TIA ŞERBĂNESCU - "Mă bazez mult pe capacitatea PSD de a-şi da foc la valiză"

Analiza politică a lunii SEPTEMBRIE

"Lupta contra Justiţiei scoate tot ce e mai rău din politicieni, dar şi din magistraţi"

- De câţiva ani, asistăm la un război din ce în ce mai dur între puterile statului. Miza este, de­sigur, obţinerea puterii absolute. Războiul a fost declanşat de PSD şi aliaţii lui. Ultimul bastion de cucerit a rămas Justiţia. Care va fi finalul?

- PSD a dovedit de mult că unul dintre obiec­ti­ve­le sale majore este confiscarea Justiţiei. Dar nu e singurul obiectiv. PSD încearcă să pună mâna pe toate instituţiile publice. Parcă şi-a propus să schimbe absolut tot ce, de bine, de rău, funcţiona în ţara asta. Cât despre Justiţie, şeful PSD în per­soa­nă, Liviu Dragnea, a anunţat că bătălia contra ei se apropie de sfârşit, spunând că luna octombrie va fi decisivă, pentru că s-ar fi "încălcat linia roşie". Adică, vezi Doamne, sunt arestaţi politicieni "care au românismul în sânge" şi "oameni de afaceri ro­mâni". Pesediştii au ajuns să se declare discriminaţi pe criterii etnice în România. Până acum numai UDMR făcea asta. Că direcţia vântului s-a schim­bat au simţit şi unii magistraţi, care au întors arme­le. De aceea, sunt dosare care primesc NUP, achi­tări spectaculoase, condamnări cu suspendare, eli­berări condiţionate pe bandă rulantă... Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a şi dat un tur pe la toate instanţele, ca să verifice eliberările condiţionate. Dar nu pentru că i s-ar fi părut suspect de multe, ci pentru că nu au fost aprobate toate. Deci, directiva ar fi: eliberare necondiţionată pentru toată lumea. În plus, procurorii se înregistrează între ei pe as­cuns şi se dau în gât. Pentru că nici în Justiţie, cum nici în alte sectoare ale societăţii româneşti, nu vroia toată lumea eradicarea corupţiei, aşa cum nu chiar toţi românii şi-au dorit să trecem de la co­munism la democraţie. Apetitul pentru mutarea Justiţiei în proprietatea Partidului-Stat Dragnea, că asta e PSD acum, este dovedit şi prin modificările propuse la legile Justiţiei de către Tudorel Toader. Propunerile ministrului au stârnit indignare, pentru că îl scoteau pe preşedintele ţării din procedura de numire a procurorilor-şefi, treceau Inspecţia Judi­cia­ră din subordinea Consiliului Superior al Ma­gis­traturii (CSM) în cea a Ministerului Justiţiei, adică sub control politic, şi pentru că introduceau multe alte astfel de schimbări cu un singur sens: subor­donarea politică a Justiţiei. Nu mai intrăm în amă­nunte. CSM a respins in corpore pachetul de modi­ficări legislative, ceea ce l-a nemulţumit pe liderul PSD. Dragnea a declarat că CSM nu e de bună credinţă, de vreme ce a respins toate modificările, deşi "unele erau mai proaste, altele controversate, dar erau şi unele bune". De ce nu au venit numai cu alea bune, atunci? Una peste alta, deşi metodele de luptă contra Justiţiei s-au tot rafinat în anii ăştia în care PSD este într-o continuă ofensivă, ele scot tot ce e mai rău atât din politicienii implicaţi, cât şi din magistraţi. Dezvăluirile de tot soiul sunt rele­vante în acest sens. Toată lumea simte că s-a ajuns în punctul final al bătăliei şi nimeni nu mai cruţă nimic, nu se mai jenează de nimic, toţi sunt capabili de orice. S-a ajuns până într-acolo încât politicieni care erau de partea bună a baricadei, pe care au schimbat-o de curând cu tabăra penalilor, precum Traian Băsescu, să spună că "mesajul anticorupţie nu funcţionează decât zece ani". Adică, taman cât a fost Băsescu preşedinte. Cum acum nu mai e pre­şedinte, iar el, rudele sau amicii lui politici sunt luaţi la întrebări de procurori, vezi Doamne antico­rupţia a expirat. Acelaşi ton cu Călin Popescu Tă­ricea­nu, şeful Senatului, care consideră, şi el, tema anticorupţiei una răsuflată.

"Dragnea, stăpân pe un braţ al Dunării, cu complicitatea a doi miniştri şi a fostului premier Ponta"

- Tăriceanu are şi el un interes în pro­blema jus­tiţiei, întrucât este judecat pentru măr­tu­rie min­ci­noa­să. La rândul lui, Liviu Drag­­nea, condamnat deja definitiv pentru fraudă elec­torală, mai are un dosar pe rol, pentru abuz în serviciu, şi încă unul în care s-ar putea să fie che­mat la bară, acela pri­vind transferul insulei Be­lina din pro­prie­ta­tea sta­tului în folosinţa SC Tel Drum, firmă des­pre care se crede că i-ar aparţine, prin acţiuni la purtător...

