Tablete, picături, pilule care conţin săruri minerale ca mangan, molibden, cupru, crom, magneziu, fier, drajeuri cu enzime, pastile de usturoi, capsule cu untură de peşte - sunt câştigătoarele absolute ale vânzărilor în toate farmaciile, drogheriile şi supermarketurile din Occident. Şi, în ultima vreme, o mare parte dintre ele se revarsă, ce-i drept, la preţuri enorme, spre dorinţa de vitaminizare a românilor.
Iată de ce este necesar un avertisment: multe dintre aceste pilule n-au nici un rost. Ele conţin substanţe esenţiale pentru om, dar acestea se găsesc din belşug şi în alimentele pe care le mâncăm. De exemplu: usturoiul sau untura de peşte! Adăugat zilnic în salate, usturoiul proaspăt e mult mai eficient decât cel transformat în drajeuri, iar peştele oceanic, consumat o dată pe săptămână, are aceleaşi valori energizante (în plus mult mai ieftine) ca pilulele.
În schimb, în cazul beta-carotenului şi al vitaminelor C, E, precum şi al substanţei minerale seleniu, lucrurile stau altfel. Ultimele studii internaţionale au dovedit că aceste substanţe, administrate în doze puternice, au capacitatea de a bloca radicalii liberi din organism (provocatori de cancer), întărind sistemul de apărare. Iar de asta avem nevoie din ce în ce mai imperios, pe măsură ce poluarea mediului şi distrugerea stratului de ozon se accentuează.
În privinţa dozelor care trebuie administrate, părerile specialiştilor sunt împărţite: cercetătorii germani, de exemplu, susţin că 75 mg vitamina C luate zilnic ajung. Numai femeile care alăptează şi cele însărcinate au nevoie de 100-125 mg. În schimb, cercetătorii americani susţin că doza zilnică minimă de vitamina C trebuie să fie de 150 mg, iar cea maximă de 5 g! Valori la fel de mari sunt recomandate şi în privinţa beta-carotenului şi a vitaminei E. Deci, dependenţa omului de pilule este, practic, programată. Pentru că nouă, deocamdată, reperele ne lipsesc, ar fi bine să ţinem seama de recomandările cercetării ştiinţifice cu experienţă în domeniul vitaminelor. Deci: cu excepţia multor vitamine pe care le putem prelua direct, printr-o alimentaţie corespunzătoare, din fructe, legume şi cereale, există şi aşa-numitele vitamine - obligatorii, pe care trebuie să le luăm sub formă de doctorii (150 mg vitamina A, de exemplu, doza cotidiană obligatorie, presupune consumul zilnic al unui kilogram şi şapte sute de grame de nuci... Cine poate "roade" şi plăti atât?).
Încă din 1958, un om de ştiinţă american rostea o frază ce avea să devină lege: "Omul trebuie să admită că, pentru a se alimenta, nu-i ajunge să absoarbă substanţe inerte, care degajă energie în organism, ci că pentru a-şi întreţine viaţa, trebuie să facă apel la viaţă, adică la vitaminele naturale. Ucigând alimentele, omul îşi scurtează considerabil viaţa".
Echivalentele naturale ale vitaminelor obligatorii pentru omul secolului 21
Vitamina A
La ce ajută: întârzierile de creştere, astenie, infecţii respiratorii, digestive, dermatologice, tulburări oculare, cicatrizarea rănilor etc.
În ce se găseşte: (mai ales în) morcovi, usturoi, ceapă, roşii, frunze de spanac, piersici, castane, banane, napi, ananas, cereale, coacăze, zmeură, dude, caise, măceşe, fructe oleaginoase, uleiuri vegetale, boabe de grâu, gălbenuş de ou (crud), lapte integral, smântână, unt, ficat de peşte.
Doza necesară zilnic: 5000 de unităţi internaţionale, adică 2 mg.
Exemple: 100 g ficat animal = 3-5 mg; 100 g morcov = 3-9 mg; 100 g salată verde = 4-8 mg; 100 g fructe de măceş = 5 mg etc.
În ce se găseşte: (mai ales în) varză, roşii, pătrunjel, asmăţui, tarhon, grapefruit, castane, citrice, polen, măceşe, coacăze negre, pepene, ananas, dude, zmeură, banane, afine etc.
Doza necesară zilnic: este variabilă. Pentru un sugar: 30 mg, copii între 1-14 ani: 30-90 mg; până la 20 de ani: 100 mg. Cercetătorii americani consideră dozele obligatorii între 150 mg - 5 g pe zi.
Exemple (100 g): fructe de măceş = 400-1500 mg, coacăze negre = 100-400 mg, grepfruit = 50-100 mg, lămâie = 50 mg etc.
Vitamina E
La ce ajută: atrofie testiculară, ovariană, impotenţă, sterilitate, pericol de avort, întârzierea dezvoltării organelor genitale, menstruaţii dureroase, menopauză, tulburări musculare şi ale sistemului nervos, boli cardiovasculare, eczeme, miopie evolutivă.
În ce se găseşte: cereale (mai ales cele germinate), uleiuri vegetale, legume (salată, creson, spanac, pătrunjel, mazăre etc.), polen.
Doza necesară zilnic: 10-25 mg.
Exemple (în 100 g): salată verde = 4 mg, germeni de grâu = 20 mg, ulei de porumb = 150 mg.
Nu exageraţi dozele!
Vitamina A (1,7-2,7 mg = 5000-8000 unităţi) - devine foarte toxică, în clipa când cantitatea depusă în ficat este depăşită. Excesul se manifestă prin oboseală, lipsă de apetit, pierdere în greutate, buze uscate, piele pergamentoasă. Supradozarea cu vitamina A în timpul sarcinii poate pune în pericol fătul.
Tiamina (vitamina B1 - 1,5 mg) - doze exagerate, de mai mult de 3 grame pe zi, produc dureri de cap, ameţeli, insomnie, puls crescut, slăbiciune şi erupţii pe piele.
Riboflavina (Vitamina B2 - 1,6 mg) - se dizolvă foarte greu, deci este şi greu absorbită, ceea ce duce la intoxicaţie.
Niacina (Vitamina B3 - 13 mg) - administrată în exces (3-6 grame pe zi) poate perturba funcţia ficatului şi metabolismul. Mai mult de 200 mg pe zi pot produce bufeuri, creşterea tensiunii şi lărgirea vaselor de sânge.
Vitamina B6 (2-2,5 mg) - o doză exagerată, de 2-7 grame pe zi, creează tulburări în nervii senzoriali din vârful degetelor.
Vitamina B12 - n-are efecte negative nici când este luată în doze mari.
Vitamina C (40-60 mg) - luată în doze mai mari, vreme îndelungată, duce la diaree şi la formarea de pietre la rinichi.
Vitamina E (30 mg) - este mai puţin riscantă decât celelalte vitamine uleioase, dar supradozarea poate duce la probleme cu fierea, iar în asociere cu medicamentele administrate pentru subţierea sângelui, poate produce sângerări puternice.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
