6. Citricele
Când vorbim despre citrice, toată lumea se gândeşte la vitamina C. Însă pe lângă ea, aceste fructe delicioase conţin şi aproape două sute de compuşi anticancerigeni.
Informaţii despre nutrienţi - Cercetările din ultimul timp au condus la concluzia că vitamina C acţionează mai rapid decât alţi antioxidanţi, cum ar fi vitamina E şi carotenoidele. De asemenea, în citrice se găsesc pectine, o categorie de fibre solubile care nu doar că ajută la eliminarea colesterolului din organism, dar reduc şi inflamaţiile, încetinind pe această cale dezvoltarea celulelor maligne. Cu toţii ştim că roşiile sunt principalul nostru furnizor de licopen, dar şi grepfruitul roşu (atenţie: numai cel roşu!) ni-l oferă în cantitate considerabilă. Apoi, la fel ca lămâile şi limetele, toate soiurile de grepfruit, indiferent de culoarea lor, conţin limonen şi limonină - două substanţe care activează o anumită proteină, blocând astfel estradiolul, un hormon implicat în apariţia cancerului mamar. Iar portocalele sunt singurele care au în compoziţia lor hesperidina, aptă să scadă colesterolul "rău" LDL şi să crească nivelul celui "bun" HDL.
Cum se valorifică mai bine - Citricele (şi sucurile stoarse din ele) sunt minunat de gustoase şi atât de sănătoase, încât ar trebui să căutaţi noi posibilităţi de a le include în meniul dvs. Puneţi felii de portocală sau grepfruit pe salate ori pe felurile trase la tigaie, amestecaţi suc de lămâie în ceaiurile de plante, întindeţi gem de portocale (preferabil, cu cât mai puţin zahăr) pe pâinea prăjită de la micul dejun.
Cum maximizaţi beneficiul - Gemurile şi sucurile cu pulpă prezintă marele avantaj că în ele se regăseşte fructul în întregime, inclusiv fragmente de coajă şi bucăţele din pieliţa albă de dedesubtul ei. Deşi nu foarte plăcute la gust, aceste părţi ale fructului sunt bogate în pectină, limonoide, hesperidină şi alţi compuşi bioactivi. De aceea, când vi se face poftă de un suc de citrice, alegeţi unul cu pulpă, şi când mâncaţi un fruct proaspăt, nu îndepărtaţi complet pieliţa albă.
Alte sugestii de consum - Este de reţinut că în grepfruit există atât furocumarine, cât şi naringine, iar combinaţia lor blochează descompunerea şi evacuarea anumitor preparate farmaceutice, consecinţa fiind intensificarea acţiunii acestora până la un prag ce poate deveni periculos. Întrebaţi-vă doctorul dacă reţeta pe care aţi primit-o cuprinde cumva medicamente incompatibile cu grepfruitul sau cu sucul lui.
Şi, în sfârşit, nu uitaţi de principiul diversităţii: mâncaţi citrice de toate soiurile, formele şi culorile, nu vă fixaţi preferinţele la un singur fruct.
7. Ghimbirul
Informaţii despre nutrienţi - Ghimbirul ne vine în ajutor cu o mulţime de compuşi antiinflamatori, care inhibă activitatea enzimei COX-2, cu rol în transmiterea senzaţiei de durere. Astfel, el reuşeşte să combată anumite simptome ale artrozei. Însă, dacă ne gândim la faptul că inflamaţiile existente în organism pregătesc terenul pentru boli mult mai grave, cum sunt cele maligne sau maladia Alzheimer, ne dăm seama de importanţa inhibitorilor de COX-2.
