"Să facem diferenţa între terorişti şi refugiaţi"
- Domnule profesor, şirul de atentate islamiste comise în Europa de Vest se suprapune, în mare măsură, pe fenomenul migraţiei musulmane din Orientul Mijlociu. Există o legătură de cauzalitate între aceste două realităţi, sau atentatele fac parte dintr-un război care, oricum, s-ar fi declanşat?
- Nu cred că migraţia este motorul acestor atentate. Atentate s-ar fi produs oricum, dar poate nu aveau o asemenea amploare. Pentru că printre refugiaţii autentici s-au infiltrat şi terorişti. Deci, organizaţiile teroriste nu au determinat migraţia masivă, dar s-au folosit de ea, pentru a-şi trimite oamenii în Europa să organizeze atentate. Asta devine evident, chiar şi numai dacă studiem imaginile cu refugiaţi surprinse de televiziuni. Cei care au fugit din calea războiului au familii, figuri triste şi îngrijorate şi o vestimentaţie modestă. Se remarcă însă şi tineri singuri, bine îmbrăcaţi, atletici, siguri pe ei şi care vorbesc la telefoane inteligente, oriunde s-ar afla - deci, dispun de suficienţi bani. Aceştia din urmă sunt suspecţi. Dar n-aş spune că terorismul poartă marca islamului, pentru că atunci am lovi într-o religie. Grupările teroriste, precum Statul Islamic, au transformat dogma religioasă în ideologie politică.
- Totuşi, este un fapt documentat că 99% dintre migranţi sunt de religie musulmană şi că, oriunde s-au aşezat în lumea occidentală, musulmanii nu s-au integrat, ci au format enclave, unde trăiesc după legea islamică. O "lege" care nu reglementează doar viaţa religioasă şi care, între altele, obligă musulmanii la islamizarea prin violenţă a "necredincioşilor" sau la eliminarea lor. Aşadar, însăşi religia musulmană intră în conflict flagrant cu valorile şi normele occidentale.
- Eu nu privesc islamul ca pe o religie care propagă ura şi violenţa. Cred că sunt anumiţi adepţi care au părăsit linia clasică a islamului şi care au ideologizat politic islamul, ajungând la manifestări extremiste. De altfel, împotriva unor imami care au organizat atentate teroriste au fost emise fatwa - decrete religioase de condamnare.
Am stat de vorbă cu foarte mulţi musulmani, iar ei s-au declarat împotriva atentatelor teroriste. Vedeţi că şi noi avem o comunitate semnificativă de musulmani, de sute de ani, şi nu am avut niciodată probleme cu ei.
- Totuşi, liderii teroriştilor sunt de cele mai multe ori lideri religioşi...
- E adevărat, pentru că în moschee pot fi mai uşor adunaţi şi îndoctrinaţi tinerii, care apoi devin luptători în organizaţiile teroriste. Am avut ocazia să merg în Egipt, în urmă cu mulţi ani, şi am cunoscut forţa unor imami. La un moment dat, coloana de autocare, păzită de armată, s-a oprit în dreptul unei moschei, chiar în timpul uneia dintre rugăciunile lor, iar imamul a avut o descărcare de ură asupra noastră, ceva de speriat. Îi incita pe credincioşi împotriva noastră, care le-am fi pângărit pământurile, prin simpla prezenţă. Populaţia musulmană din Orientul Mijlociu este în general neinstruită şi ascultă de aceşti imami sau de studenţii în Coran, aşa numiţii talibani (de la talib, care înseamnă student), cum e cazul Afganistanului. Or, mulţi dintre talibani sunt şi ei, cel mai adesea, analfabeţi, care învaţă Coranul pe de rost. Sunt manipulaţi şi manipulează la rândul lor.
"Democraţia nu exclude măsurile ferme, ba chiar în forţă"
- Ţările occidentale în care au avut loc atentate teroriste par incapabile să le facă faţă, atât din punct de vedere al reacţiei forţelor de ordine, cât şi din cel al comunicării publice. Se află Europa într-o criză de autoritate şi de soluţii, în privinţa acestui război asimetric?
- Într-adevăr, apar blocaje greu de înţeles şi de acceptat la nivel decizional. Uneori, autorităţile se fac de râs, cum s-a întâmplat la Paris, după cazul "Charlie Hebdo". Există o teamă, o lipsă de pregătire a forţelor de ordine şi cred că şi o raportare eronată la democraţie. Democraţia nu exclude reacţiile ferme, ba chiar în forţă. După atentatele de acum din Spania, toţi cei apropiaţi atentatorilor ar trebui expulzaţi, cu interdicţia de a mai intra în Uniunea Europeană. Nu poţi şti dacă dintre aceştia nu se vor ridica alţi atentatori.
