Dr. VASILE SIMILEANU - "Sunt convins că în România nu vor fi atacuri teroriste"

Europa se află sub asaltul a două forțe care o pot schimba radical și definitiv: invazia musulmană din Orientul Mijlociu și un val de atentate teroriste. Autoritățile inter­na­ționale, precum și cele naționale, nu au un răspuns pe măsură, fapt care ne îngrijorează. Am încercat să aflăm care sunt cauzele acestei stări de fapt și ce ne poate aștepta în viitorul apropiat, de la unul dintre specialiștii români în geopolitică și terorism, dr. Vasile Simileanu, colonel în rezervă al Armatei Ro­mâne, director al revistei "Geo­po­litica" și pro­fesor asociat la Academia de Studii Economice și la Facultatea de Științe Politice a Uni­versității din București.

"Să facem diferența între teroriști și refugiați"

- Domnule profesor, șirul de atentate islamiste comise în Europa de Vest se suprapune, în mare măsură, pe fenomenul migrației musulmane din Orientul Mijlociu. Există o legătură de cauzalitate între aceste două realități, sau atentatele fac parte dintr-un război care, oricum, s-ar fi declanșat?

- Nu cred că migrația este motorul acestor aten­tate. Atentate s-ar fi produs oricum, dar poate nu aveau o asemenea amploare. Pentru că printre re­fu­giații autentici s-au infiltrat și teroriști. Deci, or­ga­nizațiile teroriste nu au determinat migrația ma­­sivă, dar s-au folosit de ea, pentru a-și trimite oa­menii în Europa să organizeze atentate. Asta de­vine evident, chiar și numai dacă studiem imaginile cu refugiați surprinse de televiziuni. Cei care au fugit din calea războiului au familii, figuri triste și îngri­jorate și o vestimentație modestă. Se remarcă însă și tineri singuri, bine îm­brăcați, atletici, siguri pe ei și care vorbesc la tele­foane inteligente, ori­un­de s-ar afla - deci, dispun de suficienți bani. Aceștia din urmă sunt suspecți. Dar n-aș spune că tero­ris­mul poartă marca isla­mu­lui, pentru că atunci am lovi într-o religie. Gru­pările teroriste, precum Statul Is­lamic, au trans­format dogma religioasă în ideo­logie politică.

- Totuși, este un fapt documentat că 99% din­tre migranți sunt de religie musulmană și că, ori­unde s-au așezat în lumea occidentală, musul­manii nu s-au integrat, ci au format enclave, unde trăiesc după legea islamică. O "lege" care nu re­gle­­men­tează doar viața religioasă și care, între al­te­le, obli­gă musulmanii la islamizarea prin vio­len­­ță a "necredincioșilor" sau la eliminarea lor. Așadar, însăși religia musulmană intră în conflict flagrant cu valorile și normele occidentale.

- Eu nu privesc islamul ca pe o religie care pro­pagă ura și violența. Cred că sunt anumiți adepți ca­re au părăsit linia clasică a islamului și care au ideologizat politic islamul, ajungând la manifestări extremiste. De altfel, împotriva unor imami care au organizat atentate teroriste au fost emise fatwa - decrete religioase de condamnare.
Am stat de vorbă cu foarte mulți musulmani, iar ei s-au declarat împotriva atentatelor tero­ris­te. Ve­deți că și noi avem o comunitate semni­fi­cativă de musulmani, de sute de ani, și nu am avut nicio­da­tă probleme cu ei.

- Totuși, liderii teroriștilor sunt de cele mai multe ori lideri religioși...

- E adevărat, pentru că în moschee pot fi mai ușor adunați și îndoctrinați tinerii, care apoi devin luptători în organizațiile teroriste. Am avut ocazia să merg în Egipt, în urmă cu mulți ani, și am cu­nos­cut forța unor imami. La un moment dat, co­loa­na de autocare, păzită de armată, s-a oprit în dreptul unei moschei, chiar în timpul uneia dintre rugă­ciu­nile lor, iar imamul a avut o descărcare de ură asu­pra noastră, ceva de speriat. Îi incita pe credincioși îm­potriva noastră, care le-am fi pângărit pămân­tu­rile, prin simpla prezență. Populația musulmană din Orientul Mijlociu este în general neinstruită și ascultă de acești imami sau de studenții în Coran, așa numiții talibani (de la talib, care înseamnă stu­dent), cum e cazul Afganistanului. Or, mulți din­tre talibani sunt și ei, cel mai adesea, analfabeți, ca­re în­vață Coranul pe de rost. Sunt manipulați și ma­nipulează la rândul lor.

"Democrația nu exclude măsurile ferme, ba chiar în forță"

- Țările occidentale în care au avut loc aten­tate teroriste par incapabile să le facă față, atât din punct de vedere al reacției forțelor de ordine, cât și din cel al comunicării pu­bli­ce. Se află Eu­ro­pa într-o criză de auto­ritate și de soluții, în pri­vința acestui război asimetric?