Cum se valorifică mai bine - Nu aveţi nevoie de o cantitate prea mare de ghimbir pentru a-i simţi efectul terapeutic. Sunt suficiente cam 30 de grame pe zi, cu care se pot condimenta, de exemplu, nişte legume trase la tigaie sau o mâncare cu carne marinată. Dacă vreţi să obţineţi o ameliorare imediată a răului de călătorie, luaţi un sfert de linguriţă de rădăcină crudă. Ghimbirul confiat şi siropul de ghimbir se consumă cu mai multă plăcere, dar nu sunt indicate, din cauza adaosului de zahăr.
Cum maximizaţi beneficiul - Când preparaţi un ceai, radeţi mărunt ghimbirul, înainte de a-l pune în apa clocotită. Gustul infuziei se poate îmbunătăţi cu puţină zeamă de lămâie şi miere (sau un îndulcitor de ştevie).
Alte sugestii de consum - Ghimbirul îşi păstrează mare parte din calităţi şi atunci când este uscat şi transformat în pulbere sau administrat sub formă de capsule. O altă variantă ar fi şi ginger-ale, berea de ghimbir, numai că trebuie citită cu atenţie eticheta, fiindcă de multe ori această băutură carbogazoasă nu conţine nici măcar o urmă de ghimbir.
8. Plantele din familia labiatelor
Informaţii despre nutrienţi - Cu aroma şi gustul lor plăcut, aceste plante sunt consumate de obicei sub formă de infuzii, constituind remedii tradiţionale pentru liniştirea stomacului. Multe din ele conţin substanţe energizante, ce au un efect similar cu al cofeinei şi, astfel, constituie o alternativă demnă de luat în seamă la cafea sau ceai. Altele, ca roiniţa şi lavanda, sunt sedative şi asigură o protecţie eficientă a inimii, datorită unui grup masiv de compuşi antioxidanţi.
Dar cea mai interesantă calitate a labiatelor este aceea că ele împiedică descompunerea acetilcolinei, un neurotransmiţător care acţionează la nivelul creierului, mijlocind trimiterea mesajelor de la o sinapsă la alta. Dacă aceste mecanisme funcţionează perfect, avem şase să ne păstrăm agerimea minţii până la o vârstă înaintată. Iată, deci, un motiv întemeiat pentru a folosi mai des în bucătărie plantele din familia labiatelor.
Cum se valorifică mai bine - Fiindcă este de presupus că nu doriţi să vă neglijaţi creierul, vă sfătuim să beţi zilnic câte o cană de ceai dintr-un amestec de plante (mentă, rozmarin, busuioc, cimbru şi orice vă mai place din categoria labiatelor). Pe lângă deliciul gustului, vă veţi aproviziona astfel cu un cocteil de substanţe care protejează acetilcolina.
Cum maximizaţi beneficiul - În timp, vă veţi întocmi singuri reţeta preferată, în funcţie de aromele care vă atrag mai mult. Puneţi plantele într-un ibric cu apă clocotită şi infuzaţi-le 10-15 minute.
Alte sugestii de consum - În cazul când aveţi în grădină sau vă puteţi procura plante proaspete din familia labiatelor, tăiaţi-le mărunt frunzele şi apoi adăugaţi-le la diverse salate. De asemenea, ele pot fi un condiment ideal pentru numeroase feluri de mâncare. Sau introduceţi-le într-un săculeţ de tifon şi cufundaţi-le în apa în care vă îmbăiaţi. Multe din substanţele care împiedică descompunerea acetilcolinei pătrund în organism şi prin piele.
Informaţii despre nutrienţi - Aţi remarcat vreodată asemănarea frapantă dintre jumătatea de nucă şi creierul uman? Coincidenţă sau nu, există puţine alimente capabile să contribuie în asemenea măsură la buna funcţionare a centrului nostru de comandă. Nucile sunt o sursă bogată de serotonină, un neurotransmiţător graţie căruia ele au un pronunţat efect antidepresiv. Ca remediu pentru depresiile sezoniere, puteţi utiliza uleiul de nucă, în combinaţie cu şofranul. Totodată, nucile ne asigură un aport consistent de acizi graşi Omega-3, care previn îmbolnăvirea inimii şi reduc inflamaţiile.
