Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România (AGIR) convoacă un congres aniversar la Chişinău, în perioada 1-15 august. Scopul este moral: rememorarea faptelor istorice petrecute în urmă cu 100 de ani, la Chişinău şi Tiraspol. Sute de învăţători şi profesori români din R. Moldova (inclusiv din raioanele transnistrene), România, Ucraina şi Serbia speră că vor avea sprijinul autorităţilor de la Bucureşti, pentru celebrarea acestor evenimente "naţionale", din păcate necunoscute. Le numim, doar, pe câteva dintre ele, ca pe o strigare la catalogul istoriei: 1. 100 de ani de la înfiinţarea "Asociaţiei Învăţătorilor din Basarabia şi de Dincolo de Nistru" (14 apr. 1917); 2. 100 de ani de la Primul Congres al Învăţătorilor din Basarabia (25-28 mai 1917), congres la care poetul Alexei Mateevici spunea: "Da, suntem moldoveni, însă facem parte din marele trup al românismului"; 3. 100 de ani de când "Deşteaptă-te, române!" a fost declarat de Sfatul Ţării imn oficial al Republicii Democratice Moldoveneşti (21 nov. 1917); 4. 100 de ani de când la Tiraspol se cânta "Deşteaptă-te, române!" şi se defila cu tricolorul, la Primul Congres al Moldovenilor din Stânga Nistrului (Tiraspol, 17-18 dec. 1917); 5. 100 de ani de când studentul basarabean Teofil Ioncu, în septembrie 1917, la Kiev, la Congresul naţionalităţilor din Rusia, spunea: "Naţiunea moldovenească nu există. Există o naţiune română"; 6. 100 de ani de când, la 20 octombrie 1917, la Chişinău, delegatului transnistrean Toma Jalbă, care cerea unirea Transnistriei cu Moldova, poetul Ion Buzdugan îi răspundea: "Nistrul îl vom săpa împreună şi vom îndrepta apa lui pe dincolo de hotarul sufletului românesc, pentru ca nimic să nu ne mai despartă".
Pe lângă aceste "centenare" uitate sau neştiute, dascălii români vor aniversa 300 de ani de când Dimitrie Cantemir publica, în 1717, la Sankt Petersburg, "Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor..., acmu pre limba româniască scos". După părerea preşedintelui AGIR, Viorel Dolha, a sosit momentul contracarării tezelor românofobe care susţin că unirea Basarabiei cu România s-a făcut de către armata română. Dintre multele informaţii privind însingurata Transnistrie, amintim împlinirea a 225 de ani de la apariţia, pe malul stâng al Nistrului, a primei cărţi de poezie din întreaga literatură română, "Poezii noo" (1792-1796), semnate de prinţul Ioan Cantacuzino, primul autor român cu volum tipărit, în care stihurile sunt alcătuite "pă limba rumânească". O altă dată este 2 februarie 1932, când conducerea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Transnistria) hotărăşte trecerea la alfabetul latin. Peste numai 5 ani, în 7 august 1937, în aceeaşi Transnistrie, începe prigoana împotriva grafiei latine. În replică, ne aducem aminte de cuvântarea lui Alexei Mateevici, din 1917, la Chişinău: "Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci altfel suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Trebuie să ştim că suntem români". Aşadar, astăzi, când la Chişinău conduce din nou Moscova, prin rusul Dodon, AGIR convoacă un congres curajos, demn de susţinut şi la Bucureşti. Organizatorii pot fi contactaţi la tel.: 0723.25.92.90// 0744.19.51.55 sau la e-mail: vioreldolha@ yahoo.com// asociatiainvatatorilor@gmail.com
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