- Într-adevăr, apar blocaje greu de în­țeles și de acceptat la nivel decizional. Une­ori, autoritățile se fac de râs, cum s-a în­tâmplat la Paris, după cazul "Charlie Hebdo". Există o teamă, o lipsă de pre­gă­tire a forțelor de ordine și cred că și o raportare ero­nată la democrație. Democrația nu ex­clude reacțiile ferme, ba chiar în forță. După atentatele de acum din Spania, toți cei apropiați atentatorilor ar trebui expulzați, cu interdicția de a mai intra în Uniunea Europeană. Nu poți ști dacă dintre aceștia nu se vor ridica alți atentatori.

"Deschiderea granițelor pentru emigranții din Orientul Mijlociu a fost una dintre cele mai mari greșeli"

- În locul unor astfel de măsuri, poliția din Da­nemarca, de pildă, a inițiat un program inti­tulat "Îmbrățișează un terorist", susținând că ji­hadiștii se simt "izolați" și că fac eforturi de a se integra, fapt pentru care ar trebui aju­tați, oferindu-le bunătate, iertare și empatie.

- Cei care au astfel de idei sunt cel puțin naivi. Nu poți fi binevoitor cu unii precum cei din gruparea teroristă "Boko Haram", care au masacrat 2.000 de oameni în Nigeria, pe 3 ianuarie 2015, în aceeași săptămână în care au avut loc atacul de la "Charlie Hebdo" și Mar­șul Solidarității - la care au participat mulți șefi de stat și de guvern din Europa. Vor vedea asta drept o slăbiciune.

- Europa riscă să fie islamizată? Cât de mare este acest pericol?

- Islamizată integral, nu cred. S-au făcut totuși și multe greșeli. Des­chiderea granițelor pentru emigranții din Orientul Mijlociu a fost una dintre cele mai mari. În Nordul Europei, natalitatea este la cote foarte scă­zute, drept pentru care, infuzia de arabi africani și asiatici a fost considerată o soluție bună. Însă, în modul acesta se schimbă popu­lația și, odată cu ea, și contextul spiritual și cultural.
Pe de altă parte, musulmanii sunt greu de inte­grat, pentru că nu cunosc și nu recunosc cultura eu­ropeană, tradițiile și religia dominantă în statele-gaz­dă, nu știu limba nativilor, au aici condiții de trai diferite - uneori, în taberele de refugiați, chiar mai proaste decât cele din țările lor de baștină -, la care nu se pot adapta... Aceste rateuri îi radi­ca­lizează, mai ales sub influența clericilor islamici extremiști. Dar au comis atentate teroriste și unii is­lamiști care erau la a doua sau a treia generație în Eu­ropa, ceea ce denotă că sunt și alte cauze, mai profunde, ale inadaptării lor. Unii nu acceptă, pur și simplu, civilizația noastră, iar autoritățile nu au pâr­ghiile necesare să prevină astfel de atacuri. Mu­sulmanii încearcă să-și impună regulile lor de viață, asupra majorității din statul-gazdă, și o fac cu succes, când sunt într-un număr suficient de mare.

"Serviciile noastre secrete sunt foarte bine pregătite"

- România ar putea fi o țintă a terorismului islamic?

- Sunt convins că la noi nu vor exista atentate teroriste, pentru că relațiile majorității românilor cu minoritățile etnice și religioase sunt de cu totul altă natură, iar serviciile noastre secrete - de ce să n-o spunem? - sunt foarte bine pregătite și au reușit să contracareze deja mai multe tentative de acest gen, chiar dacă nu s-a făcut vâlvă în presă.

- Construirea unei mega moschei în Capi­tală, care va avea o școală coranică și va fi un punct de atracție pentru musulmanii din toată zona, nu va transforma Bucureștiul într-o pe­pi­nieră de jihadiști?

- Nu marea moschee prezintă un pericol, ci acele moschei care sunt improvizate în garaje, apar­tamente sau depozite, care nu pot fi con­tro­late. Nu cred că ar trebui să ne deranjeze cons­trucția în sine și nici ce se întâmplă în interior, atâta vreme cât personalul ei religios va fi format din turco-tătari născuți în România. Cred că la această moschee nu vor veni extremiștii și teroriștii.

- Totuși, pentru musulmani, o moschee nu este doar o clădire de cult, ci este un avanpost al religiei lor aflată într-o permanentă expansiune...

- Într-adevăr, o moschee este considerată de musulmani pământ islamic... Dar și noi, dacă ne-am construi o biserică ortodoxă la Teheran sau Istanbul, am spune că e pământ ortodox, e spațiul nostru sacru. Nu este însă ca și cum am invada Te­he­ranul sau Istanbulul. Pe de altă parte, va trebui exer­citat un control riguros, al celor care vin la mos­chee. Și am convingerea că vechea comunitate de musulmani de la noi are puterea și pârghiile ne­cesare pentru a contracara even­tua­lele mani­fes­tări extremiste ale unor musul­mani nou-veniți.