După ce a publicat, tot la Ed. Meronia, în colaborare cu Rodica Ilinca, "Dicţionarul personalităţilor feminine din România" (2009) şi "Enciclopedia personalităţilor feminine din România" (2012), istoricul George Marcu şi-a continuat unul din proiectele sale, acela de a face cunoscute "femeile de seamă" din spaţiul nostru, cu un dicţionar biografic al personalităţilor feminine contemporane (2013) şi cu "Doamne şi domniţe, prinţese şi regine în istoria românilor" (2016). Volumul pe care vi-l recomand azi le concentrează pe cele anterioare, într-o nouă selecţie, cu îmbunătăţiri în redactarea fişelor biografice şi cu adăugarea unor nume noi de femei reprezentative pentru timpul lor, din Evul Mediu şi până azi. Indispensabilă istoriei feminismului românesc şi în acelaşi timp o lectură plină de informaţii interesante, lucrarea a presupus o uriaşă muncă de documentare şi alegere după criteriul notorietăţii în arte, ştiinţe, educaţie, sport, în viaţa socială şi politică. Celor peste 600 de fişe cu o structură unitară, ţinând de normele lexicografice, li s-au alăturat şi anexe utile, precum o cronologie a mişcării feministe din ţara noastră, o listă cu membre ale Academiei Române din 1867 şi până azi, precum şi una cu membre ale guvernelor ţării, începând din 1946. Cea mai captivantă mi s-a părut ideea lui George Marcu de a anexa şi o "Carte a recordurilor feminine din România", ce cuprinde nu doar recorduri sportive mondiale, ci şi informaţii despre conaţionale ale noastre care au fost primele din lume sau din Europa, în profesii până la ele exclusiv bărbăteşti (doar câteva exemple: Sarmiza Bilcescu Alimăneşteanu - prima femeie doctor în Drept din lume, în 1890; Eliza Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer la 1912, Smaranda Gheorghiu - prima care a ajuns la Polul Nord în 1902; Sofia Ionescu - prima femeie chirurg care a operat pe creier în 1944). Multe biografii prezentate succint sunt senzaţionale, precum cea a agentei secrete britanice de origine română Vera Atkins (1908-2000); a Luciei Kogălniceanu (1852-1933), fiica cea mică a lui Mihail Kogălniceanu, măritată de trei ori cu oameni politici şi mamă a opt copii, cu o mare influenţă în Partidul Conservator, sau a aviatoarei Nadia Russo (1901-1988), decorată pentru eroismul ei în război dar arestată de comunişti şi care a murit în cruntă sărăcie. Veţi descoperi multe astfel de personaje şi destine în paginile dicţionarului, care ascund şi surprize. De exemplu, ştiţi cine a fost Cecilia Maria Simionescu Zapan (1900-1961)? Fiica preşedintelui Academiei Române, poliglotă, cu studii de pian la Conservatorul din Paris, doamnă de societate, a publicat în anii '30, sub pseudonimul Sanda Marin, o carte de bucate care s-a tot reeditat şi vândut în milioane de exemplare, până azi. Sau ştiaţi că celebra mezzosoprană Elena Cernei (1924-2000) a făcut şi cercetări ştiinţifice interdisciplinare dedicate mecanismelor fonaţiei, experimentând şi formulând în premieră absolută unele fenomene? Ei bine, volumul lui George Marcu abundă în informaţii de puţini ştiute şi poate fi un stimulent pentru a afla mai multe despre "femeile de seamă" ale României de ieri şi de azi.
Selecţia "Formula AS"
* George Marcu, "Femei de seamă din România. De ieri şi de azi", cuvânt înainte de Alex Ştefănescu, Editura Meronia (tel. 021/210.38.70), 496 p + 16 planşe cu fotografii.
După ce a publicat, tot la Ed. Meronia, în colaborare cu Rodica Ilinca, "Dicţionarul personalităţilor feminine din România" (2009) şi "Enciclopedia personalităţilor feminine din România" (2012), istoricul George Marcu şi-a continuat unul din proiectele sale, acela de a face cunoscute "femeile de seamă" din spaţiul nostru, cu un dicţionar biografic al personalităţilor feminine contemporane (2013) şi cu "Doamne şi domniţe, prinţese şi regine în istoria românilor" (2016). Volumul pe care vi-l recomand azi le concentrează pe cele anterioare, într-o nouă selecţie, cu îmbunătăţiri în redactarea fişelor biografice şi cu adăugarea unor nume noi de femei reprezentative pentru timpul lor, din Evul Mediu şi până azi. Indispensabilă istoriei feminismului românesc şi în acelaşi timp o lectură plină de informaţii interesante, lucrarea a presupus o uriaşă muncă de documentare şi alegere după criteriul notorietăţii în arte, ştiinţe, educaţie, sport, în viaţa socială şi politică. Celor peste 600 de fişe cu o structură unitară, ţinând de normele lexicografice, li s-au alăturat şi anexe utile, precum o cronologie a mişcării feministe din ţara noastră, o listă cu membre ale Academiei Române din 1867 şi până azi, precum şi una cu membre ale guvernelor ţării, începând din 1946. Cea mai captivantă mi s-a părut ideea lui George Marcu de a anexa şi o "Carte a recordurilor feminine din România", ce cuprinde nu doar recorduri sportive mondiale, ci şi informaţii despre conaţionale ale noastre care au fost primele din