- Da, acest caz, Belina, a ieşit public odată cu anchetarea de către DNA a vicepremierului şi mi­nistru al Dezvoltării Sevil Shhaideh, şi a Rovanei Plumb, ministrul pentru Fonduri Europene. Merită să redăm succint datele lui. În 2013, guvernul con­dus de Victor Ponta a dat o hotărâre prin care insula Be­lina, cu lacul omonim şi braţul Pavel, al Dunării, în suprafaţă totală de vreo 340 de hectare, erau tre­cu­te din proprietatea publică a statului român, în pro­­prietatea publică a Consiliului Judeţean Teleor­man, al cărui preşedinte era Liviu Dragnea. Hotă­râ­rea de guvern a fost iniţiată de Shhaideh, pe-atunci se­cretar de stat, şi Rovana Plumb, mi­nistru al Mediului. Vic­tor Ponta spune că a semnat ca premier acea hotă­râre, fără să ştie că va ajunge în posesia lui Dragnea. Tot el a spus, cu alte ocazii, că Dragnea i-a cerut să sem­­neze, că a fost invitat pe Belina, în 2014, de că­tre Tel Drum şi că ştia că Tel Drum era a lui Drag­nea. Ames­tecă ade­vărul cu min­ciuna, de nici el nu le mai deose­beş­te. Fapt este că CJ Teleorman a con­ce­sionat insula şi su­prafaţa de apă către SC Tel Drum, iar Dragnea le folosea ca bază de agrement per­­so­nală. Mai mult, se pregătea trecerea din pro­prie­tatea pu­bli­că a CJ Teleorman, în cea pri­vată a CJ, şi atunci ar fi putut fi chiar vân­dute. Între timp, afa­­cerea a fost descoperită şi sto­pată. Shhai­deh şi Plumb sunt acu­zate pentru abuz în serviciu. Minis­trul Justiţiei, Tu­do­rel Toader, în­cear­că să le apere, con­testând la Curtea Constitu­ţio­nală ac­ţiu­nea DNA. Dragnea a strigat că e atacat gu­vernul. Tă­ri­ceanu a răcnit şi el că e "lo­vitură de stat". Când şi-au dat jos propriul guvern, nu era ata­cat gu­ver­nul, nu era nici lovitură de stat. Acum, la o simplă anchetă a procurorilor, de­mocraţia e în pe­ricol. Bref, PSD a decis să le sus­ţină pe mai departe în funcţie pe cele două doamne mi­nis­tru şi să nu dea voie DNA să o ancheteze pe Ro­vana Plumb, care es­te şi depu­tat, func­ţie care nece­sită acordul Parla­men­tu­lui pen­tru cer­cetare. Ob­ser­vaţia de bun simţ a pre­şe­­dintelui Klaus Iohannis, cum că Plumb şi Shhaideh ar fi tre­buit să de­misio­neze, s-a soldat cu ame­nin­ţa­rea că va fi suspendat din funcţie de coaliţia PSD-ALDE.

"Lumea începe să înţeleagă că PSD-ALDE a înşelat-o"

- După descrierea fugitivă a acestor ultime episoade ale războiului pentru Justiţie, simt ne­voia de puţin optimism. Şi vă întreb: dincolo de aces­te in­terese murdare, puteţi identifica, fie şi o sin­gură măsură a Puterii, care să fie în favoarea ce­tăţea­nu­lui şi să nu aibă valoare de mită elec­torală, ci să fie un reflex al datoriei faţă de ale­gă­tori?

