Asociația Generală a Învățătorilor din România (AGIR) convoacă un congres aniversar la Chișinău, în perioada 1-15 august. Scopul este moral: rememorarea faptelor istorice petrecute în urmă cu 100 de ani, la Chișinău și Tiraspol. Sute de învățători și profesori români din R. Moldova (inclusiv din raioanele transnistrene), România, Ucraina și Serbia speră că vor avea sprijinul autorităților de la București, pentru celebrarea acestor evenimente "naționale", din păcate necunoscute. Le numim, doar, pe câteva dintre ele, ca pe o strigare la catalogul istoriei: 1. 100 de ani de la înființarea "Asociației Învățătorilor din Basarabia și de Dincolo de Nistru" (14 apr. 1917); 2. 100 de ani de la Primul Congres al Învățătorilor din Basarabia (25-28 mai 1917), congres la care poetul Alexei Mateevici spunea: "Da, suntem moldoveni, însă facem parte din marele trup al românismului"; 3. 100 de ani de când "Deșteaptă-te, române!" a fost declarat de Sfatul Țării imn oficial al Republicii Democratice Moldovenești (21 nov. 1917); 4. 100 de ani de când la Tiraspol se cânta "Deșteaptă-te, române!" și se defila cu tricolorul, la Primul Congres al Moldovenilor din Stânga Nistrului (Tiraspol, 17-18 dec. 1917); 5. 100 de ani de când studentul basarabean Teofil Ioncu, în septembrie 1917, la Kiev, la Congresul naționalităților din Rusia, spunea: "Națiunea moldovenească nu există. Există o națiune română"; 6. 100 de ani de când, la 20 octombrie 1917, la Chișinău, delegatului transnistrean Toma Jalbă, care cerea unirea Transnistriei cu Moldova, poetul Ion Buzdugan îi răspundea: "Nistrul îl vom săpa împreună și vom îndrepta apa lui pe dincolo de hotarul sufletului românesc, pentru ca nimic să nu ne mai despartă".
Pe lângă aceste "centenare" uitate sau neștiute, dascălii români vor aniversa 300 de ani de când Dimitrie Cantemir publica, în 1717, la Sankt Petersburg, "Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor..., acmu pre limba româniască scos". După părerea președintelui AGIR, Viorel Dolha, a sosit momentul contracarării tezelor românofobe care susțin că unirea Basarabiei cu România s-a făcut de către armata română. Dintre multele informații privind însingurata Transnistrie, amintim împlinirea a 225 de ani de la apariția, pe malul stâng al Nistrului, a primei cărți de poezie din întreaga literatură română, "Poezii noo" (1792-1796), semnate de prințul Ioan Cantacuzino, primul autor român cu volum tipărit, în care stihurile sunt alcătuite "pă limba rumânească". O altă dată este 2 februarie 1932, când conducerea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (Transnistria) hotărăște trecerea la alfabetul latin. Peste numai 5 ani, în 7 august 1937, în aceeași Transnistrie, începe prigoana împotriva grafiei latine. În replică, ne aducem aminte de cuvântarea lui Alexei Mateevici, din 1917, la Chișinău: "Trebuie să știm de unde ne tragem, căci altfel suntem niște nenorociți rătăciți. Trebuie să știm că suntem români". Așadar, astăzi, când la Chișinău conduce din nou Moscova, prin rusul Dodon, AGIR convoacă un congres curajos, demn de susținut și la București. Organizatorii pot fi contactați la tel.: 0723.25.92.90// 0744.19.51.55 sau la e-mail: vioreldolha@ yahoo.com// asociatiainvatatorilor@gmail.com