lume sau din Europa, în profesii până la ele exclusiv bărbăteşti (doar câteva exemple: Sarmiza Bilcescu Alimăneşteanu - prima femeie doctor în Drept din lume, în 1890; Eliza Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer la 1912, Smaranda Gheorghiu - prima care a ajuns la Polul Nord în 1902; Sofia Ionescu - prima femeie chirurg care a operat pe creier în 1944). Multe biografii prezentate succint sunt senzaţionale, precum cea a agentei secrete britanice de origine română Vera Atkins (1908-2000); a Luciei Kogălniceanu (1852-1933), fiica cea mică a lui Mihail Kogălniceanu, măritată de trei ori cu oameni politici şi mamă a opt copii, cu o mare influenţă în Partidul Conservator, sau a aviatoarei Nadia Russo (1901-1988), decorată pentru eroismul ei în război dar arestată de comunişti şi care a murit în cruntă sărăcie. Veţi descoperi multe astfel de personaje şi destine în paginile dicţionarului, care ascund şi surprize. De exemplu, ştiţi cine a fost Cecilia Maria Simionescu Zapan (1900-1961)? Fiica preşedintelui Academiei Române, poliglotă, cu studii de pian la Conservatorul din Paris, doamnă de societate, a publicat în anii '30, sub pseudonimul Sanda Marin, o carte de bucate care s-a tot reeditat şi vândut în milioane de exemplare, până azi. Sau ştiaţi că celebra mezzosoprană Elena Cernei (1924-2000) a făcut şi cercetări ştiinţifice interdisciplinare dedicate mecanismelor fonaţiei, experimentând şi formulând în premieră absolută unele fenomene? Ei bine, volumul lui George Marcu abundă în informaţii de puţini ştiute şi poate fi un stimulent pentru a afla mai multe despre "femeile de seamă" ale României de ieri şi de azi.
După ce a publicat, tot la Ed. Meronia, în colaborare cu Rodica Ilinca, "Dicţionarul personalităţilor feminine din România" (2009) şi "Enciclopedia personalităţilor feminine din România" (2012), istoricul George Marcu şi-a continuat unul din proiectele sale, acela de a face cunoscute "femeile de seamă" din spaţiul nostru, cu un dicţionar biografic al personalităţilor feminine contemporane (2013) şi cu "Doamne şi domniţe, prinţese şi regine în istoria românilor" (2016). Volumul pe care vi-l recomand azi le concentrează pe cele anterioare, într-o nouă selecţie, cu îmbunătăţiri în redactarea fişelor biografice şi cu adăugarea unor nume noi de femei reprezentative pentru timpul lor, din Evul Mediu şi până azi. Indispensabilă istoriei feminismului românesc şi în acelaşi timp o lectură plină de informaţii interesante, lucrarea a presupus o uriaşă muncă de documentare şi alegere după criteriul notorietăţii în arte, ştiinţe, educaţie, sport, în viaţa socială şi politică. Celor peste 600 de fişe cu o structură unitară, ţinând de normele lexicografice, li s-au alăturat şi anexe utile, precum o cronologie a mişcării feministe din ţara noastră, o listă cu membre ale Academiei Române din 1867 şi până azi, precum şi una cu membre ale guvernelor ţării, începând din 1946. Cea mai captivantă mi s-a părut ideea lui George Marcu de a anexa şi o "Carte a recordurilor feminine din România", ce cuprinde nu doar recorduri sportive mondiale, ci şi informaţii despre conaţionale ale noastre care au fost primele din lume sau din Europa, în profesii până la ele exclusiv bărbăteşti (doar câteva exemple: Sarmiza Bilcescu Alimăneşteanu - prima femeie doctor în Drept din lume, în 1890; Eliza Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer la 1912, Smaranda Gheorghiu - prima care a ajuns la Polul Nord în 1902; Sofia Ionescu - prima femeie chirurg care a operat pe creier în 1944). Multe biografii prezentate succint sunt senzaţionale, precum cea a agentei secrete britanice de origine română Vera Atkins (1908-2000); a Luciei Kogălniceanu (1852-1933), fiica cea mică a lui Mihail Kogălniceanu, măritată de trei ori cu oameni politici şi mamă a opt copii, cu o mare influenţă în Partidul Conservator, sau a aviatoarei Nadia Russo (1901-1988), decorată pentru eroismul ei în război dar arestată de comunişti şi care a murit în cruntă sărăcie. Veţi descoperi multe astfel de personaje şi destine în paginile dicţionarului, care ascund şi surprize. De exemplu, ştiţi cine a fost Cecilia Maria Simionescu Zapan (1900-1961)? Fiica preşedintelui Academiei Române, poliglotă, cu studii de pian la Conservatorul din Paris, doamnă de societate, a publicat în anii '30, sub pseudonimul Sanda Marin, o carte de bucate care s-a tot reeditat şi vândut în milioane de exemplare, până azi. Sau ştiaţi că celebra mezzosoprană Elena Cernei (1924-2000) a făcut şi cercetări ştiinţifice interdisciplinare dedicate mecanismelor fonaţiei, experimentând şi formulând în premieră absolută unele fenomene? Ei bine, volumul lui George Marcu abundă în informaţii de puţini ştiute şi poate fi un stimulent pentru a afla mai multe despre "femeile de seamă" ale României de ieri şi de azi.
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