- Cred că nici politicienii de la PSD şi ALDE n-ar fi în stare să găsească măcar o măsură cu aceste ca­racteristici. Pentru că, la ora actuală, scena politică românească pare a fi populată numai de personaje secundare, de fi­gu­ranţi, de bufoni, de corupţi şi de bătăuşi, la o adică. Şi n-avem ce aştepta de la ei. Măsuri în interesul cetăţeanului obişnuit, nu. În interesul politicienilor şi al partidului, da. Şi putem înşira aşa: trecerea TVR şi a Radioului public în fi­nanţarea şi, deci, subor­­donarea guvernului; pri­ma­rul PSD al Capi­ta­lei, Gabriela Firea, a desfiinţat li­citaţiile pentru lucrările edilitare, făcând un întreg concern, de vreo 20 de firme ale Primăriei Generale, la care merg direct toate contractele. Adio concurenţă şi preţuri pe alese, totul pentru partid, totul pentru clienţii po­litici ai PSD!; pilonul doi de pensii (privat) va primi o contribuţie mai mică, de la 5 la 2,5% şi va deveni opţional, ceea ce înseamnă că va putea dispărea în favoarea contribuţiei la stat - tot un fel de naţio­na­lizare, oricât s-ar feri PSD de acest cu­vânt... De ase­me­nea, se umblă la legea fiscală, care prevede plata de­fal­cată a TVA - prilej de birocraţie, deci de abu­zuri şi corupţie; se vrea mutarea plăţii CAS din sar­cina an­gajatorului în cea a angajatului, ceea ce va de­ter­mina reducerea salariilor... Mediul de afaceri este bul­versat. Aceste măsuri, ca şi altele, indică tendinţa PSD de a acapara toate zonele cu resurse financiare sau de putere ale statului. În plus, rezultatele de până acum ale acestei guvernări in­com­petente, revan­şar­de, dis­pe­rate şi hazardate, încep să se simtă. Atât în plan eco­­nomic, unde la cea mai mare creştere - pe consum, desigur - din ultimii ani, a­vem cel mai mare deficit şi cele mai mari şanse pen­tru o criză mai grea decât cea din 2008-2010. Îm­pru­mu­turile de stat au crescut în neştire şi vor fi dificil de acoperit, iar lu­mea a prins de veste că a fost din nou înşelată şi că toa­te cadourile electorale le va plăti cu vârf şi îndesat.

- Se anunţă un anotimp de proteste...

- Da, dar din păcate, societatea civilă nu găseşte un sprijin politic pentru revendicările sale, nici în PNL, care în zodia lui Ludovic Orban este, suprin­ză­tor, încă mai şters decât pe vremea Alinei Gor­ghiu, nici în USR, care se află în degringoladă, du­pă ce şi-a decapitat liderul, nici în preşedintele Io­hannis, care iese rar cu câte o declaraţie făcută fără con­vin­gere şi, ca atare, fără mari efecte. Iată de ce, şi pro­tes­tele de stradă au fost reduse numeric, în pofida mo­tivelor care le-ar fi putut ali­men­ta. Există o deza­mă­gire în rândul societăţii ci­vi­le. Dar avem speranţă: când si­tuaţia pare fără ieşire, PSD face o nefăcută care re­vol­tă lumea. Aşteptăm, deci, mişcarea PSD.

- Reprezentanţilor PSD le cedează nervii. Vio­lenţa verbală specifică s-a transformat pe alocuri în violenţă fizică. Un vechi tovarăş de drum al lor, sociologul Mirel Palada, l-a agresat, în­tr-o emi­siune TV, pe un senator USR, Mihai Go­ţiu, vicepreşedinte al Senatului; un deputat anonim PSD, Nicu Niţă, le-a spus colegilor din Co­misia de Agricul­tu­ră, mem­­bri ai USR, că i-ar omorî pe toţi; preşedintele exe­cu­tiv al PSD, Niculae Bă­dălău, este acuzat că l-ar fi bătut la o nuntă pe fostul parlamentar liberal Marin Anton.

- Păi, dacă oamenii ăştia stau mobilizaţi de luptă, de ani de zile, în cazărmi, cum ar veni, cu arma la pi­­cior, le mai sare muştarul. Aşa că se bat pe la nunţi, pe la televiziuni, pe unde se prind. Sunt cu arţag, cu cap­sa pusă şi nu mai rezistă până la bătălia fi­nală. Pe de altă parte, violenţa este în ADN-ul PSD, moşte­ni­­re de la regimul comunist, ca şi hoţia. Ei sunt cu pu­­ciurile, cu mineriadele, cu toate agre­siu­nile. Amin­tiţi-vă cum era în 1990, că de acolo am por­nit. Liderii Opoziţiei erau amenin­ţaţi cu moar­tea, vânaţi de mi­neri şi scoşi cu taburile din pro­prii­le sedii; lui Co­po­su i se plimba coşciugul prin Piaţa Vic­toriei şi Ion Ra­­ţiu era fugărit cu pietre la întâl­nirile electorale. A­co­­lo ne-am întors. La intimidare şi, la o adică, la cio­­mă­geală. Adică: gata, domne, ne-am jucat de-a de­mo­craţia, de-a anti­co­rup­ţia, ne-am luat raţia de li­ber­ta­te, dar dacă mai su­flaţi mult, v-o luaţi! Şi-au pier­dut răbdarea şi, precum soldaţii care se plictisesc în post, îşi împuşcă co­legii sau se sinucid. De altfel, du­pă cum spuneam, PSD are un instinct auto­dis­truc­tiv foarte puternic, care răb­ufneşte exact atunci când se simte mai sigur pe el. Mă bazez mult pe capa­ci­ta­tea lui de a-şi da foc la valiză când îi e lumea mai dra­gă.