunt antitusive naturale. Substanţele pe care le conţin aplică o peliculă protectoare pe mucoasele căilor respiratorii, ajutându-le în lupta cu tusea.
* Cimbrul, eucaliptul şi anasonul - Calmează tusea iritativă, însă pot uşura şi expectoraţia în cazul unei tuse productive.