"Deschiderea graniţelor pentru emigranţii din Orientul Mijlociu a fost una dintre cele mai mari greşeli"
- În locul unor astfel de măsuri, poliţia din Danemarca, de pildă, a iniţiat un program intitulat "Îmbrăţişează un terorist", susţinând că jihadiştii se simt "izolaţi" şi că fac eforturi de a se integra, fapt pentru care ar trebui ajutaţi, oferindu-le bunătate, iertare şi empatie.
- Cei care au astfel de idei sunt cel puţin naivi. Nu poţi fi binevoitor cu unii precum cei din gruparea teroristă "Boko Haram", care au masacrat 2.000 de oameni în Nigeria, pe 3 ianuarie 2015, în aceeaşi săptămână în care au avut loc atacul de la "Charlie Hebdo" şi Marşul Solidarităţii - la care au participat mulţi şefi de stat şi de guvern din Europa. Vor vedea asta drept o slăbiciune.
- Europa riscă să fie islamizată? Cât de mare este acest pericol?
- Islamizată integral, nu cred. S-au făcut totuşi şi multe greşeli. Deschiderea graniţelor pentru emigranţii din Orientul Mijlociu a fost una dintre cele mai mari. În Nordul Europei, natalitatea este la cote foarte scăzute, drept pentru care, infuzia de arabi africani şi asiatici a fost considerată o soluţie bună. Însă, în modul acesta se schimbă populaţia şi, odată cu ea, şi contextul spiritual şi cultural.
Pe de altă parte, musulmanii sunt greu de integrat, pentru că nu cunosc şi nu recunosc cultura europeană, tradiţiile şi religia dominantă în statele-gazdă, nu ştiu limba nativilor, au aici condiţii de trai diferite - uneori, în taberele de refugiaţi, chiar mai proaste decât cele din ţările lor de baştină -, la care nu se pot adapta... Aceste rateuri îi radicalizează, mai ales sub influenţa clericilor islamici extremişti. Dar au comis atentate teroriste şi unii islamişti care erau la a doua sau a treia generaţie în Europa, ceea ce denotă că sunt şi alte cauze, mai profunde, ale inadaptării lor. Unii nu acceptă, pur şi simplu, civilizaţia noastră, iar autorităţile nu au pârghiile necesare să prevină astfel de atacuri. Musulmanii încearcă să-şi impună regulile lor de viaţă, asupra majorităţii din statul-gazdă, şi o fac cu succes, când sunt într-un număr suficient de mare.
"Serviciile noastre secrete sunt foarte bine pregătite"
- Sunt convins că la noi nu vor exista atentate teroriste, pentru că relaţiile majorităţii românilor cu minorităţile etnice şi religioase sunt de cu totul altă natură, iar serviciile noastre secrete - de ce să n-o spunem? - sunt foarte bine pregătite şi au reuşit să contracareze deja mai multe tentative de acest gen, chiar dacă nu s-a făcut vâlvă în presă.
- Construirea unei mega moschei în Capitală, care va avea o şcoală coranică şi va fi un punct de atracţie pentru musulmanii din toată zona, nu va transforma Bucureştiul într-o pepinieră de jihadişti?
- Nu marea moschee prezintă un pericol, ci acele moschei care sunt improvizate în garaje, apartamente sau depozite, care nu pot fi controlate. Nu cred că ar trebui să ne deranjeze construcţia în sine şi nici ce se întâmplă în interior, atâta vreme cât personalul ei religios va fi format din turco-tătari născuţi în România. Cred că la această moschee nu vor veni extremiştii şi teroriştii.
- Totuşi, pentru musulmani, o moschee nu este doar o clădire de cult, ci este un avanpost al religiei lor aflată într-o permanentă expansiune...
- Într-adevăr, o moschee este considerată de musulmani pământ islamic... Dar şi noi, dacă ne-am construi o biserică ortodoxă la Teheran sau Istanbul, am spune că e pământ ortodox, e spaţiul nostru sacru. Nu este însă ca şi cum am invada Teheranul sau Istanbulul. Pe de altă parte, va trebui exercitat un control riguros, al celor care vin la moschee. Şi am convingerea că vechea comunitate de musulmani de la noi are puterea şi pârghiile necesare pentru a contracara eventualele manifestări extremiste ale unor musulmani nou-veniţi.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