Cum se valorifică mai bine - Le puteţi folosi ca gustare, în loc de biscuiţii săraţi sau dulci. Se pot pune în salate, paste, legume, müsli. Gustul lor se armonizează perfect cu ciocolata (şi cu îngheţata, însă pe aceasta nu v-am recomanda-o, fiindcă este mai puţin sănătoasă).
Cum maximizaţi beneficiul - Există persoane care consumă nucile ca ajutor pentru controlul greutăţii corporale, afirmând că trei nuci consumate înainte de masa de prânz le reduc sensibil pofta de mâncare. Ceea ce nu este exclus, deoarece serotonina conţinută în ele transmite probabil creierului semnalul de saţietate. Totodată, şi uleiul de nucă merită toată atenţia. Gătiţi cu el sau puneţi-l în sosurile pentru salate.
Alte sugestii de consum - Nucile sunt foarte sănătoase - însă ele sunt nişte alimente cu multe grăsimi şi densitate calorică mare. De aceea, chiar dacă vă plac, abţineţi-vă de la exagerări. Ca să nu aveţi probleme, mulţumiţi-vă cu un pumn de mieji, ca gustare între mese, ori câteva nuci tăiate mărunt şi presărate pe mâncarea din farfurie.
10. Rodia
Informaţii despre nutrienţi - La fel ca numeroase alte fructe şi legume, rodia este o sursă generoasă de antioxidanţi. Însă calitatea polifenolilor ei îi conferă o însemnătate specială, fiindcă printre ei se numără şi unii identici cu "superantioxidanţii" din cafea, ceai şi ciocolată. Mai multe studii au atestat faptul că rodia izbuteşte să readucă la normal valorile crescute ale colesterolului.
Dar şi mai important decât potenţialul antioxidant remarcabil al acestui fruct este conţinutul său de fitoestrogeni. Într-o jumătate de rodie se găseşte deja o cantitate de estrogen egală cu doza zilnică prescrisă unei femei în cadrul terapiei hormonale de substituţie. Medicii recomandă frecvent terapii de acest gen femeilor aflate la menopauză, care au de suferit din pricina simptomelor specifice. Într-adevăr, rodia furnizează o întreagă paletă de hormoni vegetali asemănători cu cei din organismul uman, dintre care doi au atras în mod deosebit atenţia specialiştilor. Este vorba despre alfa şi beta estradiol. Şi, dincolo de efectele imediate, să nu uităm că fitoestrogenii ajută la prevenirea apariţiei cancerului.
Totodată, rodia combate cu succes patologiile reunite sub denumirea de sindrom metabolic, de exemplu diabetul şi supraponderalitatea. Există chiar şi o dietă bazată pe fructul de care vorbim. În cartea lor intitulată "Pomegranate - the Most Medicinal Fruit", medicii americani Robert Newman şi Ephraim Lansky precizează că rodia poate reduce surplusul de greutate corporală, datorită acţiunii acidului punicic prezent în compoziţia ei.
Cum se valorifică mai bine - Multor persoane le este dificil să desfacă o rodie proaspătă, fără să împrăştie o parte din ea prin toată bucătăria. În asemenea situaţii, sucul comercializat în sticle sigilate poate reprezenta o alternativă practică. Dacă nu-l veţi găsi în magazinele naturiste, cu siguranţă îl puteţi procura de pe internet. Cu condiţia să fie preparat corect, sucul ar putea fi chiar mai sănătos decât fructul însuşi, deoarece se presupune că producătorii îl extrag din rodia întreagă, cu tot cu coajă şi sâmburi, respectiv, acele părţi unde se concentrează majoritatea polifenolilor.
Cum maximizaţi beneficiul - Deşi sunt la fel de eficiente ca o terapie de substituţie hormonală, rodiile n-o pot înlocui nicidecum. Terapia hormonală este standardizată, adică pacienta ştie exact ce doză primeşte dintr-un hormon anume. N-aveţi garanţii de acest fel atunci când mâncaţi o rodie. Prin urmare, în cazul că urmaţi deja un tratament hormonal, întrebaţi-vă medicul dacă riscaţi să aveţi probleme, consumând suplimentar şi un fruct. O rodie sau un pahar mai mic de suc ar trebui să fie în ordine, dar feriţi-vă de exagerări, deoarece aveţi de-a face cu cea mai abundentă sursă de substanţe cu acţiune asemănătoare estrogenului.
Alte sugestii de consum - În ultimul timp, sunt scoase pe piaţă din ce în ce mai multe suplimente nutriţionale bazate pe extractul de rodie. Calitatea lor variază şi ele pot conţine cantităţi importante de fitoestrogeni. De aceea, ar fi prudent să consultaţi medicul, înainte de a vă decide să luaţi un astfel de supliment.
11. Ardeii
Informaţii despre nutrienţi - Calităţile curative ale ardeilor iuţi se datorează, în mare măsură, capsaicinei, substanţa de la care provine gustul lor iute. Ea obstrucţionează transmiterea semnalelor dureroase şi, în acest mod, poate diminua suferinţele pacienţilor cu artroză. Când mestecaţi o teacă de ardei iute, capsaicina stimulează producţia de endorfine (care nu sunt altceva decât nişte analgezice naturale), îmbunătăţeşte circulaţia sangvină şi chiar grăbeşte arderea grăsimilor. Dacă sunteţi răciţi, "pipăruşii" vă ajută să eliminaţi excesul de lichide din corp, fluidizând mucusul din bronhii, făcând nasul să curgă şi ochii să lăcrimeze.
Şi ardeii graşi conţin capsaicină, dar într-o concentraţie mult mai mică. Principala lor calitate este alta: cantitatea enormă de antioxidanţi. Iar cei de culoare roşie ne furnizează o doză de vitamina C considerabil mai mare, comparativ cu cei verzi. Mâncând o jumătate de cană de ardei roşii tăiaţi în bucăţele, obţineţi 142 miligrame de vitamină C, ceea ce echivalează cu cifra spectaculoasă de 236% în raport cu doza zilnică recomandată. Totodată, un ardei acoperă aproximativ jumătate din necesarul zilnic de betacaroten şi alţi antioxidanţi indispensabili pentru sănătatea inimii, cum sunt beta criptoxantina şi licopenul.
Cum se valorifică mai bine - De regulă, noi consumăm prea puţini ardei pentru a putea să beneficiem pe deplin de însuşirile lor terapeutice. Din fericire, ei pot fi lesne adăugaţi în cele mai felurite reţete. Cei iuţi reprezintă, de pildă, o completare perfectă la toate preparatele asiatice sau mexicane, puternic condimentate. Ardeii graşi se potrivesc de minune în supe, salate, combinaţii de legume trase la tigaie, ca şi în delicioasele "fajitas", întâlnite în gastronomia texană şi mexicană. Se pot şi coace, pentru a le accentua gustul dulceag.
Cum maximizaţi beneficiul - Conţinutul cel mai ridicat de vitamină C îl au legumele crude, însă pentru a elibera mai uşor betacarotenul, ele trebuie tratate termic. Ce-i de făcut? Alegeţi o soluţie de compromis: căliţi ardeii numai puţin, iar nu până se înmoaie. Ţineţi seama şi de faptul că o bună asimilare în organism a betacarotenului şi a celorlalte carotenoide nu se poate face fără un oarecare adaos de grăsime. Serviţi ardeii copţi ca salată, cu ulei de măsline. Dacă îi mâncaţi cruzi, puneţi peste ei măcar o lingură de sos de avocado.
Alte sugestii de consum - Ardeii iuţi sunt cu adevărat nişte prieteni de nădejde ai sănătăţii noastre, dar, pe de altă parte, ei ne pot irita pielea şi ochii. În cazul când aveţi tegumentele mai sensibile, ar fi bine să vă puneţi o pereche de mănuşi de menaj atunci când îi tăiaţi. Iar după ce aţi terminat, spălaţi-vă mâinile cu săpun, ca să vă asiguraţi că nu v-a rămas nicio picătură de zeamă pe degete. Dacă aţi căpătat arsuri pe piele de la capsaicină, dr. Arthur O. Tucker, autorul lucrării Big Book of Herbs, vă recomandă să le trataţi cu amoniac. Iar dacă vi s-a iritat mucoasa gurii, remediile indicate de el sunt votca (deoarece capsaicina este solubilă în alcool) sau produsele lactate. Caseina din lapte va îndepărta capsaicina de pe receptorii durerii, aflaţi în cavitatea bucală.
12. Curcuma
Curcuma are în spatele său o istorie milenară ca remediu, fiind unul din leacurile de bază folosite în ayurveda, medicina tradiţională a Indiei. Dar şi printre noi există destule persoane care declară cu mâna pe inimă că şi-au alinat cu ea - şi numai cu ea - durerile artrozice. De asemenea, cu toate că specialiştii nu au deocamdată la dispoziţie dovezi ştiinţifice definitive, se pare că ar putea fi utilă în prevenţia cancerului, poate chiar şi a maladiei Alzheimer.
Informaţii despre nutrienţi - Curcuma îşi merită locul de onoare, alături de usturoi, ghimbir şi rodie, întrucât dispune de o capacitate uriaşă de a veni în sprijinul sănătăţii noastre. Concentraţia mare de curcumin, care este un inhibitor al enzimei COX-2, îi permite să combată durerile pacienţilor cu artroză mai eficient decât medicamentele de sinteză. Apoi, întocmai ca plantele din familia labiatelor, ea conţine substanţe care împiedică descompunerea acetilcolinei. De aceea, numeroşi amatori de curry pretind că îl consumă nu numai pentru că le place, dar şi ca măsură preventivă contra declinului cognitiv. Iar studiile realizate în rândul populaţiei indiene susţin această afirmaţie. Şi fiindcă inhibitorii de COX-2 acţionează, totodată, şi în sensul reducerii inflamaţiilor, curcuma este privită ca o mare speranţă şi în prevenirea cancerului de colon.
Cum se valorifică mai bine - Inclusă în reţeta de curry, curcuma este nelipsită din gastronomia indiană. Însă, dacă nu sunteţi deprinşi cu ea, probabil o veţi ocoli. Are un gust neobişnuit, iute şi puţin amărui, însă multă lume ajunge în final să iubească această aromă unică.
Dacă doriţi să consumaţi regulat mai multă curcuma, începeţi prin a condimenta cu ea carnea de pui şi curcan, orezul, supele de legume ori sosurile pentru salate. Sau cumpăraţi-vă o carte de bucate indiană, unde veţi găsi nenumărate feluri de mâncare cu curcuma. Vi se va deschide în faţă un întreg univers de posibilităţi nebănuite.
Cum maximizaţi beneficiul - Presăraţi curcuma peste legumele din familia cruciferelor, cum sunt varza, conopida, broccoli sau varza de Bruxelles. Cu prilejul unor experimente efectuate pe animale, cercetătorii au descoperit că fenil-etil-izotiocianatul din crucifere, asociat cu curcuminul din curcuma, blochează proliferarea celulelor maligne ale prostatei.
Alte sugestii de consum - Indiferent ce mâncare aţi ales să condimentaţi cu curcuma, va trebui să presăraţi din belşug peste ea piper proaspăt măcinat. Astfel veţi spori considerabil disponibilitatea organismului de a asimila curcuminul.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
